Despăgubire. Decizia nr. 216/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 216/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-01-2014 în dosarul nr. 2253/2/2012*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Decizia civilă nr. 216
Ședința publică din 16.01.2014
Curtea constituită din:
Președinte: S. D. G.
Judecător: R. I.
Judecător: I. M. C.
Grefier: T. M.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta-pârâtă C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR împotriva sentinței civile nr.4064/18.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII a C. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații-reclamanți . SA și L. C. M., având ca obiect „despăgubire”.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recurenta-pârâta CCSD a depus prin registratură, la data de 15.01.2014, cerere de introducere în cauză a CNCI și note de ședință (fiecare în câte 1 exemplar), după care:
Curtea constată că este introdusă în cauză C. Națională pentru Compensarea Imobilelor așa cum a solicitat C. Centrală Pentru Stabilirea Despăgubirilor în condițiile în care s-a reorganizat această instituție prin înființarea CNCI care a preluat toate drepturile și obligațiile CCSD.
Constatând cauza în stare de judecată și observând că s-a solicitat judecarea în lipsă, Curtea o reține spre soluționare.
CURTEA,
Prin sentința nr. 4064/18.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII a C. în dosar nr._ instanța admite în parte, acțiunea formulată de reclamantul L. C. M., cu domiciliul ales la mandatar . SA cu sediul în București, .-138, Corp B, parter, sector 5, și de . SA, in nume propriu cu sediul în București, .-138, Corp B, parter, sector 5, în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN PRIN C. CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR, cu sediul în București, Calea Floreasca, nr. 202, sector 1, obligă pârâta la efectuarea controlului de legalitate a dispoziției primarului general al mun. București nr.5341/01.03.2006 precum și, în funcție de rezultatul controlului de legalitate, după caz, să transmită dosarul către evaluator și la emiterea deciziei reprezentând titlul la despăgubire pentru imobilul teren și construcție demolată identificate în dispoziția primarului indicată mai sus sau să emită decizia de restituire în natură a imobilului mai sus indicat, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut de art.1 din OUG nr.4/2012, după rămânerea irevocabilă a prezentei sentințe.
În motivare s-a arătat că, conform titlului VII al Legii nr. 247/2005 CCSD analizeaza numai legalitatea acordarii masurilor reparatorii prin echivalent, mai concret, con fart. 16 alin. 4 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, pe baza situației juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedează la analizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2) în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură, din interpretarea per a contrario a respectivelor dispozitii legale rezultand ca CCSD nu poate analiza fondul dispozitiei primarului (daca imobilul a fost corect identificat). ..5 din HG nr. 1095/2005 prevede că:
16.5. Deciziile/dispozițiile sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale, prevăzute la pct. 16.1 - 16.3, vor fi însoțite de următoarele înscrisuri:
a) întreaga documentație aferentă acestora, respectiv: acte juridice translative de proprietate, care atestă deținerea proprietății de către o persoană fizică sau juridică; acte juridice care atestă deținerea proprietății de către persoana fizică ori juridică îndreptățită sau, după caz, ascendentul acesteia, la data preluării abuzive; acte juridice care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă (în situațiile în care persoana fizică ori juridică îndreptățită sau, după caz, ascendentul acesteia a încasat o despăgubire, dosarul va conține dovada plății acesteia și cuantumul despăgubirii ce trebuie dedusă potrivit procedurii prevăzute la pct. 22.11); acte juridice care atestă calitatea de moștenitor;
b) orice înscrisuri care descriu imobilele, construcții demolate, depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, inclusiv orice expertize judiciare sau extrajudiciare depuse de persoana îndreptățită, împreună cu evaluarea întocmită de comisia de evaluare internă, constituită la nivelul fiecărei entități implicate în soluționarea notificărilor în temeiul pct. 1.1 - 1.2 ale cap. III din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 498/2003, cu modificările și completările ulterioare;
c) orice alte înscrisuri depuse de persoana îndreptățită și orice declarații notariale date de aceasta pe propria răspundere și declarații notariale date de persoana în viață, care atestă anumite situații în legătură cu imobilul notificat și care au contribuit la fundamentarea deciziei/dispoziției sau, după caz, a ordinului;
d) situația juridică actuală a imobilului obiect al notificării;
e) orice alte înscrisuri existente la dosar.
Înscrisurile existente la dosar vor fi înaintate Secretariatului Comisiei Centrale, în ordinea stabilită la lit. a) - e), vor fi însoțite de un borderou și de decizia/dispoziția sau, după caz, de ordinul emis de entitatea învestită cu soluționarea notificării, iar toate filele dosarului vor fi numerotate, șnuruite și sigilate. Dosarele astfel întocmite vor fi înaintate Secretariatului Comisiei Centrale în original, iar sigiliul va fi aplicat pe prima și pe ultima filă a dosarului.
Deciziile/dispozițiile sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale, prevăzute la pct. 16.1 - 16.3, obiect al unor litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești, vor fi predate după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârilor judecătorești.
Insa, aceste dispozitii trebuie interpretate in mod sistematic, coroborat cu cele ale art. 16.10 din aceeași HG nr. 1095/2005, conform cărora „După primirea dosarelor prevăzute la pct. 16.1 - 16.5 și 16.7, pe baza situației juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedează la analizarea dosarelor în ceea ce privește verificarea legalității respingerii cererii de restituire în natură”. În consecinta, analiza efectuata de CCSD trebuie sa se circumscrie verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură, astfel dupa cum Curtea a motivat in cele ce preced.
Așa fiind, Curtea, retinand refuzul paratei de a analiza si solutiona dosarul administrativ al reclamantilor este unul nejustificat in sensul art. 2 al. 1 lit. i) din Legea nr. 554/2004, va admite actiunea in parte, va obliga pârâta la efectuarea controlului de legalitate a dispoziției primarului general al mun. București nr.5341/1.03.2006 in ceea ce priveste respingerea cererii de restituire in natura pentru imobilul situat in Bucuresti, Calea Vacaresti nr. 215 sector 4 compus din teren 414,00 mp și constructie demolata precum și, în funcție de rezultatul controlului de legalitate, după caz, să transmită dosarul către evaluator și la emiterea deciziei reprezentând titlul la despăgubire pentru imobilul teren și construcție demolată identificate în dispoziția primarului indicată mai sus sau să emită decizia de restituire în natură a imobilului mai sus indicat, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut de art.1 din OUG nr.4/2012, însa după rămânerea irevocabilă a prezentei sentințe.
Prin recursul declarat recurenta ANRP a invocat dispozițiile Legii nr.165/2013 care instituie o nouă procedură de soluționare a cererilor de despăbugire.
Curtea a constatat că la data de 17.05.2013 a fost publicată în Monitorul oficial Legea nr. 165/2013privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 165/2013, Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. A. și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Astfel, se instituie regula imediatei aplicări a noilor dispoziții referitoare la procedura de soluționare a cererilor de despăgubiri (formulate în temeiul Legii nr. 10/2001) tuturor cererilor nesoluționate până la data intrării în vigoare a legii, inclusiv cauzelor aflate pe rolul instanțelor, așa cum este și cauza de față.
De asemenea, la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, potrivit art. 50 din lege, s-au abrogat articolele 13, 14, 14^1, 14^2, 15 literele a) - d) și f), articolele 16, 17, 18, 18^1, 18^2, 18^3, 18^4, 18^5, 18^6, 18^7, 18^8, 18^9 și articolul 22 din titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice dispoziție contrară legii noi.
Astfel, reglementarea legală a procedurii administrative avută în vedere de instanța de fond, când s-a pronunțat în temeiul prevederilor Legii nr. 554/2004, este parțial abrogată la data soluționării prezentului recurs și înlocuită cu o procedură nouă prevăzută în Legea nr. 165/2013 (art. 21 și urm.).
Însă, . Legii nr. 165/2013 constituie un motiv nou de recurs, de ordine publică, care privește temeinicia cererii și care trebuie analizat cu prioritate.
Acest act normativ este pe deplin aplicabil și în speța de față, iar, prin voința legiuitorului, pârâta nu mai poate pune în executare obligația trasată în sarcina sa de către prima instanță întrucât nu mai există cadrul legal pentru a proceda la emiterea titlului de despăgubire.
Etapele procedurii administrative reglementate de Titlul VII al Legii nr. 247/2005 nu mai subzistă în noua reglementare, respectiv evaluarea imobilului de către un evaluator căruia pârâta îi trimite dosarul și respectiv emiterea unei decizii reprezentând titlu de despăgubire.
Potrivit disp. art. 21 din Legea nr. 165/2013:
„(1) În vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entitățile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naționale deciziile care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestora și documentele care atestă situația juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcții demolate.
(2) Deciziile entităților învestite de lege vor fi însoțite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii în compensare totală sau parțială a unor alte imobile/bunuri/servicii disponibile deținute de entitatea învestită de lege.
(3) Dispozițiile autorităților administrației publice locale emise potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se transmit Secretariatului Comisiei Naționale după exercitarea controlului de legalitate de către prefect. Dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, rămân aplicabile.
(4) Comisiile județene de fond funciar și C. de Fond Funciar a Municipiului București pot propune Comisiei Naționale soluționarea cererilor de retrocedare prin acordare de măsuri compensatorii potrivit prezentei legi numai după epuizarea suprafețelor de teren agricol afectate restituirii în natură, identificate la nivel local.
(5) Secretariatul Comisiei Naționale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei Naționale poate solicita documente în completare entităților învestite de lege, titularilor dosarelor și oricăror altor instituții care ar putea deține documente relevante.
(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.
(7) Numărul de puncte se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6).
(8) Ulterior verificării și evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naționale, C. Națională validează sau invalidează decizia entității învestite de lege și, după caz, aprobă punctajul stabilit potrivit alin. (7).
(9) În cazul validării deciziei entității învestite de lege, C. Națională emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv”.
De asemenea, potrivit disp. art. 17 alin. 1 lit. a din același act normativ:
„În vederea finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, se constituie C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, denumită în continuare C. Națională, care funcționează în subordinea Cancelariei Primului-Ministru și are, în principal, următoarele atribuții: validează/invalidează în tot sau în parte deciziile emise de entitățile învestite de lege care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii”.
Se observă, deci, un ansamblu de obligații în sarcina recurentei pârâte în vederea punerii în executare a noilor dispoziții legale, respectiv în vederea soluționării pretențiilor reclamantei, care nu au fost avute în vedere la soluționarea pe fond a cauzei și de care nu se poate face abstracție cu ocazia soluționării prezentului recurs.
În aceste condiții, ca urmare a intrării în vigoare a legii noi, soluția primei instanțe nu mai poate fi menținută.
Pe de altă parte, refuzul nejustificat de soluționare a cererii în contextul prevederilor Titlului VII a Legii nr. 247/2005 nu mai poate fi valorificat în condițiile noii proceduri, date fiind modificările importante intervenite referitoare la evaluarea imobilelor și emiterea deciziei de compensare în locul titlului de despăgubire, inclusiv din perspectiva termenelor instituite de noua lege. Astfel, conform art. 34 alin. 1 din Legea nr. 165/2013 „Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni”.
Aceste argumente conduc, în temeiul art. 312 alin. 3 coroborat cu art. 304 pct. 9 C.proc.civ., la admiterea recursului și la modificarea sentinței recurate în sensul respingerii în integralitate a cererii, făcând de prisos analizarea celorlalte motive de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta-pârâtă C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR (succesoare în drepturi și obligații a C. Centrală Pentru Stabilirea Despăgubirilor) împotriva sentinței civile nr.4064/18.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII a C. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații-reclamanți . SA și L. C. M..
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.01.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
S. D. G. R. I. I. M. C.
GREFIER,
T. M.
Red. Jud. IMC
Tehnored. DȘ/2ex./2014
Curtea de Apel București, Secția a VIII-a C.
Jud. fond, F. C. M.
| ← Refuz soluţionare cerere. Decizia nr. 502/2014. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 9274/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
