Anulare act administrativ. Sentința nr. 410/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 410/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-02-2015 în dosarul nr. 120/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 410
Ședința publică de la 16 februarie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: S. O.
GREFIER: F. V. M.
Pe rol este soluționare cererii în contencios administrativ formulată de reclamantul I. V. în contradictoriu cu pârâtul M. A. NAȚIONALE, având ca obiect “ Anulare act administrativ – Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare. 11/13.11.2012”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pârâtul M. A. Naționale, prin consilier juridic B. F., care depune delegație la dosar, lipsind reclamantul I. V..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că Pârâtul M. a depus la dosarul cauzei la data de 22.01.2015, prin serviciul registratură, prin poștă, adresele de înaintare a documentației administrative, într-un exemplar, iar reclamantul a depus la data de 27.01.2015, prin serviciul registratură, prin poștă, cerere precizatoare, în 2 exemplare, după care:
Curtea comunică pârâtului, prin consilier juridic, un exemplar al cererii precizatoare formulată de reclamant.
Curtea invocă din oficiu excepția de inadmisibilitate, raportat la susținerile reclamantului din cuprinsul cererii precizatoare în sensul că nu înțelege să cheme în judecată și pe beneficiarul actului administrativ și acordă cuvântul părții prezente pe excepția invocată.
Pârâtul, prin consilier juridic, solicită instanței admiterea excepției și respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă. Arată că a invocat această excepție și în cuprinsul întâmpinării, actul contestat de reclamant nefiind un act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004.
Curtea reține cauza în pronunțare pe excepția inadmisibilității acțiunii.
CURTEA,
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul I. V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M. A. Naționale:
(i) anularea Hotărârii nr. 11/13.11.2012 a comisiei de selecție nr. 2 pentru ocuparea funcției de șef Centru de coordonare, monitorizare și implementare a Acordului de Acces;
(ii) anularea actelor administrative încheiate în baza hotărârii nr. 11/13.11.2012 a comisiei de selecție nr. 2, respectiva ordinului de numire în funcția de șef Centru de coordonare, monitorizare și implementare a Acordului de acces;
(iii) abrogarea expresă a Ordinului ministrului apărării naționale nr. M22/2010 pentru aprobarea "Normelor privind organizarea și funcționarea sistemului de selecție și ierarhizare în vederea evoluției în carieră a cadrelor militare din M. A. Naționale".
Prin încheierea pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în data de 20.02.2013, cauza a fost scoasă de pe rol, fiind trimisă, pe cale administrativă, la Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în temeiul art. XXIII alin. (3) din Legea nr. 2/2013, reținându-se că obiectul cauzei se încadrează în dispozițiile art. IV (litigii privind funcționarii publici).
La rândul său, prin sentința civilă nr. 3250 din 30 aprilie 2014, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată de către această instanță din oficiu, și, în consecință, a declinat competenta de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 109 din Legea 188/1999 și, pe cale de consecință, nici dispozițiile art. XXIII din Legea 2/2013, având în vedere faptul că reclamantul nu este funcționar public, ci cadru militar, statutul său fiind reglementat de Legea nr. 80/1995, nu de Legea nr. 188/1999, iar în cuprinsul Legii nr. 80/1995 nu se indică faptul că dispozițiile acestui act normativ s-ar completa cu dispozițiile Legii nr. 188/1999.
A mai arătat că constituirea comisiilor de selecție, pentru numirea cadrelor militare din M. A. Naționale în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au, este prevăzută de art. 751 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
Ca atare, devin incidente în cauză prevederile art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004, iar întrucât se contestă o hotărâre emisă de o comisie de selecție din M. A. Naționale, care este o autoritate publică centrală, și ordinul de numire în funcție emis în baza acelei hotărâri, ca și abrogarea unui act normativ emis de ministrul apărării naționale (Ordinul nr. M22/2010), competenta de soluționare în primă instanță a cauzei aparține curții de apel.
Constatând existența conflictului negativ de competență, Tribunalul București a decis, în temeiul art. 20 pct. 2, art. 21 și 22 alin. (3) din Codul de procedură civilă, înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de C. Administrativ și Fiscal, în vederea pronunțării unui regula tor de competență.
Prin Decizia civilă nr. 3275/16.09.2014 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – Secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal.
Pentru a decide astfel, a reținut următoarele:
Instanța de judecată a fost învestită cu cererea prin care reclamantul I. V. a chemat în judecată pe pârâtul M. A. Naționale, solicitând (i) anularea Hotărârii nr. 11/13.11.2012 a comisiei de selecție nr. 2 pentru ocuparea funcției de șef Centru de coordonare, monitorizare și implementare a Acordului de Acces; (ii) anularea actelor administrative încheiate în baza hotărârii nr. 11/13.11.2012 a comisiei de selecție nr. 2, respectiv a ordinului de numire în funcția de șef Centru de coordonare, monitorizare și implementare a Acordului de acces; (iii) abrogarea expresă a Ordinului ministrului apărării naționale nr. M22/2010 pentru aprobarea "Normelor privind organizarea și funcționarea sistemului de selecție și ierarhizare în vederea evoluției în carieră a cadrelor militare din M. A. Nationale" .
Astfel, cum in mod corect a reținu: tribunalul, dispozițiile invocate de către ( fi Curtea de apel în încheierea prin care a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea acesteia Tribunalului București - Secția C. administrativ și fiscal, respectiv, art. XXIII alin. (3) și (4) din Legea nr.2/2013, cu referire la art. 109 din Legea nr.188/1999, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.2/2013, "cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului", nu sunt aplicabile în speță, în condițiile în care reclamantul nu are calitatea de funcționar public, ci de militar al cărui statut este reglementat de dispozițiile Legii nr. 80/1995.
În aceste condiții, devin incidente în cauză prevederile art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004 conform cărora litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.
Cum în cauză actele a căror anulare se solicită sunt emise de M. A. Naționale, autoritate publică centrală, competența va fi stabilită in favoarea Curții de Apel.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte a concluzionat că în prezenta cauză competența materială de soluționare în primă instanță a cauzei revine Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, învestită inițial de către reclamant în temeiul dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, soluționând conflictul negativ de competență în acest sens.
Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal la data de 06.12.2014, sub nr._ .
Pârâta M. A. Naționale, legal citată ,a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată arătând faptul că în cauză nu sunt contestate acte administrative tipice în accepțiunea prevederilor art 2 lin 1 litera c din Legea contenciosului administrativ nr 554/2004,iar în subsidiar a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată curtea reține că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă ca atare, pentru următoarele considerente:
Ca situație de fapt curtea reține că reclamantul a particiat la concursul de organizat de M. A. Naționale pentru ocuparea funcției de sef Centru de coordonare, monitorizare și implementare a Acordului de Acces din Secția pentru legătură cu forțele armate străine –structură subordonată nemijlocit DPAP,publicată ca vacantă în Buletinul Informativ al Armatei nr 8/2012.
Actele administrative contestate în prezenta cauză ,respectiv Hotărârea nr. 11/13.11.2012 a Comisiei de selecție nr. 2 pentru ocuparea funcției de șef Centru de coordonare, monitorizare și implementare a Acordului de Acces și actele subsecvente emise în baza acesteia, respectiv Ordinul de numire în funcția de șef Centru de coordonare, monitorizare și implementare a Acordului de acces încorporează în conținutul acestora rezultatele concursului menționat anterior care a fost câștigat de către domnul căpitan comandor M. I. L., reclamantul participând fără succes la concursul menționat anterior.
La termenul de judecată din data de 16.02.2015 instanța a invocat din oficiu excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată având în vedere faptul că reclamantul nu a chemat în judecată în calitate de pârât pe beneficiarul actului administrativ a cărui anulare se solicită, respectiv câștigătorul concursului organizat pentru ocuparea funcției de sef Centru de coordonare, monitorizare și implementare a Acordului de Acces din Secția pentru legătură cu forțele armate străine –structură subordonată nemijlocit DPAP,publicată ca vacantă în Buletinul Informativ al Armatei nr 8/2012, domnul căpitan comandor M. I. L..
Potrivit art 16 indice 1 din Legea 554/2004, instanța de contencios administrativ poate introduce în cauza, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauza a acestora, precum si a altor subiecte de drept.
Potrivit art 76 alin 2 din C. în materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond.
Potrivit art 22 alin 1,2 și3 din C.
(1) Judecătorul soluționează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile.
(2) Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc.
(3) Judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condițiile legii. Persoanele astfel introduse în cauză vor avea posibilitatea, după caz, de a renunța la judecată sau la dreptul pretins, de a achiesa la pretențiile reclamantului ori de a pune capăt procesului printr-o tranzacție.
Raportând prevederile legale menționate anterior la situația de fapt din prezenta cauză prin încheierea de ședință din data de 5.01.2015 instanța a dispus pentru termenul de judecată din data de 16.02.2015 citarea reclamantului cu mențiunea de preciza dacă solicită introducerea în cauză în calitate de pârât a beneficiarului actelor administrative a căror anulare se solicită în prezenta cauză.
Prin cererea depusă la dosarul cauzei reclamantul a învederat în mod expres că nu solicită introducerea în cauză în calitate de pârât a câștigătorul concursului organizat pentru ocuparea funcției de sef Centru de coordonare, monitorizare și implementare a Acordului de Acces din Secția pentru legătură cu forțele armate străine –structură subordonată nemijlocit DPAP,publicată ca vacantă în Buletinul Informativ al Armatei nr 8/2012, domnul căpitan comandor M. I. L. întrucât acesta din urmă își desfășoară activitatea într-un comandament NATO în afara teritoriului României și nu poate fi prezent la termenele de judecată fixate de instanță,întârziind astfel suplimentare soluționarea prezentei cauze aflată pe rolul instanțelor din luna ianuarie 2013 și tregiversarea în mod vădit și neîndoielnic de către pârâtă a soluționării prezentei cauze.
Curtea reține că Hotărârea nr. 11/13.11.2012 a Comisiei de selecție nr. 2 pentru ocuparea funcției de șef Centru de coordonare, monitorizare și implementare a Acordului de Acces și actele subsecvente emise în baza acesteia, respectiv Ordinul de numire în funcția de șef Centru de coordonare, monitorizare și implementare a Acordului de acces a domnului căpitan comandor M. I. L. reprezintă acte administrative tipice în accepțiunea prevederilor art 2 alin 1 litera c din Legea contenciosului administrativ nr 554/2004 care produce efecte juridice în favoarea beneficiarului acestora.
În esență, prin cererea de chemare în judecată reclamantul nu a chemat în judecată în calitate de pârâtă pe domnul căpitan comandor M. I. L. câștigătorul concursului organizat pentru ocuparea funcției de sef Centru de coordonare, monitorizare și implementare a Acordului de Acces din Secția pentru legătură cu forțele armate străine –structură subordonată nemijlocit DPAP,publicată ca vacantă în Buletinul Informativ al Armatei nr 8/2012 și beneficiarul actelor administrative a căror anulare se solicită în prezenta cauză.
Curtea reține că cererea de anulare a actului administrativ de ale cărui efecte se bucura o persoana fizica sau juridica trebuie analizata într-un cadru procesual subiectiv incluzând beneficiarul actului administrativ.
Pentru a statua în mod legal asupra conduitei unei autorități administrative materializate în actul administrativ supus cenzurii pe calea contenciosului administrativ instanța trebuie sa ia în considerare si punctul de vedere al beneficiarului respectivului act administrativ.
În speța, beneficiarul actelor administrative a căror anulare se solicită în prezenta cauză, domnul căpitan comandor M. I. L. nu a fost chemată în judecată în calitate de pârâtă în prezenta cauză pentru a-i fi opozabile efectele hotărârii judecătorești ce se va pronunța.
Curtea reține că soluționarea litigiului doar în contradictoriu cu emitentul actului administrativ contestat încalcă atât principiul dreptului la apărare care cuprinde drepturile si garanțiile procesuale instituite de lege pentru a da posibilitate părților să-și apere interesele legitime, cât si principiul contradictorialității conform căruia fiecare parte are dreptul de a participa la prezentarea, argumentarea si dovedirea pretențiilor sau apărărilor sale, precum si dreptul de a discuta si combate susținerile si probele celeilalte părți, beneficiarul actului neavând posibilitatea de a cunoaște pretențiile reclamantului si nici de a-si formula apărări cu privire la legalitatea actului al cărui beneficiar este.
Pentru aceste motive curtea va admite excepția inadmisibilității și va respinge ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată.
Admiterea excepției inadmisibilității cererii și va respingerea ca inadmisibilă a cererii principale fac de prisos analiza celorlalte capete de cerere incidentale, acestea din urmă urmând soarta juridică a cererii principale
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul I. V., cu domiciliul în București, .. 31, ., ., în contradictoriu cu pârâtul M. A. NAȚIONALE, cu sediul în București, ., sector 5, ca inadmisibilă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
S. O. F. V. M.
Red OS/ 4 x.
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 335/2015. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 543/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
