Pretentii. Sentința nr. 501/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 501/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-02-2016 în dosarul nr. 501/2016
Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2016:023._
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă Nr. 501/2016
Ședința publică din 17 Februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. M. C.
Grefier C.-M. I.
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta F. E. TOM 94 SRL, în contradictoriu cu pârâtul M. M. și Schimbărilor Climatice - Administrația Fondului Pentru Mediu, având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat M. D., pentru reclamanta F. E. TOM 94 SRL, care depune delegație de substituire la dosar(fila 69), lipsă fiind pârâtul M. M. și Schimbărilor Climatice - Administrația Fondului Pentru Mediu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că este primul termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită, în cauză s-a solicitat judecata în lipsă.
Curtea pune în discuție excepția necompetenței materiale invocată prin întâmpinare de către pârât, având în vedere cuantumul sumei contestate, precum și dispozițiile legale în materie, respectiv dispozițiile art.10 alineat 1 teza 1 din Legea nr.554/2004 și acordă cuvântul pe acest aspect.
Avocat M. D., având cuvântul pentru reclamanta F. E. TOM 94 SRL, pe excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București de a soluționa prezenta cauză în primă instanță, arată că își menține poziția exprimată prin răspunsul la întâmpinare formulat în cauză. Consideră că nu sunt incidente dispozițiile art.10 alineat 1 teza 1 din Legea nr.554/2004, pentru că nu este aplicabil cât timp obiectul actului administrativ nu este un impozit, taxă sau o datorie vamală. Competența se stabilește după poziția organului emitent, fiind irelevant cuantumul despăgubirilor solicitate prin acțiune. Legea în mod evident se referă strict la obligațiile fiscale principale și la debitele accesorii ale acestora, ori în situația de față se solicită o dobândă fiscală care provine din anularea unui titlu executoriu al unui organ administrativ fiscal.
Curtea reține cauza pentru a se pronunța pe excepția necompetenței materiale de a soluționa prezenta cauză, în primă instanță, raportat la cuantumul sumei contestate, precum și dispozițiile legale în materie, respectiv dispozițiile art.10 alineat 1 teza 1 din Legea nr.554/2004, excepție invocată de pârâtă, prin întâmpinare.
CURTEA
Asupra cauzei de față,
Prin cererea înregistrată la data de 28.10.2015, pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal sub nr._, societatea reclamanta F. E. TOM 94 SRL, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M. M. și Schimbărilor Climatice - Administrația Fondului Pentru Mediu ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei AFM la plata sumei de
46.868,72 RON. reprezentând dobânda fiscală aferentă sumei de 143.725 RON. calculată pentru perioada cuprinsă între 31.10.2011 și 22.10.2014.
În argumentarea acțiunii, societatea reclamantă a arătat că la data de 08.11.2007, pârâta AFM - pe atunci parte a Ministerului M. și Dezvoltării Durabile (denumirea anterioară a actualului Minister al M. și Schimbărilor Climatice) i-a transmis înștiințarea de plată nr._/2007, prin care a stabilit în sarcina sa obligația de achitarea sumei de 95.948 RON, reprezentând obligații fiscale restante la Fondul pentru Mediu.
Deși, societatea a făcut dovada achitării anterioare a obligațiilor fiscala informând AFM asupra acestui fapt, la începutul lunii decembrie 2007, pârâta AFM a emis Titlul executoriu nr. 874/06.12.2007 pentru suma de 95.948 RON, față de care subscrisa a formulat o contestație la executare, ce a făcut obiectul dosarului nr._ înregistrat pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș.
În urma soluționării pe fond a cererii reclamantei, Judecătoria Curtea de Argeș a emis sentința civilă nr. 135/06.02.2008, prin care a fost admisa contestația acesteia, astfel cum a fost formulată, cu consecința anulării tuturor formelor de executare silită efectuate de AFM in baza titlului executoriu anterior amintit, obligând-o, totodată, la achitarea sumei de 501.5 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Sentința Judecătoriei Curtea de Argeș a fost menținută, Tribunalul Argeș, care, prin decizia nr. 1380/R/24.09.2008, a respins ca nefondat recursul AFM.
Cu toate acestea, abia la data de 23.09.2009, pârâta AFM a emis Decizia nr. 1669/2009 prin care punea în aplicare dispozițiile instanței, sub aspectul încetării măsurilor de executare silită demarate în dosarul de executare nr. 804/2007.
În ceea ce privește titlul executoriu nr.220 din 31.10.2011, vizând achitarea sumei de 143.725 RON, în mod similar, reclamanta a formulat contestație la executare, ce a constituit obiectul dosarului nr._, înregistrat pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș soluționat prin sentința civilă nr. 162/12.02.2013, prin care a fost admisă contestația formulată de F. E. Tom, cu consecința desființării actelor de executare întocmite de AFM și restituirii sumei de 143.725 RON, poprită și încasată de pârâtă în mod abuziv.
Tribunalul Argeș a menținut sentința Judecătoriei Curtea de Argeș, respingând ca nefondat recursul AFM.
În urma obținerii acestei soluții favorabile, la data de 26.11.2013 societatea reclamantă a solictat pârâtei AFM să respecte dispozițiile hotărârilor judecătorești pronunțate și să restituie suma de 143.725 RON, precum și a sumei de 4.701 RON cu titlu de cheltuieli de judecată acordate de instanțele judecătorești în ambele cicluri procesuale.
Întrucât autoritatea pârâtă nu s-a conformat, societatea reclamantă a solicitat încuviințarea executării silite a pârâtei AFM până la restituirea sumei datorate cu titlu de debit restant, precum și a cheltuielilor de judecată.
Această sumă a fost recuperată abia la data de 22.10.2014, la aproape 1 an distanță de momentul la care Tribunalul Argeș a respins recursul declarat de AFM, cu consecința rămânerii definitive și irevocabile a sentinței instanței de fond.
In drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 120 alin.7 și 124 alin. (1) și (2) din OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala și art. 8 din Lg. 554/2004.
În dovedirea acțiunii au fost depuse înscrisuri.
Autoritatea publică pârâtă a formulat întâmpinare în cauza dedusă judecății, invocând, în principal, excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București de a soluționa prezenta cauză.
În ședința publică din data de 17.02.0216, Curtea, în conformitate cu dispozițiile art.248 C.pr.civ., Curtea va analiza cu prioritate excepția invocată de autoritatea publică pârâtă, pe care o va admite pentru următoarele considerente:
În cauză este necontestat că, obiectul dosarului de față îl constituie obligarea autorității publice pârâte - M. M. și Schimbărilor Climatice - Administrația Fondului Pentru Mediu la plata sumei de_,72 lei reprezentând dobânda fiscală aferentă sumei de_ RON, calculată pentru perioada cuprinsă între 31.10.2011 – 22.10.2014, dobândă care provine din punerea in executare, în mod nelegal, a unor acte administrativ fiscale.
Or, potrivit dispozițiilor art. 10 alineat 1 din Legea nr. 54/2004” (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.”
Cum însă, obiectul dosarului de față îl constituie obligația la plata unei dobânzi fiscale, în cuantum de _,72 RON, mai mică de 1.000.000 lei, rezultă că, în raport de prevederile legale mai sus citate, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului București – Secția de C. Administrativ și Fiscal.
În consecință, Curtea va admite excepția invocată și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București – Secția de C. Administrativ și Fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.
Declină competența de soluționare a cauzei formulată de reclamanta F. E. TOM 94 SRL(CUI_), cu sediul în Curtea de Argeș. .. Y2, ., județul Argeș, în contradictoriu cu pârâtul M. M. și Schimbărilor Climatice - Administrația Fondului Pentru Mediu(CUI_), cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 294, sector 6, în favoarea Tribunalul București - Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.02.2016.
Președinte Grefier
R.-M. C. C. I.
Red.CRM/18.02.2016/2 ex
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 438/2016. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 446/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
