Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 24/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA

Decizia nr. 24/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 2910/118/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._

DECIZIE CIVILĂ Nr. 24 CA

Ședința publică de la 19 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE R. P.

Judecător N. S.

Judecător R. M.

Grefier N. L.

Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ declarat de chematul în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, cu sediul în București, sector 1, .. 28-30, împotriva sentinței civile nr. 1909/29.07.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant C. GH. D. cu domiciliul în C., .-34 și intimata pârâta U. S.-HARET BUCURESTI, cu sediul în București, sector 3, .. 13, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

În referatul asupra cauzei, grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual. Recursul este motivat, legal timbrat.

Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra prezentului recurs.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Prin sentința civilă nr. nr. 1909/29.07.2014 pronunțată de Tribunalul C. a pronunțat următoarea soluție:

„Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației Naționale și respinge cererea principală formulată în contradictoriu cu această parte ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.

Admite în parte cererea privind pe reclamant C. GH. DANIEL domiciliat în C., ., ., ., jud. C. și pe pârât U. S. HARET cu sediul în C., .-34, jud. C. și chemat în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE cu sediul în București, .. 28-30, sector 1, având ca obiect obligare emitere act administrativ.

Obligă pârâta să elibereze reclamantului diploma de licență și suplimentul de diplomă.

Admite cererea de chemare în garanție.

Obligă chematul în garanție să aprobe tipărirea diplomei și suplimentului de diplomă pentru reclamantă.

Respinge celelalte pretenții ca nefondate.

Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 50 lei cheltuieli de judecată.

Obligă chematul în garanție să achite pârâtului suma de 670 lei cheltuieli de judecată.”

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs chematul în garanție M. Educației Naționale pentru următoarele considerente:

Soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică deoarece nu a soluționat litigiul conform regulilor de drept aplicabile, nu a analizat cauza și nu a prezentat motivele pentru care argumentele chematei în garanție au fost înlăturate. Prima instanță nu s-a raportat la nici un temei de drept pentru a obliga M. Educației Naționale la aprobarea emiterii tipizatelor formularelor actelor de studii.

A fi obligați la aprobarea eliberării tipizatelor în condițiile în care legea nu recunoaște dreptul instituțiilor de învățământ superior neautorizate și neacreditate de a organiza examen de licență ar contravine art. 1 din Constituție.

O astfel de soluție conduce la crearea unui precedent foarte grav și anume acela ca orice universitate să organizeze, fără să respecte legea legislația specifică în materie.

Cu privire la regimul juridic al adeverințelor emise de U. "S. Haret" în anul 2009, instanța de fond nu a avut în vedere faptul că valabilitatea acestora a fost de maxim 12 luni, dată după care nu se mai poate reține că acestea se mai pot bucura de prezumția de legalitate.

Faptul ca U. "S. Haret" a eliberat adeverințe care, în opinia acesteia, ar atesta efectuarea unor studii, este un demers ce implică numai responsabilitatea respectivei universități. Prin efectul legii în temeiul căreia aceste adeverințe au fost emise, beneficiarii lor aveau la dispoziție o dovada de studii care, după minim 6 luni, maxim 12 luni își pierdea valabilitatea.

Cât privește motivarea cererii de chemare în garanție de către pârâta U. "S. Haret"", apreciază că nu poate fi primită, deoarece chematul în garanție ar trebui să se subroge în obligațiile celui care l-a chemat în garanție, în acest caz de a completa și elibera diploma. Or, M. Educației nu are și nu poate avea atribuții privind completarea și eliberarea diplomelor care să ateste parcurgerea unor cursuri care nu numai că nu au fost organizate de acesta ci, mai mult au fost organizate ilegal.

M. Educației Naționale este terț, raportat la obiectul dedus judecății. Nu poate garanta obligațiile contractuale ale pârâtei, care nu a respectat prevderile legale atunci când a organizat procesul de învățământ. Pârâta cunoștea faptul că Guvernul aprobă prin hotărâre structurile și specializările universitare acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu din instituțiile de învățământ de stat și particulare.

În lipsa unui drept subiectiv al reclamanților, se impune respingerea cererii de chemare în garanție.

În ce privește obligarea Ministerului Educației Naționale la plata cheltuielilor de judecată arată că acesta nu se află în culpa procesuală față de pârâta U. S. Haret nefiind ținut de vreo prevedere legală care să ducă la îndeplinire obligațiile instituției de învățământ superior. Obligarea la plata cheltuielilor de judecată în condițiile în care procesul de învățământ nu s-a desfășurat sau organizat de minister este nelegală.

Solicită admiterea recursului, casarea sentinței și în urma rejudecării cauzei respingerea atât a acțiunii principale cât și a cererii de chemare în garanție ca nefondate și neîntemeiate

In drept, invocă prevederile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, H.G. nr.940/2004, H.G nr.1609/ 2004, Legea învățământului nr.84/1995, Legea nr.88/1993, H.G. nr.1011/2011.

Curtea examinând recursul în raport de criticile formulate, constată caracterul său nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art.2 din Legea nr.288/2004 privind organizarea studiilor universitare, „Organizarea fiecărui ciclu de studii este de competența instituțiilor de învățământ superior, cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării.”

În conformitate cu art.6 alin.1 din același act normativ, „Diploma acordată după finalizarea studiilor universitare de licență atestă că titularul acesteia a dobândit cunoștințe și competențe generale și de specialitate, precum și abilități cognitive specifice profesiei.”, fiind eliberată, în condițiile art.15 din Ordinul MECTS nr.295/2007 privind cadrul general de organizare a examenelor de finalizare a studiilor în învățământul superior, de către instituția organizatoare.

În executarea dispozițiilor Legii învățământului nr.84/1995, prin Ordinul MECT nr.2284/2007 a fost aprobat Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, care prevede la art.11 alin.1 că „Activitatea de completare a formularelor actelor de studii - referitoare la studii parțiale sau complete - se efectuează în termen de maximum 12 luni de la finalizarea studiilor, respectiv de două luni de la confirmarea, prin ordin al ministrului, a titlului științific de doctor - în cazul diplomelor de doctor.”

De asemenea, art.8 stabilește că formularele actelor de studii se achiziționează de la unitatea de specialitate producătoare, pe baza comenzilor transmise anterior acesteia, iar conform art.7, „Formularele actelor de studii sunt tipărite și difuzate, în condițiile legii, de către unitatea de specialitate desemnată de MECT, unitate care poartă întreaga răspundere pentru aprobarea comenzilor de la instituții și pentru asigurarea securității tipăririi și păstrării formularelor până la ridicarea acestora de către instituțiile beneficiare.”

Față de procedura astfel reglementată, se constată că refuzul pârâtei de a elibera reclamantului diploma de licență și suplimentul de diplomă este strâns legat de refuzul chematului în garanție de a aproba tipărirea formularelor tipizate corespunzătoare, refuz pe care instanța de fond l-a apreciat în mod corect ca fiind unul nejustificat.

Reclamantul este licențiat ca urmare a susținerii și promovării examenului de licență organizat în sesiunea 2009, iar MECTS nu a solicitat în instanță anularea adeverințelor emise și nici nu a invocat neregularități în organizarea de către pârâtă a studiilor reclamanților.

U. S. Haret este instituție de învățământ superior înființată prin Legea 443/2002, fiind prevăzut la art.3 că „După . prezentei legi în structura Universității "S. Haret" din București vor intra și facultățile, colegiile și specializările, altele decât cele menționate la art. 2, acreditate sau autorizate provizoriu prin hotărâre a Guvernului, conform legii.”

Fără a se contesta acreditarea universității pârâte, începând cu anul 2005, refuzul chematului în garanție de a aproba eliberarea tipizatului pentru diplomă în favoarea reclamantului a fost motivat prin aceea că acreditarea vizează exclusiv forma de învățământ de zi, în timp ce reclamantul a urmat o formă de învățământ neacreditată, respectiv frecvență redusă/la distanță.

Curtea reține că, în conformitate cu art.29 alin.3 din OUG nr.75/2005 privind asigurarea calității educației, „În învățământul superior evaluarea și acreditarea se fac la nivelul structurilor instituționale pentru fiecare program din ciclul de licență, care duce la o calificare universitară distinctă.”

De asemenea, art.60 alin.1 din Legea nr.84/1995 prevedea că „activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi".

În egală măsură, instanța nu a fost învestită cu analiza existenței sau valabilității autorizării/acreditării programului de studiu urmat de reclamant, astfel că apărările recurentului în acest sens nu pot fi avute în vedere.

Mai mult, instanța supremă a statuat în mod constant că admiterea cererii de chemare în garanție asigură punerea efectivă în executare a hotărârii în condițiile în care eliberarea diplomelor de licență este condiționată de aprobarea tipăririi formularelor tipizate a acestor acte de către M. Educației Naționale în calitate de autoritate competentă.

Referitor la obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată se constată că prima instanță a dat o soluție corectă, fiind pe deplin aplicabile disp. art.453Cod procedură civilă.

Astfel, potrivit disp. art.453 alin.1 Cod procedură civilă, obligația părții căzute în pretenții de a suporta cheltuielile de judecată, incluzând taxele de timbru și onorariile avocaților, are la bază ideea de culpă procesuală a acesteia, culpă care există în cauză în condițiile în care a fost admisă cererea de chemare în garanție.

Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de recurent sunt nefondate, urmează a respinge recursul ca atare, în baza art. 496 alin.1 Cod procedură civilă.

Referitor la cererea formulată de intimata pârâtă U. S. Haret privind acordarea cheltuielilor de judecată efectuate în recurs, respectiv onorariul avocatului ales, instanța apreciază că această cerere nu este întemeiată, având în vedere că apărările intimatei nu sunt realizate în concret, în raport cu cauza de față, sunt apărări generice, în toate cauzele privind obligarea Ministerului Educației Naționale la aprobarea tipăririi formularelor diplomelor de licență, iar avocatul semnatar al întâmpinării nu s-a prezentat niciodată în fața instanței.

Se impune și precizarea că, în ceea ce privește aceste cauze, este cunoscut că practica judiciară este constantă, problema de drept nu comportă discuții deosebite cu privire la aplicarea și interpretarea legii, astfel că plata onorariului avocatului intimatei nu se justifică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de chematul în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, cu sediul în București, sector 1, .. 28-30, împotriva sentinței civile nr. 1909/29.07.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant C. GH. D. cu domiciliul în C., .-34 și intimata pârâta U. S.-HARET BUCURESTI, cu sediul în București, sector 3, .. 13, ca nefondat.

Respinge cererea de acordare cheltuieli de judecată formulată de U. S. Haret.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 19 Ianuarie 2015.

Președinte,

R. P.

Judecător,

N. S.

Judecător,

R. M.

Grefier,

N. L.

Jud.fond: C.N.

Red.dec.jud.R.M.

5 ex./

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 24/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA