Anulare act administrativ. Sentința nr. 101/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 101/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 01-03-2013 în dosarul nr. 1926/54/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 101/2013
Ședința de la 01 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. C. M. Z.
Grefier A. Coșei
Pe rol, rezultatul dezbaterilor privind acțiunea formulată de reclamanta M.-B. M. în contradictoriu cu pârâtul I. NAȚIONAL AL MAGISTRATURII.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 22 februarie 2013, încheiere care face parte din prezenta sentința civilă.
Deliberând,
CURTEA
Asupra acțiunii de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel C. la data de 1 octombrie 2012 sub nr._, reclamanta M.-B. M. a chemat în judecată pârâtul I. NAȚIONAL AL MAGISTRATURII, solicitând, în principal, anularea parțială a actului administrativ – Hotărârea nr. 10 din 15.03.2012 a Consiliului Științific al INM, respectiv art. 1 al acestei hotărâri și obligarea pârâtei la reformarea acestui act, dispunând obligarea acesteia la includerea reclamantei în lista formatorilor cu normă parțială în cadrul Departamentului de formare inițială la disciplina Dreptul Uniunii Europene transmisă către Consiliul Superior al Magistraturii pentru aprobare, iar, în subsidiar, anularea actului administrativ menționat, cu consecința reluării procedurii de concurs.
În fapt, a arătat că a participat în calitate de candidat la concursul pentru ocuparea posturilor de formator cu normă parțială în cadrul Departamentului de formare inițială din cadrul INM, la disciplina Dreptul Uniunii Europene, organizat în perioada noiembrie 2011 – martie 2012 în baza Hotărârii nr. 16/2011 a Consiliului Științific al INM.
Procedura de concurs s-a desfășurat cu încălcarea dispozițiilor prevăzute în normele legale aplicabile acestui concurs motivat de faptul că, deși i s-a transmis în prima fază de către reprezentanții INM că nu se poate contesta procedura de concurs, poziție asupra căreia s-a revenit ulterior, a formulat o contestație ad-hoc analizată de către Consiliul Științific al INM și respinsă prin art. 2 al aceleiași hotărâri nr. 10/15.03.2012.
A susținut că procedura de desfășurare a concursului contravine dispozițiilor cuprinse în Statutul de formator al INM – Recrutare, Evaluare și revocare, la lit. D – Procedura de selecție a formatorilor – art. 2.1 Selecție Formare inițială. Astfel, procedura legală stabilită prin Hotărârea CSM prevede la cel de-al treilea alineat că în etapa următoare (a II-a) „candidații vor susține un interviu în fața membrilor catedrelor de specialitate sau, după caz, vor susține un seminar în fața unei grupe de auditori de justiție.”
Prin hotărârea nr. 16/27.09.2011 – art. 2 – Consiliul Științific al INM a decis declanșarea procedurii de recrutare pentru ocuparea pozițiilor vacante din cadrul Departamentului de formare profesională inițială, fără a reglementa prin același act cu putere normativă vreo derogare de la procedura de recrutare instituită prin hotărârea Plenului CSM nr. 613/2007. Ulterior, pe pagina de internet oficială a INM, a fost publicat Anunțul cu privire la scoaterea la concurs a unor posturi de formator cu normă parțială în cadrul formării inițiale, anunț care prezenta desfășurarea concursului după o altfel de procedură decât cea legal stabilită prin Hotărârea Plenului CSM mai sus citată, cu toate că, în cuprinsul aceluiași anunț se face trimitere expresă la hotărârea mai sus-menționată, respectiv „Criteriile de selecție sunt stabilite prin Statutul formatorului INM, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 613/2007.”
Astfel, s-a precizat că procedura de evaluare și selecție va consta în următoarele etape:
„Într-o primă etapă, o Comisie înființată prin decizie a Consiliului Științific al INM va proceda la evaluarea CV-urilor și a scrisorilor de intenție depuse de candidați.
În etapa următoare, candidații vor susține un interviu în fața membrilor catedrelor de specialitate și/sau, vor susține un seminar în fața unei grupe de auditori de justiție.
Etapa finală constă în întocmirea unei liste a candidaților selectați de către comisie, în baza criteriilor enumerate mai sus și a punctajului acordat pe fișa de evaluare a candidaților la postul de formator.”
Cu această ocazie, prin Anunțul concursului a fost modificată structura procedurii de selecție, în mod contrar dispozițiilor care prescriu procedura de selecție a formatorilor cu normă parțială, fiind instituită posibilitatea introducerii a două probe în cadrul celei de-a doua etape a procedurii de selecție, în condițiile în care modul de redactare a art. 2.1. din cadrul Statutului Formatorilor nu conferă interpretarea în sensul unei astfel de posibilități, etapa a doua fiind clar stabilită a fi constituită dintr-o singură probă: un interviu în fața membrilor catedrelor de specialitate sau, după caz, un seminar în fața unei grupe de auditori de justiție.
Reclamanta a considerat că o astfel de modificare a procedurii instituite prin hotărârea CSM nu este legală, nefiind produsă ca urmare a unei dispoziții normative, ci doar cu ocazia publicării Anunțului de scoatere la concurs a posturilor de formatori cu normă parțială. Or, o normă procedurală de o asemenea importanță, cu consecințe juridice atât în raport cu candidații înscriși la concurs, cât și în raport cu rezultatele concursului, nu poate fi nesocotită și încălcată, în lipsa unui temei legal care să permită o derogare de la dispozițiile incidente în cauză.
Mai mult, a arătat că modul în care au fost anunțate etapele procedurii de selecție a creat posibilitatea arbitrariului și a unor decizii lipsite de transparență și obiectivitate, prin folosirea sintagmei și/sau, sintagmă care a înlăturat orice previzibilitate cu privire la modul de desfășurare a concursului, nefiind cunoscute cu exactitate nici probele care urmează a fi parcurse, nici criteriile de admitere.
Raportat la modul de soluționare a contestației transmise Consiliului Științific al INM, prin hotărârea nr. 10/15.03.2012, a considerat că motivarea acesteia nu aduce nici un argument valid în susținerea modificărilor aduse procedurii de selecție și recrutare a formatorilor INM cu normă parțială.
Astfel, la pct. 1.3 al contestației formulate de reclamantă și al hotărârii mai sus amintite, a arătat că se face referire la structura celei de a doua etape a procedurii de selecție, susținându-se de către Consiliul Științific al INM că „ modalitatea concretă de organizare și structurare a acesteia a fost stabilită de comisiile legitimate de Consiliul Științific”. A arătat că nu există nici un act cu putere normativă care să dea în competența comisiilor de concurs posibilitatea de a modifica structura concursului stabilită prin Hotărârea CSM nr. 613/2007. de asemenea, Consiliul Științific nu a adoptat nicio hotărâre anterior organizării concursului prin care să modifice procedura de concurs reglementată expres de Hotărârea nr. 613/2007 sau să acorde Comisiei de concurs prerogative în acest sens. Acest lucru reiese și din faptul că în cuprinsul Anunțului se face trimitere, în principal, doar la dispozițiile cuprinse în hotărâri ale CSM sau la alte dispoziții legale.
Reclamanta a susținut că, prin răspunsul oferit de Consiliul Științific s-a confirmat că procedura de concurs a fost modificată de Comisia de concurs. Această comisie a fost numită și legitimată de Consiliul Științific, însă nu a fost aprobată și modificarea procedurii și structurii concursului, iar Comisia nu poate să își aroge o astfel de competență. În condițiile în care procedura de concurs este reglementată expres și detaliat de o hotărâre a Plenului CSM, nu există posibilitatea modificării acesteia în vreun fel de organizatorii concursului, fără avizul CSM, pentru a se asigura de altfel respectarea principiului simetriei juridice.
A mai arătat că procedura de desfășurare a concursului a fost încălcată prin selectarea unui singur candidat, în condițiile scoaterii la concurs a 3 posturi șl lipsa oricărui criteriu (barem minim) obiectiv și transparent în baza căruia au fost respinși 3 dintre candidații participanți la proba suplimentară deși au rămas două posturi vacante.
În acest sens, a învederat că, prin Anunțul de scoatere la concurs a posturilor de formatori cu normă parțială s-a realizat publicitatea procedurii de selectare și recrutare a formatorilor. Prin același Anunț potențialii candidați au fost informați atât cu privire la numărul de posturi scoase la concurs, cât și cu privire la criteriile de promovare.
Cu privire la primul aspect, a fost anunțată scoaterea la concurs a 3 posturi de formator la disciplina Dreptul Uniunii Europene, pentru care și reclamanta a aplicat.
În ceea ce privește cel de-al doilea aspect, Anunțul prevedea că etapa finală constă în întocmirea unei liste a candidaților selectați de către comisie, în baza criteriilor enumerate mai sus și a punctajului acordat pe fișa de evaluare a candidaților la postul de formator.
Conform acestor dispoziții, nu se prevede niciun barem minim necesar a fi obținut de candidați pentru a fi declarați admiși, singura interpretare posibilă fiind cea conform căreia vor fi selectați, în limita locurilor scoase la concurs, candidații aflați în partea superioară a clasamentului punctajelor obținute pe fișa de evaluare. Singurul barem menționat de-a lungul întregii proceduri este inserat într-o informare transmisă candidaților după demararea procedurii de selecție, acesta făcând referire la proba constând în susținerea unui interviu: „Candidații care, în urma evaluării dosarelor de înscriere și a susținerii interviului, obțin un punctaj minim 8, se vor califica pentru următoarea probă [...]".
Cu toate acestea, Comisia de concurs a selectat un singur candidat, după parcurgerea tuturor probelor, în condițiile în care nu s-a publicat un clasament al punctajelor obținute de fiecare candidat și fără a se oferi o justificare pentru respingerea celorlalți 3 candidați participanți la toate etapele concursului, deși au rămas neocupate două dintre posturile scoase la concurs.
Din nou, a considerat că s-au încălcat principiile transparentei si obiectivității procedurii de selecție si recrutare a formatorilor INM [prevăzute de Hotărârea nr. 812/2009 a Plenului CSM (art. 2.4.1)], cu prejudiciu direct creat candidaților înscriși la concurs și respinși fără temei just de către Comisia de concurs.
Ca punct final, referitor la aceeași problemă a aplicării unor criterii obiective și transparente de departajare în procesul de selectare a candidaților, sau mai exact a lipsei acestor exigențe prevăzute de Regulament în procedura efectiv desfășurată cu ocazia concursului la care am participat, răspunsul oferit de către I.N.M. în adresa nr. 2728/20.06.2012 este unul vag și insuficient. Astfel, I.N.M. se mulțumește să enumere criteriile pe care ar fi trebuit să le urmeze conform Statutului de formator al INM, fără a satisface însăși cerința principală - transparența aplicării acestor criterii.
Aplicarea transparentă a criteriilor de evaluare reprezintă unica modalitate de a verifica legalitatea procedurii de concurs și lipsa arbitrariului în selecția candidaților. Organizatorii concursului nu au oferit în niciun moment rezultatul/calificativul obținut de reclamantă la aplicarea fiecăruia dintre criteriile de evaluare enumerate, prin urmare ne aflăm în imposibilitatea de a analiza dacă s-au folosit efectiv criteriile enunțate în actul normativ - Statutul formatorului. Simpla afirmație, post factum, în sensul că au fost avute în vedere aceste criterii nu oferă nicio garanție cu privire la legalitatea procedurii, din moment ce candidatul este lipsit de elementele prin care poate verifica îndeplinirea sau neîndeplinirea rprintelor impuse de postul pentru care a aplicat.
Nerespectarea transparenței aplicării criteriilor de evaluare conduce la lipsirea candidatului de a formula o contestație motivată pe fondul procedurii de selecție, din moment ce, lipsind calificativele obținute, nu se poate contesta corectitudinea evaluării. în acest mod, se încalcă natura substanțială a dreptului de contestare a unui act administrativ, precum și a dreptului la apărare. Ne aflăm practic într-o situație similară cu pronunțarea unei hotărâri judecătorești lipsite de motivare, împotriva căruia titularul acțiunii nu poate formula o cale de atac eficientă, necunoscând argumentele avute în vedere de instanță la pronunțarea acesteia.
Astfel, având în vedere toate aceste încălcări privind procedura de concurs reglementată de dispozițiile normative, în mod special prin introducerea unei etape suplimentare neprevăzută de aceste norme, a solicitat obligarea Institutului Național al Magistraturii la reformarea listei trimise către Consiliul Superior al Magistraturii, în sensul desemnării ca formator cu normă parțială și a reclamantei la disciplina "Dreptul Uniunii Europene".
A menționat pe această cale că a transmis anterior către Consiliul Superior al Magistraturii o contestație împotriva Hotărârii nr. 10/15.03.2012 a Consiliului Științific al I.N.M-, înregistrată în data de 02.05.2012, care însă a fost transmisă de către C.S.M. instituției emitente (I.N.M.) pentru soluționare, sens în care a primit răspunsul cu nr. de înregistrare 2728/20.06.2012. Prin acest răspuns i s-a transmis că din interpretarea dispozițiilor legale I.N.M. nu se află într-o relație de subordonare ierarhică cu C.S.M., „acestea fiind organe administrative distincte, din instituții diferite, cu personalitate juridică și având atribuții proprii". Având în vedere acest punct de vedere oficial emis de către C.S.M. și însușit de către I.N.M. a considerat îndeplinită condiția calității procesuale pasive a pârâtei din prezenta acțiune.
Față de aceste considerente, a apreciat că prezenta cerere de chemare în judecată respectă termenul de 6 luni de la comunicarea actului administrativ atacat (și concomitent a răspunsului la contestația prealabilă formulată) prevăzut de art. 11 alin. (1) al Legii nr. 554/2004.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art. 8 și urm. din Legea nr. 554/2004, precum și ale Hotărârilor Plenului CSM nr. 127/2007 privind Regulamentul INM, nr. 613/2007 privind Statutul formatorilor INM și nr. 812/2009 privind strategia de recrutare a formatorilor.
În dovedire, au fost atașate Hotărârea nr. 10/15.03.2012 a Consiliului Științific al INM, plângerea prealabilă, anunțul cu privire la scoaterea la concurs a unor posturi de formator cu normă parțială în cadrul formării inițiale, procedura de selecție și comunicarea din 31.01.2012, fișele de evaluare ale candidatului, contestația înregistrată în 02.05.2012, adresa-răspuns transmisă de către INM la contestație precum și răspunsul din 06.07.2012.
La data de 29 octombrie 2012, pârâtul a depus întâmpinare solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor legale aplicabile concursului la care a
participat reclamanta, a arătat că potrivit dispozițiilor cuprinse în Statutul de formator al INM
aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 613/2007 - punctul
D din Procedura de selecție a formatorilor, Selecția de la formarea inițială:
„Prin decizia Consiliului Științific se creează o comisie de selecție compusă din: un director INM, un formator ales din rândul corpului de formatori INM (șeful de catedră a disciplinei pentru care a optat candidatul), pedagogul INM.
Într-o primă etapă, această comisie va proceda la evaluarea CV-urilor și a scrisorilor de intenție a candidaților înscriși la concursul pentru ocuparea unor posturi de formator în cadrul formării inițiale."
. - în etapa următoare, candidații vor susține un interviu în fața membrilor catedrelor de specialitate sau, după caz, vor susține un seminar în fața unei grupe de auditori de justiție.""
Prevederi referitoare la selecția candidaților care și-au exprimat intenția de a deveni formatori ai Institutului și la principiile generale în baza cărora se realizează aceasta se regăsesc și în art. 28 din Regulamentul Institutului Național al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea "Plenului CSM nr. 127/2007, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu care ,,Selecția candidaților care și-au anunțat intenția de a deveni formatori ai Institutului se realizează de către o comisie numită prin hotărâre a Consiliului științific, conform unei .proceduri publice și transparente, cu aplicarea unor criterii obiective stabilite prin strategia de recrutare a formatorilor Institutului, aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii."
A susținut că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a învederat instanței faptul că, în fapt, a fost supusă atât evaluării prin interviu cât și prin susținerea unei secvențe de seminar, deși acestea sunt prevăzute alternativ. Susținerile sunt nefondate, întrucât Statutul în vigoare la momentul respectiv nu prevedea în mod expres procedura de lucru a comisiei de selecție înființată prin decizia Consiliului Științific. Prin urmare, interviul pe care candidații l-au susținut în fața comisiei de selecție nu echivalează cu interviul în fața catedrei de specialitate, prevăzut de Statutul în vigoare, nici din punctul de vedere al alcătuirii comisiilor și nici din cel al obiectivelor urmărite prin aceste interviuri. Interviul pe care candidații l-au susținut în fața comisiei de selecție face parte din etapa evaluării CV-urilor și a scrisorilor de intenție depuse de candidații înscriși la concurs (alin. 2 al procedurii de selecție pentru formarea inițială din cadrul pct. D al Statutului de formator) și are în vedere tocmai o evaluare prima facie, de către membrii acestei comisii, a cerințelor specifice postului privitoare la abilitățile de comunicare, la abilitățile didactice ale candidaților, pentru a se identifica în ce măsură candidații înscriși se pot găsi în situația de a fi evaluați în cadrul unui seminar de către auditorii de justiție.
Utilitatea practică a acestui mod de lucru al comisiei rezultă atât din perspectiva faptului că întrunirea anumitor cerințe nu este întotdeauna evidentă doar din evaluarea documentației depuse cât și a faptului că se asigură astfel o evaluare judicioasă a candidatului prin prisma întrunirii tuturor cerințelor postului de către o comisie alcătuită, potrivit Statutului, din persoane cu acele competențe diverse menite să asigure o evaluare completă.
De altfel, din experiența altor interviuri în fața comisiilor de selecție s-a demonstrat că unii dintre candidați s-au lămurit în cadrul acestor discuții preliminare cu comisia asupra cerințelor postului vizat și au renunțat chiar la susținerea etapei a doua (secvența de seminar) întrucât au constatat că acel post fie nu corespundea așteptărilor lor fie presupunea alocarea unui număr de ore săptămânal mai mare decât cel pe care îl puteau acoperi.
În acest sens, a solicitat să se constate că interviul susținut de către candidați în fața comisiei de selecție a corespuns primei etape și a reprezentat, în concret, modul de lucru al acestei comisii, pentru care nu era necesară vreo aprobare a unui alt for, că a fost adus, în mod transparent, la cunoștință candidaților, nefiind așadar o etapă suplimentară astfel cum, în mod greșit, susține reclamanta.
În ce privește proba constând în susținerea unei secvențe de seminar în fața unei grupe de auditori, a precizat că legitimarea comisiei de selecție prin numirea de către Consiliul Științific îi acordă acesteia posibilitatea de a alege (în acest sens Statutul de formator utilizează formula „după caz") între cele două tipuri de evaluare, ambele corespunzătoare etapei a doua de selecție.
In acest caz, chiar înainte de a începe propriu-zis procedura de selecție comisia a ales pentru etapa a doua a procedurii de selecție proba practică a susținerii secvenței de seminar, aspect care conferă echitate și obiectivitate deplină în procesul de selecție. De altfel, experiența procedurilor de recrutare anterioare a demonstrat că susținerea unei secvențe de seminar în fața auditorilor de justiție reprezintă cea mai edificatoare probă din cadrul întregii proceduri, asigurând departajarea reală și cea mai obiectivă între candidații înscriși.
Cu privire la susținerea reclamantei referitoare la faptul că raportat la modul cum au fost anunțate etapele procedurii de selecție a creat posibilitatea arbitrariului și a unor decizii lipsite de transparență și obiectivitate, prin folosirea sintagmei "și/sau", sintagmă care ar fi înlăturat, în opinia sa, orice previzibilitate cu privire la modul de desfășurare a concursului, nefiind cunoscute cu exactitate nici probele ce urmau a fi parcurse, nici criteriile de admitere. În concret, reclamanta a precizat că procedura definitivă de selecție a fost stabilită doar după ce s-a încheiat perioada de depunere a candidaturilor, "adică după ce INM a cunoscut identitatea tuturor candidaților", aspect care, în opinia sa, a fost de natură să dăuneze transparenței și obiectivității întregii proceduri.
Cu privire la criticile asupra modului de soluționare a contestației transmise Consiliului Științific prin Hotărârea nr. 10 din 15 martie 2012, a susținut că acestea sunt cauzate, în principal, de modul eronat în care reclamanta a interpretat dispozițiile referitoare la procedura de recrutare, considerând că acesta a fost modificată fără a exista însă un act cu putere normativă care să dea în competența comisiilor de concurs posibilitatea de a modifica structura concursului prevăzută de Statutul de formator (aprobat prin Hot CSM 613/2007).
Pentru clarificarea acestui aspect, Consiliul Științific a adus la cunoștință reclamantei faptul că „modalitatea concretă de organizare și structurare a celei de-a doua etape a procedurii de selecție a fost stabilită de comisiile legitimate de Consiliul Științific"". A considerat ca, formularea utilizată a fost suficient de clară și conformă actelor normative în vigoare, în contextul în care, așa cum a arătat mai sus, comisia de selecție are la dispoziție - în baza dispozițiilor din Statut - pentru evaluarea candidaților un interviu echivalent unei examinări orale în domeniul de specialitate sau, după caz, o probă practică, constând în susținerea unui seminar. Legitimarea comisiei de selecție prin numirea de către Consiliul Științific îi acordă acesteia posibilitatea de a alege (în acest sens Statutul de formator utilizează formula „după caz") între cele două tipuri de evaluare, ambele corespunzătoare etapei a doua de selecție.
Cu privire la pretinsa încălcare a procedurii de desfășurare a concursului prin selectarea unui singur candidat, în condițiile scoaterii la concurs a 3 posturi și lipsa oricărui criteriu (barem minim) obiectiv și transparent în baza căruia au fost respinși 3 dintre candidații participanți la proba suplimentară, deși au rămas 2 posturi vacante, a precizat că din punct de vedere instituțional, obiectivul final al procedurilor de selecție declanșate de INM orice domeniu îl reprezintă ocuparea tuturor posturilor vacante scoase la concurs în urma evaluării judicioase a necesarului de formatori, asigurându-se astfel buna funcționare a activităților de formare inițială sau continuă.
Neocuparea tuturor posturilor de formator scoase la concurs conduce la organizarea unor proceduri de selecție suplimentare și, în mod inevitabil, la angrenarea de noi resurse umane și financiare. Cu toate acestea, a susținut că nu se pot face compromisuri sau concesii cu privire la calitatea procesului de selecție astfel încât nici un concurs nu poate garanta ocuparea tuturor posturilor scoase la concurs.
Sub aspectul suplimentar al lipsei criteriilor de evaluare - sau barem minim - obiective și transparente invocat de reclamantă, a considerat că nu poate fi reținută încălcarea procedurii de desfășurare a concursului întrucât aceste criterii sunt enumerate chiar în Statutul de formator al INM, la litera D - Procedura de selecție a formatorilor, art. 2.1 - Selecție formare inițială, paragraful 5, care prevede:
„Etapa următoare o constituie întocmirea unei liste a candidaților selectați de către comisie in baza următoarelor criterii și a punctajului acordat pe fișa de evaluare a candidaților la postul de formator: vechimea în magistratură sau in profesie și o bună reputație in domeniul in care activează; experiența didactică;experiența profesională în domeniul în care dorește să devină formator;lucrări publicate;cunoașterea unei limbi străine de circulație internațională (engleză, franceză, germană);cunoștințe operare calculator; integritatea morală (in măsura in care se poate verifica in această etapă)."
Motivul pentru care în documentul ce descrie etapele proceduri de selecție se regăsesc doar criterii de evaluare pentru etapa interviului preliminar, în fața comisiei de selecție este tocmai faptul că Statutul de formator în vigoare nu detaliază asemenea criterii, lăsând la latitudinea comisiei de selecție întocmirea grilei de evaluare pentru prima etapă a procedurii de selecție.
Având în vedere cele de mai sus, pârâtul a considerat că procedura prevăzută de Statutul de formator, aprobat prin Hot. CSM 613/2007, nu a fost modificată prin anunțul cu privire la demararea procedurilor de recrutare a unor formatori colaboratori pentru disciplina „Dreptul Uniunii Europene" publicat pe site-ul INM.
La data de 20 noiembrie 2012, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare solicitând respingerea tuturor argumentelor formulate de pârâtă pentru următoarele argumente.
Referitor la argumentul potrivit căruia „Interviul pe care candidații l-au susținut în fața comisiei de selecție face parte din etapa evaluării CV-urilor și a scrisorilor de intenție depuse de candidații înscriși la concurs", a arătat că, prin Anunțul cu privire la scoaterea la concurs a unor posturi de formator cu normă parțială în cadrul formării inițiale, publicat pe site-ul INM în luna octombrie 2011, s-au stabilit condițiile și modalitățile de desfășurare a concursului, care prevede:
„Procedura de evaluare și de selecție a candidaților în vederea ocupării posturilor vacante de formator cu normă parțială în cadrul Departamentului de formare inițială se va desfășura conform prevederilor Statutului formatorului INM, în perioada 16 noiembrie -16 decembrie 2011 și va consta în următoarele etape:
Într-o primă etapă, o Comisie înființată prin decizie a Consiliului Științific si INM va proceda la evaluarea CV-urilor și a scrisorilor de intenție depuse de candidați. În etapa următoare, candidații vor susține un interviu în fața membrilor catedrelor de specialitate și/sau, vor susține un seminar în fața unei grupe de auditori de justiție. Etapa finală constă în întocmirea unei liste a candidaților selectați de către comisie, in baza criteriilor enumerate mai sus și a punctajului acordat pe fișa de evaluare a candidaților la postul de formator."
A precizat astfel că, chiar dacă la primul punct din întâmpinare pârâta susține că interviul organizat nu face parte din această a doua etapă de selecție (fapt de altfel contrazis atât de Statutul formatorilor, cât și de Anunțul privind organizarea concursului, care prevăd organizarea unui interviu în cadrul primei etape), susținerile acesteia sunt în deplină contradicție cu susținerile din cadrul Hotărârii nr. 10/15.03.2011, comunicată prin adresa nr. 812/29.03.2012.
în cadrul acestei hotărâri, Pârâta susține la punctul 1.2. următoarele:
„Referitor la prima etapă a procedurii de selecție, după expirarea termenului de înregistrare a candidaturilor, comisia de selecție stabilită de Consiliul Științific al INM a evaluat admisibilitatea candidaturilor depuse, sub aspectul ( îndeplinirii cerințelor reglementate de Statutul formatorului și indicate în anunțul cu privire la recrutare, precum și al respectării termenului limită fixat pentru depunerea candidaturilor."
Așadar, a susținut că pârâta a considerat la acel moment că în prima etapă a procedurii de selecție nu poate fi încadrată și susținerea interviului. Mai mult, în considerentele aceleiași hotărâri, la punctul 1.3., pârâta a precizat fără echivoc că „în ceea ce privește a doua etapă a procedurii de selecție" comisiile legitimate de Consiliul Științific au stabilit utilizarea unor filtre suplimentare, „în considerarea necesităților catedrelor și a celor de formare, precum și a numărului mare de candidaturi înregistrate". În continuare, prin motivarea hotărârii de respingere a primei contestații formulate de reclamantă, la punctul 1.4., a susținut: „în ceea ce privește desfășurarea interviului, întrucât anunțul de recrutare a asigurat publicitatea scoaterii la concurs a tuturor posturilor de formator cu normă parțială în cadrul Departamentului de formare inițială s-a făcut referire, în mod firesc, la susținerea interviului în fața membrilor catedrelor de specialitate". A precizat că acest argument a fost utilizat de pârâtă pentru a justifica prezența altor persoane decât membrii catedrei în cadrul căreia au fost scoase la concurs posturile vizate de reclamantă în cadrul Comisiei de interviu, însă aceasta nu a negat niciun moment faptul că interviul făcea parte din a doua etapă prevăzută de anunț și de statutul formatorului, fapt contrazis acum prin întâmpinare.
Reclamanta a mai precizat faptul că interviul respectiv a fost la momentul desfășurării concursului considerat a face parte din a doua etapă devine astfel evident, din moment ce pârâta a încercat ulterior, printr-un act oficial, să justifice utilizarea atât a interviului, cât și a probei constând în susținerea unui seminar, în cadrul etapei a doua a concursului. În aceste condiții, modificarea poziției privind apartenența probei interviului de la a doua la prima etapă de concurs reprezintă o încercare de mascare pro causa a încălcării regulamentului de concurs, utilizată după inițierea procedurii judiciare împotriva actelor emise de pârâta INM.
A învederat că susținerile din întâmpinare sunt neîntemeiate și prin faptul că se susține, contrar oricărei interpretări logic posibile, că proba cu susținerea unui interviu poate fi catalogată a fi de natura unei evaluări a CV-urilor și a scrisorilor de intenție depuse de candidați. Singura interpretare logică a normelor prevăzute de Statulul formatorului, precum și de anunțul cu privire la organizarea concursului, poate fi doar în sensul că evaluarea CV-urilor și a scrisorilor de intenție reprezintă o probă de analiză a înscrisurilor, în care se verifică îndeplinirea condițiilor obiective, nicidecum o probă orală la care să fie supuși candidații. De altfel, această interpretare este în acord cu poziția exprimată de INM prin hotărârea nr. 10/15.03.2012. În plus, a arătat că acest lucru este contrazis chiar de următorul anunț de recrutare postat pe site-ul INM (www.inm-lex.ro) din data de 14 martie 2012, anunț pentru recrutarea altor 2 formatori, printre alții, în dreptul Uniunii Europene, unde se precizează că „procedura de evaluare și selecție a candidaților [...] va consta în următoarele etape: într-o primă etapă [...], într-o a doua etapă, de asemenea eliminatorie, candidații vor susține un interviu în fața comisiei de selecție, [...] în cea de-a treia etapă a procedurii de recrutare, candidații la postul de formator vor susține o secvență demonstrativă de seminar în fața unei grupe de auditori de justiție, în prezența comisiei de selecție."
Cu privire la „proba constând în susținerea unei secvențe de seminar în fața unei grupe de auditori" a arătat că pârâta susține că proba respectivă a fost stabilită de Comisia de examinare „înainte de a începe propriu-zis procedura de selecție", înțelegând prin aceasta faptul că stabilirea probelor s-a făcut ulterior publicării oficiale a anunțului privind organizarea concursului, fapt ce rezultă din utilizarea termenului „propriu-zis".
Din punct de vedere juridic, procedura de concurs a început odată cu publicarea oficială a Anunțului cu privire la scoaterea la concurs a unor posturi de formator cu normă parțială în cadrul formării inițiale. Prin acest anunț s-au stabilit condițiile și modalitățile de desfășurare a concursului. Acest lucru este confirmat de lit. D pct. 1 din Statutul de formator al Institutului Național al Magistraturii - recrutare, evaluare și revocare prin care se stabilește începerea procedurii de selecție a formatorilor prin faza de publicitate.
A arătat că nu a contestat posibilitatea Comisiei instituite de Consiliul Științific de a hotărî că a doua probă de concurs între interviu și susținerea unui seminar. Ce s-a contestat a fost faptul că, de fapt, Comisia de selecție nici măcar nu a exercitat în mod legal prerogativa opțiunii între cele două probe, ci a decis parcurgerea cumulativă a ambelor.
Cu privire la momentul anunțării probelor, a susținut că, prin aceeași hotărâre nr. 10/15.03.2012 pârâta a recunoscut introducerea unei probe suplimentare ca urmare a constatării numărului mare de candidaturi depuse, așa cum reiese din pasajul 1.3., deci ulterior începerii procedurii de selecție. În continuare, pârâta combate argumentul din cererea de chemare în judecată cu privire la netransparența și lipsa de obiectivitate a procedurii amintind faptul că „nu este prima dată când comisia de selecție a procedat în acest fel. Fără a contrazice exactitatea informației oferite, faptul că procedura legală de concurs nu este respectată în mod repetat de comisiile instituite de Consiliul Științific al INM și că .este o practică general acceptată la acest nivel nu înlătură caracterul nelegal al încălcărilor produse în cadrul procedurii contestate de reclamantă. Dimpotrivă, a considerat că argumentul adus de pârâtă face dovada desconsiderării de către Comisia de concurs a Statutului formatorului, a celorlalte norme cu valoare normativă care sunt menite să asigure garanția legalității, transparenței și obiectivității procedurii de selecție pentru aceste posturi de înaltă calificare, atitudine ce nu poate avea decât consecințe negative asupra desfășurării activității de justiție și pregătirii magistraților.
Cu privire la încălcarea procedurii de desfășurarea a concursului prin selectarea unui singur candidat, a precizat că răspunsul oferit de pârâtă la susținerea din cererea de chemare în judecată conform căreia s-au încălcat principiile transparenței și obiectivității procedurii de selecție și recrutare a formatorilor INM [prevăzute de Hotărârea nr. 812/2009 a Plenului CSM (art. 2.4.1)], nu face decât să confirme argumentele din cerere. Pârâta consideră că Statutul formatorului ,,lasă la altitudinea comisiei de evaluare întocmirea grilei de evaluare pentru prima etapă a procedurii de selecție". Caracterul nefondat al acestor susțineri rezidă din confuzia făcută de pârâtă între etapele procedurii de selecție, din moment ce imediat după enumerarea criteriilor prevăzute de Statut pentru evaluare, aceasta susține că este la latitudinea comisiei de evaluare întocmirea grilei de evaluare pentru prima etapă. Așa cum a susținut în cererea de chemare în judecată și după cum reiese și din întâmpinare, a considerat că pârâta nu a ținut cont de niciun criteriu obiectiv și transparent pentru întocmirea listei de candidați admiși propuși. Criteriile enumerate de Statutul formatorului nu au reprezentat pentru pârâtă o obligație legală a cărei respectare este impusă comisiilor de selecție.
Astfel, norma prevăzută de art. 2.1 Formare inițială paragraful 5 din Hotărârea nr. 613/2007 a CSM – Statutul formatorului prevede criteriile enumerate la pag. 5 a întâmpinării ca reprezentând fundamentul întocmirii listei candidaților selectați de comisie, aceste criterii fiind impuse Comisiei. Mai mult, punctajul de evaluare al Comisiei trebuie să țină seama de aceste criterii de evaluare, nu este „la latitudinea comisiei de evaluare”.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de contencios administrativ constată următoarele împrejurări de fapt ale cauzei:
Prin hotărârea nr. 10 din 15.03.2012, adoptată de către Consiliul Științific din cadrul Institutului Național al Magistraturii (fila 13 dosar, citată în partea relevantă cauzei), a fost aprobată recrutarea formatorilor cu normă parțială în cadrul Departamentului de Formare Inițială, fiind respinsă contestația formulată de către reclamantă în calitate de candidat la postul de formator cu normă parțială în cadrul acestui departament, la disciplina Dreptul Uniunii Europene, cu comunicarea răspunsului la contestație, în acest sens, reclamantei .
Prin adresa înregistrată sub nr. 818/29.03.2012 a fost comunicat reclamantei răspunsul la contestația formulată, motivele care au condus la reținerea caracterului neîntemeiat al contestației, anexându-se un extras al Hotărârii nr. 10/2012 cu prinzând soluția de respingere ca neîntemeiată a contestației (fila 8 și următoarele din dosar ).
În soluționare, a fost avută în vedere contestația înaintată în data de 13.03.2012, de către reclamantă (fila 18 și următoarele dosar fond ).
Prima contestație ce privește, în mod direct, nelegalitatea procedurii de selecție
Astfel, prin contestația înaintată către INM, reclamanta a invocat, în primul rând neconcordanța existentă între anunțul de selecție și procedura de selecție realizată, precum și între cele două și dispozițiile HCSM 613/2007 (normă administrativă în vigoare la data organizării concursului), anexa „Statutul de Formator al INM – recrutare, evaluare, revocare”, indicând faptul că a fost modficată componența comisiei de selecție, în timpul procedurii, prin includerea desemnării unor reprezentanți ai catedrei de specialitate, compunerea fiind diferită de cea reglementată de normele de statut (normă prin care este inclus, în compunerea comisiei de selecție, un formator ales din cadrul corpului de formatori INM (șeful de catedră a disciplinei pentru care a optat candidatul) .
Este de menționat faptul că, potrivit acelorași norme de statut, compunerea comisiei de selecție se stabilește prin decizia Consiliului Științific, în speță, prin Hotărârea nr. 18/17.11.2011 adoptată de către Consiliul Științific a fost aprobată comisia de selecție a candidaților pentru posturile de formator de formare inițială cu normă parțială, cu indicarea posibilității participării și altor formatori din cadrul catedrei pentru care au fost scoase locuri la concurs, la invitația titularului de disciplină, cu participare atât la susținerea interviurilor, cât și la la susținerea seminariilor demonstrative .
Reclamanta a invocat, prin prima contestație administrativă, existența unor neconcordanțe, față de prevederile HCSM 613/2007, cu privire la etapele procedurii de selecție a formatorilor ;
În acest sens, indică faptul că pct. 2.1 din Statut stabilesc prima etapă, cea a evaluării CV-urilor și scrisorilor de intenție, având ca finalitate verificarea admisibilității dosarelor candidaților, iar cea de a doua etapă privește susținerea unui interviu în fața membrilor comisiei de specialitate sau, după caz, un seminar în fața unei grupe de auditori de justiție .
Menționează că, în procedura de selecție, după depunerea candidaturilor și după expirarea termenului de înscriere, a doua etapă a fost transformată în două etape distincte (prima fiind eliminatorie), respectiv cea a interviului și cea a seminarului demonstrativ .
Arată că dispozițiile pct. 2.1 din Statut reglementează desfășurarea interviului în fața membrilor catedrei de specialitate, în timp ce anunțul pentru depunerea candidaturilor stabilește desfășurarea interviului în fața membrilor catedrelor de specialitate ; a menționat și faptul că includerea specialistului INM în comisia de desfășurare a interviului este contrară normei de statut, acesta nefiind membru al catedrei de specialitate .
Contestatoarea a criticat și modul de organizare al seminarului demonstrativ, precizând că i-a fost permisă susținerea seminarului în doar 30 de minute, cu drept de alegere a temei susținute dar cu obligația de a ține cont de momentul de început în care are loc susținerea seminarului, fiind evident că, pentru desfășurarea normală a seminarului, era necesară alegerea primei teme de discuții.
A contestat nota obținută în urma desfășurării seminarului, cu privire la aprecierea specialistului INM privind neadaptarea stilului de predare, indicând faptul că, în lipsa motivelor pentru care i-a fost acordată nota 6 de către specialistul în știința educației, nu poate detalia acest motiv – solicită precizarea motivelor care au stat la baza acordării notei .
A contestat și organizarea administrativă a procedurii de selecție, indicând faptul că, prin anunț este stabilită perioada de derulare între data de 15.11.2011 și 15.12.2011, dar susținerea seminarului a avut loc în data de 27.01.2012, dată la are procedura ar fi trebuit încheiată .
Menționează și faptul că data și ora susținerii interviului și respectiv, seminarului, au fost modificate fără a se oferi un motiv, nu i s-a oferit posibilitatea alegerii unei alte date și nu i s-a explicat consecințele neprezentării la data modificată ; a solicitat informații cu privire la modificarea datei și orei interviului și seminarului, cu privire la alți candidați pentru materia Dreptul Uniunii Europene .
Critică modul de adresare, în cadrul interviului, utilizat de membrii comisiei, omisiunea asigurării datelor cu caracter personal prin publicitatea adresei de e-mail, prin trimiterea către ceilalți candidați, fără acordul său și solicită informații cu privire la stadiul și modalitatea distrugerii dosarului de candidatură .
Prin răspunsul la contestație, înaintat prin adresa nr. 812/29.03.2012, se indică posibilitatea stabilirii componenței comisiei de selecție, cu includerea unui formator cu normă întreagă din cadrul catedrei Dreptul Uniunii Europene, la invitația titularului de disciplină, astfel cum a fost reglementată de Hotărârea nr. 18/2011 adoptată de Consiliul Științific al INM .
Se menționează că, după expirarea termenului de înregistrare a candidaturilor, comisia a evaluat admisibilitatea candidaturilor, sub aspectul îndeplinirii cerințelor de statut al formatorului și indicate în anunț, precum și al respectării termenului de depunere a candidaturilor .
Cu privire la cea de a doua etapă a procedurii de selecție, modalitatea concretă de organizare și structurare a acesteia a fost stabilită de comisii, în considerarea necesităților catedrelor, a celor de formare, precum și a numărului candidaturilor depuse, impunându-se utilizarea unor filtre de selecție riguroase și transparente ; a fost indicată aplicarea unitară, de către toate comisiile de selecție pentru diferitele discipline, fiind comunicată candidaților anterior susținerii interviului .
Cu privire la participarea specialistului INM în științele educației, în cadrul comisiei de interviu, au fost indicate efectele Hotărârii Consiliului Științific, arătându-se că prezența acestui specialist corespunde cerinței de realizare a unei evaluări realiste, unitare și eficiente, în toate etapele de selecție .
Se menționează că desfășurarea interviului, întrucât anunțul de participare a asigurat publicitatea scoaterii la concurs a tuturor posturilor de formator cu normă parțială în cadrul Departamentului de Formare Inițială, în mod firesc s-a făcut referire la susținerea interviului în fața membrilor catedrei de specialitate .
Se indică și faptul că informațiile privind durata seminarului demonstrativ și tematica abordată în cadrul acestuia, au fost comunicate candidaților, atât cu ocazia confirmării primirii dosarelor, cu ocazia stabilirii datei susținerii acestuia, cât și anterior, cu ocazia susținerii interviului .
S-a reținut, ca o chestiune prealabilă, imposibilitatea contestării notei acordate în urma susținerii seminarului, de către specialistul INM în științele educației, normele Statutului formatorului nereglementând această posibilitate .
Se menționează că, pe fond, prezintă caracter neîntemeiat observația privind nota acordată de specialistul INM în științele educației, atât timp cât nici unul dintre candidați nu au informații cu privire la punctajele acordate în mod individual de către fiecare membru al comisiei ; menționează că elementele pentru acest tip de evaluare, inclusiv principiul învățării la adulți se regăsesc în Manualul Formatorului, document postat pe site-ul INM și pe care toți candidații au avut posibilitatea să îl consulte .
Raportat la criticile de organizare administrativă a procedurii de selecție, se precizează că durata procedurii, expusă în anunț, a avut un caracter estimativ, durata reală depinzând de numeroși factori (număr candidați, disponibilitatea membrilor comisiilor, circuitul intern al procedurii de selecție) .
A fost indicat faptul că programarea datei de susținere a probelor aferente procesului de selecție s-a realizat, pentru fiecare probă, cu acordul și în urma consultării candidaților, iar cu privire la susținerea seminarului, a existat opțiunea candidaților pentru una dintre datele propuse conform programării seminariilor de Dreptul Uniunii Europene, cuprinse în calendarul programului de formare inițială .
Cu privire la modul de adresare în cadrul interviului, se apreciază că susținerile contestatoarei exced cadrului unei contestații, vizând mai degrabă domeniul judecăților de valoare .
Se menționează că, dintr-o regretabilă eroare, un singur mesaj a fost transmis electronic către toți candidații rămași în concurs după susținerea interviului, cu informații privind adresele de e-mail ale acestora, apreciindu-se că acest aspect nu este în măsură să vicieze rezultatul procedurii de selecție .
I se indică contestatoarei, regimul juridic de arhivare a dosarului de candidatură .
A doua contestație ce privește atât nelegalitatea procedurii de selecție, cât și nelegalitatea Hotărârii nr. 10/2012
Aceasta a fost înaintată Consiliului Superior al Magistraturii, fiind înregistrată la data de 02.05.2012, fiind formulată împotriva Hotărârii nr. 10/15.03.2012 a Consiliului Științific al INM ; față de contestația anterioară, reclamanta indică și obiectul contestației, solicitând anularea concursului pentru ocuparea postului de formator cu normă parțială în cadrul Departamentului de formare inițială, la disciplina Dreptul Uniunii Europene (filele 28 și următoarele din dosar).
În susținerea contestației, reclamanta a invocat nerespectarea prevederilor de statut, în ceea ce privește etapele procedurii de selecție (indicând faptul că, prin anunțul concursului a fost modificată structura procedurii de selecție, fiind instituită posibilitatea introducerii a doua probe separate, în cea de a doua etapă a selecției, posibilitate ce nu este avută în vedere de normele statutare și fără a exista o derogare, adoptată prin Hotărârea nr. 16/27.09.2011 ce prezintă ca obiect declanșarea procedurii de recrutare) .
Prin prisma acestor susțineri, nelegalitatea procedurii de selecție rezultă din faptul modificării acestei proceduri, astfel cum este reglementată prin HCSM 613/2007 .
Reclamanta a invocat și lezarea principiilor privind transparența și obiectivitatea procedurii de selecție, în condițiile în care utilizarea sintagmei și/sau, în cadrul anunțului de concurs, a creat posibilitatea arbitrariului și a unor decizii de transparență și obiectivitate, înlăturând orice previzibilitate cu privire la modul de desfășurare a concursului, nefiind cunoscute cu exactitate nici probele ce urmează a fi parcurse și nici criteriile de admitere .
Indică faptul că motivarea soluționării contestației, prin Hotărârea Consiliului Științific nr. 10 din 15.03.2012 nu aduce nici un argument valid în susținerea modificărilor aduse procedurii de selecție ; reiterează argumentele primei contestații privind inexistența unui act normativ care să reglementeze competența comisiilor de concurs, în a modifica structura concursului, aprobată prin HCSM 613/2007, împrejurare de fapt confirmată prin răspunsul la contestație .
Motivează formularea contestației, către CSM, prin solicitarea ca această autoritate să constate nerespectarea, de către INM; a procedurii de selecție, în temeiul atribuțiilor de coordonare a activității acestuia, ce îi revin potrivit art. 34 din Legea 317/2004 și invocă încadrarea acestui demers în disp. art. 7 alin. 1 LCA .
În plus, contestatoarea a indicat și faptul că procedura de desfășurare a concursului a fost încălcată prin selectarea unui singur candidat, în condițiile scoaterii la concurs a 3 posturi și în absența oricărui criteriu obiectiv și transparent în baza căruia au fost respinși 3 dintre candidații participanți la proba suplimentară .
Indică în acest sens, faptul că au fost scoase 3 posturi la concurs, la disciplina Dreptul Uniunii Europene, fără a fi prevăzut un barem minim necesar admiterii candidaților, singura interpretare posibilă fiind aceea conform căreia vor fi selectați în urma concursului candidații aflați în partea superioară a clasamentului punctajelor obținute pe fișa de evaluare .
Arată că singurul barem menționat în procedură este cel de calificare a candidaților, în vederea susținerii ultimei probe .
Apreciază că și de această manieră au fost încălcate principiile transparenței și obiectivității procedurii de selecție, principii reglementate prin HCSM 812/2009, cu prejudiciu direct creat candidaților înscriși și respinși fără un temei just, de către comisia de concurs .
Contestatoarea a invocat aplicarea disp. art. 34 din Legea 317/2004, HCSM 127/2007, HCSM 613/2007 și HCSM 812/2009 .
Această contestație a fost înaintată Institutului Național al Magistraturii, spre soluționare, prin adresa_/1154/2012, astfel cum rezultă din comunicarea realizată către reclamantă sub nr. 2728/20.06.2012 (fila 33 din dosar).
În evaluarea motivelor contestației formulate, a fost întocmit punctul de vedere al Departamentului de formare a formatorilor (fila 35 din dosar) și, astfel cum rezultă din adresa nr. 2728/20.06.2012 emisă de INM și comunicată reclamantei (fila 33 din dosar), precum și din adresa nr. 2728/06.07.2012 emisă de CSM și înaintată reclamantei (fila 39), a doua contestație a fost respinsă, prin Hotărârea Consiliului Științific nr. 21/12.06.2012 .
Desfășurarea și etapele procedurii de selecție
Prin art. 2 din Hotărârea Consiliului Științific al INM cu numărul 16/27.09.2011 a fost aprobată declanșarea procedurii de recrutare, pentru toate pozițiile vacante de formator din cadrul departamentului de formare inițială .
Prin art. 3 din Hotărârea Consiliului Științific al INM cu numărul 18/17.11.2011 a fost stabilită componența comisiilor de selecție a candidaților pentru concursul de formatori de formare inițială cu normă parțială, scoase la concurs potrivit Hotărârii nr. 16/2011, decizându-se, totodată faptul că, atât la susținerea interviurilor, cât și a seminariilor demonstrative, la invitația titularului de disciplină, pot participa și alți formatori din cadrul catedrei pentru care au fost scoase posturile la concurs .
Procedura de selecție a fost declanșată prin Anunțul cu privire la scoaterea la concurs a unor posturi de formator cu normă parțială în cadrul formării inițiale (fila 21 dosar), incluzând 3 posturi de formator la disciplina Dreptul Uniunii Europene .
Sunt indicate criteriile de selecție stabilite prin Statutul formatorului, cerințele generale și specifice ale postului, cuprinsul dosarului de candidatură .
Este indicată perioada desfășurării selecției – începând cu 16 noiembrie 2011, până în 16 decembrie 2011 .
Sunt indicate trei etape ale procedurii, constând în evaluarea CV-urilor și scrisorilor de intenție de către comisia de selecție înființată prin decizia Consiliului Științific, susținerea interviului în fața membrilor catedrelor de specialitate și/sau susținerea unui seminar în fața unei grupe de auditori de justiție, iar în final întocmirea unei liste a candidaților slectați de către comisie, în baza criteriilor și a punctajului acordat pe fișa de evaluare a candidatului, lista urmând a fi supusă aprobării Consiliului Științific și ulterior, înaintării propunerii către Plenul CSM, spre aprobare .
Prin etapele procedurii de selecție, publicate în cursul lunii noiembrie 2011, au fost detaliate etapele procedurii de selecție .
Astfel, într-o primă etapă au fost incluse atât evaluarea admisibilității candidaturilor depuse, cât și susținerea, de către candidații ale căror dosare au fost evaluate ca fiind admisibile, a unui interviu în fața comisiei de selecție ; este indicată compunerea comisiei de selecție, criteriile de evaluare, modul de stabilire a punctajului pentru îndeplinirea criteriilor, stabilirea unui punctaj minim 8, rezultat în urma evaluării dosarelor de înscriere și a susținerii interviului în vederea calificării pentru următoarea probă .
Prin situația recrutării unor formatori cu normă parțială în cadrul formării inițiale, la disciplina Dreptul Uniunii Europene, publicată în data de 31 ianuarie 2012 (fila 25), se indică numele candidaților rămași în concurs și calificați în funcție de punctajele obținute, pentru următoarea probă, cea a susținerii seminarului demonstrativ, la poziția 3 (din 4) fiind înscris numele reclamantei .
Se menționează faptul că, în urma susținerii probei seminarului de către cei patru candidați, membrii comisiei au formulat recomandarea de recrutare numai în privința unui candidat – judecător .
În acest sens, instanța constată că, în cadrul procedurii materiale de selecție, a fost realizată evaluarea înscrisurilor depuse de către reclamantă, în cuprinsul dosarului de candidatură ; ulterior, reclamanta a susținut interviul, în data de 28.11.2012 (fișă de evaluare, fila 79), obținând un punctaj ce depășește baremul minim stabilit prin etapele procedurii de selecție publicate în luna noiembrie 2011, calificându-se în vederea susținerii unui seminar demonstrativ în fața unei grupe de auditori de justiție, la disciplina Dreptul Uniunii Europene .
Din corespondența electronică purtată între părți (fila 111, fila 110 dosar) rezultă faptul că reclamantei i-a fost adusă la cunoștință procedura de selecție în data de 25.11.2011 (incluzând etapele și sub-etapele stabilite prin procedura publicată în cursul lunii noiembrie 2011), fără ca reclamanta să prezinte obiecțiuni privind includerea interviului, între etapele procedurii de selecție .
Cu privire la această probă, instanța constată că părțile prezintă puncte de vedere divergente.
Astfel, reclamanta indică faptul că etapa evaluării admisibilității candidaturii a fost separată în două etape distincte (evaluarea CV-urilor și a scrisorilor de intenție, respectiv susținerea interviurilor), indicând totodată faptul că interviul a fost susținut în fața comisiei de concurs, cumulat cu proba susținerii seminarului demonstrativ, deși normele de statut aprobate prin HCSM 613/2007 reglementează alternativ aceste două probe .
Pârâtul susține includerea probei interviului, în prima etapă, ce vizează admisibilitatea candidaturilor depuse .
Din acest punct de vedere, instanța constată că, prin anunțul privind scoaterea la concurs apare indicată etapa analizei admisibilității candidaturilor (constând în verificarea CV-urilor și a scrisorilor de intenție), iar prin procedura de selecție, comunicată reclamantei la data de 25.1.2012, sub denumirea „Etapele procedurii de selecție” apare menționată la lit. A evaluarea admisibilității candidaturilor de către comisia de selecție, la lit. B susținerea interviului în fața aceleiași comisii de selecție, în fine la lit. C fiind menționată susținerea seminarului demonstrativ (sub rezerva obținerii unui punctaj minim 8 în urma evaluării dosarelor de înscriere și a susținerii interviului), această probă fiind susținută în fața aceleiași comisii de selecție .
Din succesiunea firească a prezentării etapelor selecției, rezultă că, în speță, au fost stabilite trei probe distincte de concurs (atât timp cât textul utilizează ca elemente structurale, subdiviziuni punctate prin litere, acestea fiind delimitate atât prin succesiunea logică a textului, cât și prin coerența procedurii stabilite).
Sub aspectul coerenței procedurii stabilite, instanța urmează să rețină, de asemenea, faptul că, la lit. B este indicat interviul, indicându-se că această probă va fi susținută de către candidații ale căror dosare au fost declarate admisibile .
Ca urmare, interviul constituie o probă ce prezintă o finalitate diferită de cea a evaluării dosarului de candidatură .
Aceasta cu atât mai mult, cu cât, prin anunțul privind scoaterea la concurs sunt indicate criteriile de selecție reglementate prin HCSM 613/2007, iar în cuprinsul procedurii, la lit. B sunt indicate criteriile specifice de stabilire a punctajelor, prin interviu .
În drept, instanța de contencios administrativ reține următoarele:
Reclamanta prezintă două categorii distincte de susțineri, primele având ca obiect nelegalitatea procedurii de selecție, decurgând din nerespectarea prevederilor HCSM 613/2007, respectiv din încălcarea principiilor transparenței și obiectivității prin deciziile administrative luate în timpul selecției .
Reclamanta prezintă, în cel de al doilea rând, cauze de nelegalitate ale Hotărârii Consiliului Științific nr. 10/15.03.2012 raportate la soluția dată contestației, precum și la motivarea acestei soluții .
Considerente asupra nelegalității procedurii de selecție
Prin HCSM nr. 613/2007 a fost aprobat Statutul formatorului INM – recrutare, evaluare, revocare ; prin Secțiunea 2 din statut, subsecțiunea 2.1 este indicată componența comisiei de selecție a candidaților, compusă dintr-un director INM, un formator ales din corpul formatorilor INM (șeful de catedră a disciplinei pentru care a optat candidatul) și pedagogul INM .
Atribuțiile comisiei de selecție, enumerate prin normele de statut privesc evaluarea CV-urilor și a scrisorilor de intenție depuse de către candidații înscriși la concursul de formator, formare inițială, acestea constituind prima etapă a procedurii de selecție .
Cea de a doua etapă reglementată de statut, constă în susținerea interviului în fața membrilor catedrelor de specialitate, probă reglementată alternativ cu proba susținerii unui seminar în fața unei grupe de auditori de justiție .
În speță, Hotărârea nr. 18/2011 pemite ca, în compunerea comisiei de selecție, să fie incluși și alți formatori din catedra de specialitate .
În plus, urmează a fi reținut și faptul că atribuțiile comisiilor de selecție, în compunerea aprobată potrivit acestei hotărâri, se extind atât asupra evaluării admisibilității candidaturilor, ca primă etapă, cât și asupra etapelor de selecție ulterioare ; astfel, în condițiile în care dispozițiile art. 3 alin. 1 din hotărâre nu fac distincție, participarea pedagogului INM, în procedura de selecție, este obligatorie în toate etapele de selecție .
Mai mult chiar, observând criteriile notate prin fișele de evaluare interviu și susținere seminar demonstrativ (filele 27,82 dosar), instanța constată că, o parte din acestea (comunicare și relaționare în lucrul cu adulții, cunoștințe și abilități didactice, adecvarea metodelor la obiectivele de înățare și profilul grupului, respectarea caracteristicilor de învățare adulți) intră în atribuțiile de evaluare a specialistului INM în științele educației
Reclamanta critică legalitatea procedurii de selecție și prin prisma inexistenței unui act normativ care să permită comisiei de concurs să modifice structura procedurii de selecție reglementate de HCSM 613/2007 (aspect motivat de către pârât prin legitimarea comisiilor de selecție, de către Consiliul Științific) ;
Din acest punct de vedere, instanța urmează să rețină că normele de statut aprobate prin HCSM 613/2007 reglementează evaluarea admisibilității candidaturilor și, în a doua etapă, susținerea interviului sau a seminarului demonstrativ (astfel cum s-a reținut mai sus, probele fiind reglementate alternativ, nu cumulativ).
Procedura de selecție publicată în luna noiembrie 2011 derogă de la normele de statut, incluzând proba suplimentară, a interviului desfășurat în fața comisiei de selecție, fără a exista o dispoziție în acest sens, în cuprinsul Hotărârii nr. 16/2011 ce privește aprobarea concursului, sau în cuprinsul Hotărârii nr. 18/2011 ce privește aprobarea comisiilor de selecție (acest act administrativ reglementând numai posibilitatea de participare a altor formatori în specialitate atât la proba interviului, cât și la proba seminarului demonstrativ) .
Cu toate acestea, instanța constată că procedura de selecție nu apare a fi emisă de către comisia de selecție, a cărei componență a fost aprobată pentru disciplina Dreptul Uniunii Europene (astfel încât nu se impune analiza competenței legitimate a acesteia, în modificarea structurii concursului), neexistând elemente de formă care să restrângă analiza numai cu privire la această comisie și la specialitatea la care a susținut concursul reclamanta .
Astfel, examinând forma publicată a procedurii, instanța constată că stabilirea etapelor selecției a fost publicată sub antetul INM și nu sub semnăturile membrilor comisiei, aceste etape fiind aplicabile concursului organizat pentru ocuparea tuturor posturilor vacante de formatori din cadrul aceluiași departament ; ca atare, acest înscris emană de la pârât, iar pârâtul, potrivit art. 3 raportat la art. 7 alin. 3 din Regulamentul aprobat prin HCSM 127/2007 exercită dreptul de decizie, prin Consiliul Științific, asupra problemelor ce țin de organizarea și funcționarea sa .
Astfel, fără a exista o dispoziție de modificare a statutului, inserată într-un act normativ (din acest punct de vedere instanța apreciind că, inclusiv normele de statut al formatorului, respectiv cele ce reglementează strategia de recrutare, formare și revocare, aprobate prin hotărâri adoptate de CSM prezintă efecte numai în privința unor subiecți de drept determinați sau determinabili, fiind excluse efectele „erga omnes”, astfel încât HCSM 613/2007 și HCSM 812/2009 constituie acte administrative individuale și nu normative), în speță operează o decizie administrativă individuală, în ceea ce privește modificarea etapelor procedurii de selecție, iar aceasta a fost adusă la cunoștința candidaților interesați, prin publicare .
Urmează a fi reținut, în examinarea limitelor dreptului de apreciere al autorității, în ceea ce privește modificarea structurii de recrutare și faptul că, prin HCSM 613/2007 a fost aprobat Statutul Formatorului INM, plecând de la premisele de existență a unei proceduri flexibile de selecție, caracterizată prin publicitate, delimitarea structurii procedurii de selecție și indicarea criteriilor comune și specifice de selecție (reglementate atât prin art. 108 din Legea 304/2004, cât și prin Strategia de recrutare, formare și evaluare a formatorilor 2009-2012, aprobată prin HCSM 812/2009).
Prin acest act administrativ se indică necesitatea modificării și completării normelor de statut al formatorului, în sensul asigurării unei proceduri de selecție mai eficientă și mai transparentă, precum și necesitatea unificării procedurii de selecție, formare și evaluare, pentru formatorii din cadrul departamentului de formare inițială și pentru formatorii utilizați la formarea continuă .
Ca atare, instanța de contencios administrativ urmează să rețină că, în speță, indicarea unei structuri a procedurii de selecție diferite față de cea reglementată de normele de statut prezintă elementele necesare de analiză a oportunității măsurii dispuse, în primul rând prin raportare la caracterul flexibil al procedurii de selecție, iar în cel de al doilea rând, la elementele strategiei de recrutare a formatorilor, aprobate pentru perioada 2009-2012 .
Pe de altă parte, în condițiile în care a fost publicată procedura detaliată de selecție, incluzând etapele, baremul minim pentru primele două etape, criteriile de stabilire a punctajului, precum și criteriile generale și cele specifice de recrutare, nu poate fi reținută încălcarea principiilor transparenței și obiectivității procedurii de selecție .
Mai mult chiar, observând conținutul corespondenței electronice purtate între părți, reclamanta a luat la cunoștință, fără a prezenta obiecțiuni față de structura concursului .
Considerente asupra legalității Hotărârii Consiliului Științific al INM cu nr. 10/2012 .
Prin acest act administrativ a fost aprobată recrutarea formatorului pentru disciplina Dreptul Uniunii Europene, prin art. 1 (în obiectul acțiunii în contencios administrativ reclamanta limitând petitul în anulare și în reformare a dispoziției administrative, numai cu privire la acest articol), iar prin art. 2 a fost respinsă prima contestație, ca neîntemeiată, dispunându-se comunicarea unui răspuns, în acest sens, către reclamantă .
Urmărind cuprinsul acestei contestații, ce prezintă critici privind nelegalitatea procedurii de selecție și nelegalitatea acordării notelor la probele de selecție, instanța urmează să constate că normele de statut al formatorului, aprobate prin HCSM 613/2007, nu reglementează posibilitatea contestării procedurii de selecție ; în aceste condiții, fără a pune în discuție o eventuală inadmisibilitate a plângerii prealabile, instanța urmează să constate ca fiind aplicabile dispozițiile art. 7 alin. 1 LCA, potrivit cărora înainte de a se adresa instanței, persoana vătămată printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente, în 30 zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte, a acestuia .
În speță, actul administrativ unilateral și cu caracter individual cu efecte de vătămare pentru reclamantă, este Hotărârea Consiliului Științific nr. 10/2012, în partea privind aprobarea recrutării formatorilor cu normă parțială în urma selecției, față de acest act administrativ analizându-se îndeplinirea condițiilor recursului administrativ prealabil .
Din acest punct de vedere, contestația prin care reclamanta a supus autorității administrative solicitarea retractării Hotărârii nr. 10/2012, prin cea de a doua contestație, aceasta fiind soluționată prin Hotărârea Consiliului Științific nr. 21/2012, necontestată în prezenta cauză .
Mai mult, viciile legalității, decurgând din greșita compunere a comisiei de selecție și inexistența unui act administrativ normativ care să permită modificarea structurii procedurii de selecție astfel cum au fost invocate de către reclamantă, au fost analizate de către instanța de contencios administrativ și apreciate ca neîntemeiate, în cadrul considerentelor asupra legalității procedurii de selecție .
În ceea ce privește selectarea unui singur candidat, în urma susținerii concursului, instanța urmează să rețină că, potrivit procesului verbal datat în 31.01.2012 (fila 80 dosar), în urma susținerii probei interviului s-au calificat un număr de 4 candidați pentru susținerea seminarului demonstrativ, reclamanta fiind înscrisă la poziția 3 ; se menționează că, în urma susținerii ultimei probe, membrii comisiei au formulat recomandarea de recrutare în privința unui singur candidat .
În analiza dreptului de apreciere al autorității publice, instanța urmează să rețină că, potrivit normelor de statut (Secțiunea 2 – Selecția, Subsecțiunea 2.1 – Formare inițială), aprobate prin HCSM 613/2007, una dintre etapele procedurii de selecție constă în întocmirea listei candidaților selectați, prin aplicarea criteriilor expres și cumulativ reglementate de statut și în baza punctajului acordat pe fișa de evaluare a candidaților .
În raport de aceste condiții, selecția se realizează, în urma evaluării punctajului acordat la proba susținerii seminarului demonstrativ (fără a exista un barem minim de punctaj, în vederea selectării), cumulat cu îndeplinirea criteriilor generale și specifice de recrutare .
În speță, analiza îndeplinirii criteriilor specifice se raportează și la standardele profesionale pentru formatorii INM, indicate în manualul formatorului INM, acestea constituind premisele activității de selecție realizate de către comisia organizată potrivit art. 28 din regulamentul INM.
Pe de altă parte, aceste criterii, astfel cum sunt reglementate de normele de statut, precum și de strategia aprobată prin HCSM 812/2009, prezintă un caracter concret și prezintă, de asemenea, toate elementele necesare aprecierii gradului de îndeplinire, raportate la fiecare candidat, unele dintre acestea regăsindu-se în criteriile specifice punctate prin fișa de evaluare întocmită în urma susținerii seminarului demonstrativ .
Ca atare, instanța urmează să rețină exercițiul normal al dreptului de apreciere al autorității pârâte, în ceea ce privește selecția și recomandarea unui singur candidat, în vederea recrutării ca formator cu normă parțială .
Pentru considerentele mai sus expuse și văzând disp. art. 18 alin. 1 LCA, instanța urmează să respingă acțiunea formulată, apreciind că este neîntemeiată .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamanta M.-B. M., domiciliată în C., ., jud. D. în contradictoriu cu pârâtul I. NAȚIONAL AL MAGISTRATURII, cu sediul în București, .. 53, sector 5, ca neîntemeiată.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Martie 2013.
Președinte, L. C. M. Z. | ||
Grefier, A. Coșei |
Red. L.C.M.Z.
4ex./A.C. /09.04.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 6563/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
