Anulare act administrativ. Sentința nr. 215/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2013

Sentința nr. 215/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 23-05-2013 în dosarul nr. 2061/54/2011

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINȚA Nr. 215/2013

Ședința publică de la 23 Mai 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE - C. G.

Grefier - S. G.

Pe rol, rezultatul dezbaterilor privind acțiunea formulată de reclamanta RA T. C. în contradictoriu cu pârâta A. - DIRECȚIA DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI, având ca obiect anulare act administrativ.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din 10 mai 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când Curtea a amânat pronunțarea, în temeiul art. 260 C. proc. civ., pentru data de 16 mai 2013 și ulterior pentru azi, 23 mai 2013, când, în aceeași componență, a hotărât următoarele:

CURTEA

Asupra cauzei de față,

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.10.2011, sub nr._, reclamanta RA T. C. a chemat în judecată pe pârâta A. - DIRECȚIA DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea actelor administrativ fiscale reprezentate de Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr.197/29.07.2010 și de Decizia nr.45 din 16.02.2011.

În fapt, reclamanta arată că prin adresa cu nr. 7486/30.07.2010 i s-a comunicat Raportul de Inspecție Fiscala nr._ încheiat la data de 26.07.2010, Decizia de impunere nr. 198 din 29.07.2010, Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de Inspecția Fiscala nr. 197 din 29.07.2010.

Prin aceste acte administrative fiscale s-a impus ca subscrisa sa plătească suma totală de 36.656.459 lei (aproximativ 366 miliarde lei vecin ) având următoarea structură; - impozit pe profit 5.390,786 led majorări de întârzieri impozit pe profit 2.928.188 lei, TVA 13.678.756 lei, majorări întârziere și penalități de întârziere TVA 33.124 lei.

La data de 12.08.2010 reclamanta a formulat contestație împotriva actelor administrativ fiscale, contestație înregistrată sub nr._ din data de 12.08.2010.

Cu privire la pierderile de energie termică înregistrate, reclamanta a arătat că pierderea lunară de energie termică conținută în apa caldă de consum și sub formă de încălzire ca urmare a discontinuității termoizolației conductelor montate în canale de protecții, a tasării acesteia și a umectării cu apa provenită din infiltrații ale apei potabile, menajere sau pluviale este in realitate mult mai mare respectiv circa 22% în medie față de 11%, respectiv 17,61% procente aprobate și aplicate de regie în perioada supusă controlului.

Legea 325 / 2006 este Legea serviciului public de alimentare cu energie terrnică si reglementează desfășurarea activității specifice serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsa centralizat in vederea încălzirii locuințelor si preparării apei calde de consum.

In perioada 2005 - 2009 agentul termic primar cumpărat de la Complexul Energetic C. si respectiv gazul natural de la GDF Suez Romania nu se regăsește vândut in aceeași cantitate exprimata in numărul de Gcal facturate existând diferențe ca urmare a acestor pierderi tehnologice peste limitele procentuale aprobate ( 1 1 % respective 17.61 % începând cu 2007 ).

Colectarea de TVA la Gcal nefacturate ( pierdute ) așa cum susține organul de inspecție fiscala nu trebuia impusa pentru ca art. 128 al 4 lit. d din Legea 571 / 2003 privind Codul fiscal cu valabilitate din 01.01.2007 se refera la livrări de bunuri, respectiv bunuri lipsuri in gestiune.

Energia termică furnizata reprezintă o prestare de serviciu, energia termică - agent termic primar cumpărat de la Complexul Energetic C. si respectiv gazul natural achiziționat de la GDF Suez România transformat din mc in Gcal nu reprezintă o livrare de bunuri mobile corporate pentru a fi asimilat conform prevederilor art. 128 al 4 lit d din Legea 571 / 2003 privind Codul fiscal ca o livrare de bunuri. Agentul termic primar si respectiv gazul natural nu este recepționat la cumpărare pentru ca apoi sa fie vândut si sa fie lipsa in gestiune.

In concluzie eronat a fost asimilat de către inspecția fiscal a ca o livrare de bunuri lipsa in gestiune pentru care s-a calculat suplimentar TVA, impozit pe profit, majorări, etc.

Chiar inspecția fiscala face precizări cu privire la pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum, prevederi in vigoare începând cu 01.01.2008 " vezi pag 18 din. RIF nr._ / 26.07.2010 ).

Norma de consum după dicționarul economic reprezintă forma de exprimare si de comensurare a nevoilor de consum productive care reflecta cantitatea maxima de materii prime, materiale, combustibil, energie, etc. ce se poate consum a pentru fabricarea unei unități de produs sau pentru executarea unei lucrări in anumite condiții de producție, particularități constructive si tehnologice ale produselor.

Cu privire la obiectivele de investiții realizate la. sistemul public de alimentare centralizata cu energie termică am arătat ca inspectorii A. nu au ținut cont de faptul ca in baza OUG 48 / 2004 s-a. stabilit disponibilizarea de sume pentru: retehnologizarea ,modernizarea si dezvoltarea sistemelor centralizate de producere si distribuire a energiei termice.

Aceste sume s-au stabilit a fi acordate in condiții justificate pe baza, de studii de fezabilitate însușite de autoritățile administrației publice locale si avizate de Ministerul Administratiei si Internelor. Repartizarea sumelor defalcate din TVA pentru retehnologizarea, modernizarea si dezvoltarea sistemelor centralizate de producere si distribuție a energiei termice din minicipiul C. a fost realizata pe unitatea administrativ teritoriale, beneficiarul sumelor alocate fiind Consiliul Local al municipiului C..

În evidenta contabila a RA T. C. lucrările executate si utilajele recepționate au fost evidențiate in contul 212 — Mijloace fixe . Lucrările din anul 2007 au fost evidențiate in contul 231 - imobilizări corporale in curs si trecute in contul 212 ~ Mijloace fixe ca urmare a întocmirii proceselor verbale de recepție la terminarea lucrărilor „

RA T. C. este operatorul local de energie termică, obiectul principal de activitate fiind producția, transportul si distribuția energiei termice sub forma de agent termic secundar pentru încălzire si apa calda de consum . Regia gestionează bunurile aparținând domeniului public al municipiului C., respectiv punctele si centralele termice de cvartal precum si sistemul de rețele termice secundare date in administrare de autoritatea publica locala.

De fapt HG 1031 / 1999 privind înregistrarea in contabilitate a bunuri lor care alcătuiesc domeniul public al statului si al unităților administrativ teritoriale date in administrare regiilor autonome, prevede obligativitatea înregistrării in activ a bunuri lor respective in conturii corespunzătoare de imobilizări analitic distinct, iar in pasiv in creditul contului 1015.02 - Patrimoniul public urmând ca in momentul înscrierii ca societate comerciala prin reorganizarea regiei aceste bunuri sa fie înregistrate in contabilitate ca predate administrației publice locale.

Deoarece, pana la data prezentei regia nu s-a transformat in societate si neexistând un alt act normativ de obligare a scoaterii din bilanț a bunuri lor aparținând domeniului public nu a făcut astfel de înregistrări contabile si consideră ca in mod eronat echipa de control fiscal concluzionează obligativitatea înregistrării acestor bunuri extracontabil in perioada 2005 -2009. De fapt in formularul de bilanț anual chiar si in raportările semestriale găsim elementul "Patrimoniul public *" .

În derularea hotărârilor de guvern, in calitatea sa de administrator al bunurilor de natura domeniului public RA T. C. împreuna cu Primăria Municipiului C. au organizat licitații pentru achiziția de echipamente si executarea de lucrări pentru care a încheiat contracte de lucrări si respectiv prestări de servicii.

Prin Legea 571 /2003 - Codul fiscal art. 128 al 2 citează:” Se considera ca o persoana impozabila care acționează in nume propriu dar in contul altei persoane in calitate de intermediar . bunuri a achiziționat si livrat bunurile respective ea însăși in condițiile stabilite prin norme .

Normele de aplicare ale codului fiscal art. 128 al 2 precizează ca "se considera livrare de bunuri atunci când comisionarul acționează. in nume propriu dar in contul comitentului pe baza unui contract de comision " Acest contract de comision nu a fost încheiat intre RA T. C. si Primăria Municipiului C. si din acest considerent constatarea inspecției fiscale cu privire la acest aspect o consideră eronata

Normele Codului fiscal fac trimitere la serviciile de intermediere dar în contextul existentei unui mandatar care intermediază livrări de bunuri si prestări de servicii, furnizorul efectuând prestarea de servicii către beneficiar pentru care emite factura direct pe numele beneficiarului adică Primăria Municipiului C. iar mandatarul care efectuează o prestare de servicii întocmește factura de comision. In același timp normele codului fiscal precizează ca: "emiterea de către mandatar a unei facturi in numele sau către cumpărător pentru livrarea de bunuri intermediate este suficientă pentru a-l transforma în cumpărător revânzător din punct de vedere al TVA..

În precizările de închidere a exercițiilor financiare la bugetari Monitorul oficial 164/ 22.12.2005, Monitorul oficial 1010 / 19,12.2006 precum si art. 145 din Legea 571 / 2003 privind Codul fiscal s-a prevăzut obligativitatea reîntregirii TVA aferente bunuri lor si serviciilor achiziționate in anul 2005 respectiv 2006 cu sume de la buget prin virarea de către agenții economici respectivi la bugetul local ca restituiri de fonduri din finanțarea bugetara a anilor precedenți.

Echipa de control fiscal a reținut in mod eronat faptul ca am primit sume in avans si ca returnarea TVA dedus dar neutilizat pentru același fel de investiții ar constitui returnarea avansului, pentru ca sumele primite de la Primăria Municipiului C. se acordau pe baza de facturi emise de furnizorii prestatori, niciodată nu au fost primite sume in plus, iar sumele restituite de regie in valoare totala de 4.021.728 lei nu sunt restituire de avans ci chiar TVA dedus returnat aferent 2005 -2006 .

Potrivit Codului fiscal art. 134 al 2 lit. b " avansurile reprezintă plata parțiala sau integral a a contravalorii bunurilor si serviciilor efectuata înainte de data livrării sau prestării acestora.

E. s-a reținut de către echipa de control si se încadrează ca livrare de bunuri, bunurile din domeniul public asupra cărora s-au făcut investiții, modernizări cu bani proveniți de la bugetul statului, chiar daca in temeiul Legii 571 / 2003 privind Codul fiscal se precizează ca livrarea de bunuri reprezintă " trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor Impozabile in condițiile prevăzute de legislația referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia in schimbul unei despăgubiri " consideram ca nu are relevanta pentru noi, regia administrează niște bunuri proprietate publica iar investițiile efectuate la acestea nu pot reprezenta livrări de bunuri in domeniul public si prin urmare regia nu poate sa factureze si sa colecteze TVA Primăriei Municipiului C..

Pierderile tehnologice din sistemul de producere, transport, distribuție si furnizare a energiei termice din Serviciul public de alimentare cu energie termica in sistem centralizat ( S.A.C.E.T. ) se aproba de autoritatea administrației publice locale având in vedere o documentație elaborata pe baza bilanțului energetic întocmita de operatorul furnizor si avizata de autoritatea competenta - vezi Ordinul ANRSC București nr. 66 / 28.02.2007 . Nu este legala facturarea pierderilor tehnologice cuprinse in norma de consum in mod identic cu pierderile tehnologice din structura tarifelor, pentru ca norma de consum nu reprezintă tariful sau prețul energiei termice, prin preț înțelegând c / v unității de energie termica furnizata .

A.N.A.F. prin Directia Generala de Soluționare a Contestațiilor menționează ca "cheltuielile aferente pierderilor ce depășesc nivelul aprobat de autoritățile competente nu sunt efectuate in scopul realizării de venituri conform art. 21 al . 1 din Codul fiscal nefiind recunoscute in preturile si tarifele aprobate neavând corespondenta in veniturile realizate de regie " — vezi pg 18 .

In privința preturilor si tarifelor practicate de regie si pierderile tehnologice conținute de acestea precizează:

In anul 2008 RA T. C. a solicitat la ANRSC București un nou tarif de distribuție a energiei termice prin puncte termice luând in calculul tarifului la punctele termice un procent al pierderilor tehnologice de 23 % .

Nu este legala astfel încadrarea făcută de organul de control de a se include aceste pierderi tehnologice in categoria bunuri]or lipsa in gestiune conform prevederilor art. 128 al. 2, al. 3, lit. c art. 128 al. 4 lit. d si art. 125 " 1 al. 1 pet. 6 din Legea 571 / 2003 Codul fiscal cu modificările si completările ulterioare .

Energia termica - agent termic primar cumpărat de la Complexul Energetic C. și respectiv gazul natural achiziționat de la G.D.F. Suez România nu reprezintă livrări de mărfuri. . Ele nu sunt recepționate la cumpărare pentru ca apoi sa fie vândute la alte cantități si valori si astfel sa se poată vorbi de o lipsa in gestiune .

Încadrarea organului de control a acestei operațiuni ca livrare de bunuri efectuata cu plata este forțata si este, de asemenea ,determinata eronat ca baza de calcul pentru TVA colectat, determinat ca datorat in suma de 5.983.555 lei. Conform Legii 325 / 2006 a serviciului public de alimentare cu energie termica art. 2 precizează ca serviciul public de alimentare cu energie termica in sistem centralizat face parte din sfera serviciilor comunitare de utilități publice si cuprinde totalitatea activităților privind producerea, transportul, distribuția si furnizarea energiei termice producerea energiei termice fiind activitatea de transformare a surselor primare sau a unor forme de energie in energie termica înmagazinata in agentul termic, agentul termic fiind fluidul utilizat pentru acumularea, transferul termic si pentru transmiterea energiei termice. In acest context susțin ca nu datorează impozit pe profit in suma de 5.390.786 lei, TVA in suma de 5.983.555 lei si majorări impozit pe profit in suma de 2.928.188 lei.

Referitor la TVA colectata de către A.N.A.F. in suma de 7.695.201 iei pentru investițiile efectuate cu bani din alocații bugetare .

2005 -2006 Facturi primite = 25.941.633 lei, din care TVA 4.141.941 lei

2007 Facturi primite - 19.950.161 lei, din care TVA 1.248.793,88 lei.

Sumele primite de regie nu au fost avansuri, ci c/v facturilor emise de furnizorii ce au executat modernizările conform contractelor încheiate. Ca si procedura legala pe măsura realizării lucrărilor sau a livrărilor de echipamente, acestea se facturau si pe baza cererilor de finanțare, iar sumele facturate se cereau de la Primăria Municipiului C. . Astfel ,contul de investiții deschis special la Trezoreria C. se alimenta si apoi RA T. C. efectua plata la furnizori.

E. s-a stabilit ca regia s-a comportat ca un intermediar intre prestatori ( furnizori) și beneficiarul Consiliul Local Municipal C. si a încasat avansuri in suma de 45.894.795 lei.

TVA - ul dedus pentru anii 2005, 2006 s-a restituit Primăriei Municipiului C. in suma de 4.141.941 lei respectând prevederile din Precizările de închidere a exercițiilor financiare la bugetari - Monitorul oficial nr. 1164/22.12.2005 si Monitorul oficial nr. 1010 / 19.12.2006 si art. 145 din Legea 571 / 2003 privind. Codul fiscal care preciza clar cum se procedează cu TVA - ul dedus adică se restituie, fapt realizat de regie.

La data de 02.12.2011 pârâta A. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii și menținerea actelor administrativ fiscale ca fiind legale și temeinice.

În motivarea întâmpinării pârâta arată referitor la impozitul pe profit în sumă de 5.390.786 lei aferent cheltuielilor cu pierderile tehnologice peste limita legala aprobata de organele competente si majorările de întârziere în suma de 2.928.188 lei, Agenția Naționala de Administrare Fiscala prin Direcția generala de soluționare a contestațiilor a fost investita sa se pronunțe daca pierderile tehnologice reprezintă cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil în condițiile în care acestea au depășit limitele legale stabilite de organele locale și avizate de organele competente si nu au fost cuprinse în prețul/tariful facturat pentru producerea si distribuția energiei termice către consumatori.

În perioada 2007 - 2009 T. C. R.A a cumpărat, respectiv a produs prin punctele termice (PT) si centralele termice (CT) ce aparțin sistemului public centralizat de alimentare cu energie termica a Municipiului C., o cantitate totala de energie termica de 1.795.953 Gcal, din care: 1.642.183 Gcal in PT si 153.770 Gcal in CT, astfel:

in anul 2007, 604.578 Gcal, din care: 528.410 Gcal in PT si 76.168 Gcal Tn CT;

in anul 2008, 594.160 Gcal, din care: 556.311 Gcal in PT si 37.849 Gcal Tn CT;

in anul_ Gcal din care: 557.463 Gcal in PT si 39.752 Gcal Tn CT.

Reclamanta T. C. R.A a facturat către consumatori contravaloarea energiei termice (exprimata in Gcal.) conținuta de apa calda si nu volumul de apa. Pentru determinarea cantității de energie termica cumpărata/produsa (exprimata in Gcal.) regia a utilizat formule matematice de transformare a energiei termice conținuta in agentul termic primar achiziționat de la S.C. Complexul Energetic C. S.A. si a energiei conținuta in metrul cub de gaz, având in vedere cantitățile de agent termic achiziționat, puterea si randamentul instalațiilor termice (schimbătoare de căldură, respectiv cazane de încălzire), precum si formule matematice de transformare din Kjul si Mwat respectiv metru cub, in Gcal.

Astfel, s-a constatat ca exista o diferența semnificativa între cantitatea de energie termica cumpărata (PT), respectiv produsa (CT). si cantitatea de energie termica facturata către consumatori.

Aceasta diferența reprezintă pierderea pe care o înregistrează regia în rețeaua de distribuție a energiei termice, de la PT-uri, respectiv CT-uri pana la branșamentele de condominii (scari de . echipamente de măsura a energiei termice.

Ca urmare, în perioada 2007-2009 regia a înregistrat un nivel al pierderilor de energie termica care depășește limita aprobata de autoritatea competenta cu 111.243 Gcal.(18.786 Gcal. prin CT si 92.457 Gcal. prin PT), limite ce au fost stabilite la 11%, respectiv 17,6 % prin HCML nr. 238/2002 si HCML nr. 94/2007.

Pe ani, pierderile de energie termica înregistrate peste limita aprobata de organele competente se prezintă, astfel:

-pentru anul 2007, 56.579 Gcal, din care: 10.037 Gcal. prin CT si 46.542 Gcal. prin PT;

-pentru anul 2008, 26.711 Gcal, din care: 4.125 Gcal. prin CT si 22.586 Gcal. prin PT;

-pentru anul 2009, 27.953 Gcal, din care: 4.625 Gcal. prin CT si 23.328 Gcal. prin PT.

Pentru energia termica distribuita prin PT-uri, pierderile aprobate (HCLM nr.238/2002 - 11% si HCLM nr.94/2007 - 17,61%) sunt cuprinse in tariful practicat si aprobat, in baza fundamentării întocmita de regie prin "Structura pe elemente de cheltuieli pentru prețul energiei termice distribuita prin PT la rândul 1 pct.c) - « Energie termica cumpărata de la terți energia pierduta pentru energia pierduta în transport/distribuție.

Pentru energia termica produsa in CT-uri si distribuita consumatorilor pierderile aprobate (HCLM nr.238/2002 - 11% si HCLM nr. 94/2007 - 17,61% ) sunt cuprinse în prețul aprobat de autoritățile competente In baza fundamental întocmita de regie prin "Structura pe elemente de cheltuieli pentru prețul energiei termice produsa m CT la rândul 1 pct.a) Combustibil tehnologic- gaz metan" prin majorarea cantității de gaz metan necesara producerii energiei termice cu procentul corespunzător de pierdere aprobat (11% respectiv 17, 61 %).

Ca urmare, s-a constatat ca pierderile aprobate au fost incluse in preturile si tarifele aprobate, iar pierderile ce depășesc nivelul aprobat de autoritățile competente nu sunt cuprinse in fundamentarea ce a stat la baza aprobării preturilor si tarifelor practicate si in consecința nu sunt incluse in norma de consum aferenta activității de producere si distribuție a energiei termice.

Astfel, costurile aferente pierderilor aprobate se recuperează prin preturile si tarifele aprobate si reprezintă cheltuieli care sunt aferente veniturilor obținute, deci cheltuielile aferente pierderilor ce depășesc nivelul aprobat de autoritățile competente, nu sunt efectuate in scopul realizării de venituri conform art.21 alin.1 din Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare.

Ca atare, organele de inspecție fiscală au procedat la determinarea valorii acestor pierderi înregistrate in perioada 2007-2009 peste limita admisa, in cantitate de 111.243 Gcal (din care: 92.456 Gcal in PT si 18.787 Gcal în CT), la care s-a aplicat prețul de cost mediu trimestrial, determinat ca medie a preturilor de cost lunare.

Prețul de cost lunar ce a fost luat in calcul pentru determinarea pierderilor ce depășesc limitele aprobate, este cel calculat de regie, conform situațiilor contabile privind prețul de cost ("Situația costului de producție privind activitatea -Puncte termice" si "Situația costului de producție privind activitatea - Centrale termice") si a înregistrărilor efectuate in contabilitatea de gestiune a regiei.

Astfel, a rezultat o diferența în suma de 39.104.362 lei, din care 5.999.973 lei aferenta CT si 33.104.389 lei aferenta PT, repartizata pe ani, astfel:

-anul 2007,15.989.458 lei, din care: 3.050.788 lei aferenta CT si 12.938.670 lei aferenta PT;

-anul 2008,10.064.315 lei, din care: 1.415.034 lei aferenta CT si 8.649.281 lei aferenta PT;

-anul 2009,13.050.589 lei, din care: 1.534.150 lei aferenta CT si 11.516.439 lei aferenta PT;

Având în vedere susținerile reclamantei prin contestația administrativa formulata, conform cărora pierderile tehnologice sunt în realitate mult mai mari decât procentul legal admis de organele competente, respectiv Autoritatea Naționala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC), respectiv,[.;.] circa 22% in medie fata de 11%, respectiv de 17,61% procente aprobate s/ aplicate de regie in perioada verificării" organul de soluționare a contestației a reținut ca regia autonoma recunoaște faptul ca exista pierderi tehnologice peste limita legal aprobata de organele locale si avizata de organele competente.

Organele de inspecție fiscala au stabilit pierderi tehnologice peste limita legala aprobata de Consiliul Local al Municipiului C. ce nu au fost incluse în costul de producție, respectiv în tariful de transport de la CT si PT pana la branșamentele de condominii (scări de . echipamente de măsura a energiei termice, astfel ca, aceste cheltuieli nefiind cuprinse în norma de consum si pe cale de consecința în prețul de producție/tariful de transport, nu sunt efectuate în scopul realizării de venituri impozabile si nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

Începând cu data de 28.12.2007, aceste cheltuieli cu pierderile tehnologice ce nu sunt cuprinse în norma de consum, au fost reglementate în mod expres astfel ca nu reprezintă cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil.

In ceea ce privește constatarea privind cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe din domeniul public, stabilite prin Procesul verbal de constatare nr.7175/30.06.2009 încheiat de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi județul D., si preluate în raportul de inspecție fiscala ce a stat la baza emiterii deciziei de impunere contestata, va rugam sa rețineți ca reclamanta nu a adus argumente pentru acest capăt de cerere.

În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugata în suma de 5.983.555 lei aferenta pierderilor tehnologice peste limita legala aprobata de organele locale si avizata de organul competent, Agenția Naționala de Administrare Fiscala prin Direcția generala de soluționare a contestațiilor a fost investita sa se pronunțe asupra obligației reclamantei de a colecta taxa pe valoarea adăugata pentru pierderile tehnologice peste limita legala aprobata de organele locale în condițiile în care, din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugata, energia termica este considerata bun corporal mobil, iar bunurile lipsa în gestiune rezultate ca urmare a nefacturării către consumatori a diferenței pierderilor peste limita legala aprobata sunt considerate livrări de bunuri cu plata si/sau asimilate livrărilor de bunuri cu plata, pentru care exigibilitatea intervine la data livrării.

In urma verificărilor efectuate, s-a constatat ca în perioada verificata, regia a înregistrat un nivel al pierderilor tehnologice peste limita aprobata de autoritatea locala prin HCML nr.238/2002 si HCML nr.94/2007, cu 170.868,83 Gcal.

Referitor la taxa pe valoarea adăugata colectata în suma de 7.695.201 lei aferenta investițiilor la bunurile proprietate publica, se rețin următoarele:

a) în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugata colectata în suma de 5.390.735 lei, Agenția Naționala de Administrare Fiscala, prin Direcția generala de soluționare a contestațiilor a fost investita sa se pronunțe daca reclamanta, care a acționat ca un cumpărător-revânzător, are obligația colectării taxei pe valoarea adăugata pentru investițiile efectuate din fonduri publice, în condițiile în care a dedus taxa pe valoarea adăugata aferenta achizițiilor efectuate în scopul realizării de investiții la bunurile din domeniul public evidențiată în facturile emise de executanții lucrărilor de investiții.

Astfel, în perioada 2005 - 2006, la sistemul public de alimentare centralizata cu energie termica al Municipiului C., care este proprietate publica și este dat în administrarea reclamantei T. C. R.A., s-au efectuat investiții în valoare de 21.799.692 lei pentru care regia a primit facturi de la executanții lucrărilor în suma de 25.941.633 lei, din care taxa pe valoarea adăugata în suma de 4.141.941 lei.

Reclamanta T. C. R.A., în calitate de agent economic specializat (operator) a dedus taxa pe valoarea adăugata în suma de 4.141.941 lei.

Bunurile ce compun sistemul centralizat de alimentare cu energie termica a Municipiului C. (deși sunt înregistrate in evidenta contabila a regiei ca imobilizări corporale) sunt proprietate publica, iar obiectivele de investiții realizate la acest sistem, din surse publice nu sunt investiții proprii pentru regie ci sunt proprietate publica si aparțin domeniului public al Municipiului C. potrivit prevederile art.44 din Legea nr.51/20Q6 - Legea serviciilor comunitare de utilități publice, aceste bunuri proprietate publica înregistrându-se extracontabil, în patrimoniul operatorilor, indiferent de modalitatea de gestiune a serviciului sau de organizarea, forma de proprietate, natura capitalului ori tara de origine a operatorilor.

Referitor la taxa pe valoarea adăugata colectata în suma de 2.306.466 lei, cauza supusa soluționării a fost daca Agenția Naționala de Administrare Fiscala, prin Direcția generala de soluționare a contestațiilor se poate pronunța cu privire la obligația regiei autonome de a colecta taxa pe valoarea adăugata în condițiile în care prin raportul de inspecție fiscala nu s-a avut în vedere ca executanții lucrărilor de investiții au emis facturi pentru lucrări de construcții montaj pentru care au aplicat taxarea inversa si nici faptul ca executanții au emis facturi de achiziții pentru operațiuni neimpozabile, respectiv operațiuni netaxabile.

In fapt, în anul 2007 au fost realizate obiective de investiții la sistemul public de alimentare centralizata cu energie termica al Municipiului C. constând în lucrări de construcții - montaj în suma de 12.079.874 lei (pentru care executanții au aplicat taxare inversa si sume achitată Inspectoratului Județean în Construcții în valoare de 48.897 lei pentru care regia nu a dedus TVA, aceste sume fiind efectuate pentru operațiuni neimpozabile.

In ceea ce privește suma de 2.306.466 lei reprezentând taxa pe valoarea adăugata colectata, Agenția Naționala de Administrare Fiscala - Direcția generala de soluționare a contestațiilor a desființat Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscala nr. 197/29.07.2010 pentru taxa pe valoarea adăugata colectata în suma de 2.306.466 lei, urmând ca organele de inspecție fiscala sa reanalizeze taxa pe valoarea adăugata colectata în funcție de cele precizate în prezenta decizie și sa facă aplicațiunea prevederilor legale incidente situației de fapt.

Astfel, raportat la soluția de desființare a Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscala nr. 197/29.07.2010 pentru taxa pe valoarea adăugata colectata în suma de 2.306.466 lei si coroborat cu cererea de anulare a deciziei de impunere desființata cu privire la suma de 2.306.466 lei, este lipsita de interes.

Pentru taxa pe valoarea adăugata stabilita suplimentar în suma de 13.678.756 lei au fost calculate în sarcina T. C. R.A. majorări de întârziere în suma de 14.625.605 lei si penalitatea de întârziere în suma de 33.124 lei.

In ceea ce privește majorările de întârziere în suma de 14.625.605 lei întrucât nu se poate defalca cuantumul majorărilor de întârziere care se datorează bugetului aferente taxei pe valoarea adăugata în suma de 11.374.290 lei (5.983.555 lei + 5.390.735 lei), pentru care s-a respins contestația ca neîntemeiata de cuantumul majorărilor de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugata în suma de 2.306.466 lei pentru care s-a desființat decizia de impunere contestata ce constituie baza de calcul pentru majorările de întârziere, în temeiul art.216 alin.3 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificările si completările ulterioare.

La data de 20.01.2012, reclamanta a depus la dosar precizare la acțiune, prin care arată că intimata a stabilit o impunere greșită in condițiile in care nu a cercetat întreaga bază normativă care reglementează pierderile tehnologice rezumându-se doar la cele două hotărâri HCLM nr. 23 8/2002 si HCLM nr.94/2007, care stabilesc un procent de 11%, respectiv de 17,61% pierderi energie termica, pierderi neaparente care se produc prin izolatia termica a conductelor si in momentul transferului de căldură.

Reclamanta arată că exista o categorie de pierderi tehnologice de peste 22%, pierderi tehnologice aparente care se produc in momentul avariilor la conductele de distribuție a apei calde aprobate de Consiliul Local C..

Aceste pierderi parente și reale de pe rețeaua de transport și distribuție de apă caldă au fost aprobate de Consiliul Local C. prin alte două hotărâri respective HCL nr.264/2005 și HCL nr.20/2007, fiind pierderi care se încadrează în nivelul aprobat de autoritatea competentă.

Referitor la suma de 11.374.290 lei din care 5.983.555 lei considerata a fi TVA aferentă pierderilor tehnologice peste limita legala aprobata de organele locale și suma de 5.390.735 lei reprezentand TVA care trebuia colectat pentru investitiile efectuate din fonduri publice apararile sunt de asemenea lipsite de suport legal.

Cu privire la suma de 5.983.555 lei considerata a fi TVA aferenta pierderilor tehnologice peste limita legala aprobata de organele locale, aceasta suma impusa in sarcina reclamantei este nelegala avand in vedere aceleasi argumente in care arată ca in cauza erau aplicabile atat HCML nr. 238/2002 si HCML 94/2007 cat si HCL 264/2005 si HCL 20/2007 ca hotarari ale autoritatii locale competente care au stabilit un procent al pierderilor reale si aparente in reteaua de distributie.

Referitor la taxa pe valoare adăugată in suma de 5.390.735 lei impusa de asemenea în sarcina acesteia ca urmare a faptului ca intimata A. a considerat ca reclamanta ar fi acționat ca un cumparator-revanzator, care avea obligația de a colecta TVA-ul pentru investițiile efectuate din fonduri publice, soluția este de asemenea greșita. Aceasta deoarece intimata prin organele sale nu a avut in vedere prevederile OUG 48/2004 in care s-a prevăzut disponibilizarea de sume pentru retehnologizarea, modernizarea si dezvoltarea sistemelor centralizate de producere si distributie a energiei termice.

Aceste sume s-au stabilit a fi acordate in conditii justificate pe baza de studii de fezabilitate insusite de autoritatile administratiei publice locale si avizate de Ministerul Administratiei si Internelor. Repartizarea sumelor defalcate din TVA pentru retehnologizarea, modernizarea si dezvoltarea sistemelor centralizate de producere si distributie a energiei termice din municipiul C. a fost realizata pe unitati administrative teritoriale, beneficiarul sumelor alocate fiind Consiliul Local al Municipiului C. .

La data de 07.06.2012, pârâta a depus completări la întâmpinare, prin care solicită respingerea acțiunii ca fiind tardiv formulată.

Pârâta invocă excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei RA T. C., in ceea ce privește capătul de cerere privind anularea Deciziei nr.45/16.02.2011 emisa de câtre Agenția Naționala de Administrare Fiscala - Direcția generala de soluționare a contestațiilor.

Astfel, urmare inspecției fiscale desfășurate de către A. - DGAMC, s-a încheiat Raportul de inspecție fiscala nr._ in data de 26.07.2010 care a stat la baza emiterii Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare nr.197/29.07.2011.

Împotriva Deciziei de impunere nr.197/29.07.2010 întocmită de către A.N.A.F - D.G.A.M.C., reclamanta a formulat contestație administrativa ce a fost soluționată de câtre Direcția Generala de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscala, prin Decizia nr. 45/16.02.2011.

Prin urmare, reclamanta, a înregistrat cererea de chemare in judecata la CURTEA DE APEL C., in data de 25.10.2011, la mai mult de 6 luni de la data comunicării Deciziei nr.45/16.02.2011(21.02.2011) emisa de câtre Agenția Națională de Administrare Fiscala - Direcția generala de soluționare a contestațiilor, dovada in acest sens fiind confirmarea de primire a acestei decizii care atesta faptul ca s-a confirmat primirea in data de 21 02.2011.

De la data de 21.02.2011, data de la care a fost comunicata reclamantei RA T. C., Decizia nr.45/16.02.2011 si pana la data de 25.10.2011, reclamanta, a stat in expectativa, fără să facă niciun demers in vederea contestării acestei decizii.

Pârâta invocă, de asemenea, excepția inadmisibilității capatului de cerere prin care s-a solicitat anularea Deciziei de impunere nr.197/29.07.2010 emisa de A. - Directia generala de administrare a marilor contribuabili, in raport de prevederile art.205 - 218 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, care stabilesc o procedura administrativa obligatorie in ceea ce priveste contestarea actelor administrative fiscale, in sensul ca acestea nu pot fi atacate direct la instanta de contencios administrativ.

Pârâta arată că reclamanta a formulat o contestație, pe cale administrativa, impotriva Deciziei de impunere nr.197/29.07.2010 emisa de A. - Directia generala de administrare a marilor contribuabili, in conformitate cu prevederile art. 205 - 218 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, care a fost soluționata prin Decizia nr.45/16.02.2011 emisa de catre Agentia N. de Administrare Fiscala - Directia generala de soluționare a contestațiilor. Reclamanta s-a adresat direct instanței de judecata, solicitând anularea Deciziei de impunere nr.197/29.07.2010 emisa de A. - Direcția generala de administrare a marilor contribuabili.

Mai precizează pârâta că, prin Codul de procedura fiscala se stabilește o procedura prealabila in sensul ca actul administrativ fiscal nu poate fi atacat direct la instanța de contencios administrativ ci numai după emiterea unei decizii de soluționare a contestației pe cale administrativa.

Instanța de judecată, în raport de actele și lucrările dosarului, raportat la argumentele și susținerile părților și având în vedere și excepțiile invocate în cauză, reține următoarele:

În ceea ce privește excepția privind prescripția dreptului la acțiune. Curtea reține că pârâta a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei RA T. C., in ceea ce privește capătul de cerere privind anularea Deciziei nr.45/16.02.2011 emisa de către Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția generala de soluționare a contestațiilor.

Reclamanta R.A. T. C. a formulat împotriva Deciziei de impunere nr.197/29.07.2010 întocmită de către A.N.A.F - D.G.A.M.C. contestație administrativă ce a fost soluționată de către Direcția Generala de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscala, prin Decizia nr. 45/16.02.2011.

Pârâta susține că reclamanta a înregistrat cererea de chemare in judecata la CURTEA DE APEL C., in data de 25.10.2011, la mai mult de 6 luni de la data comunicării Deciziei nr.45/16.02.2011(21.02.2011) emisa de câtre Agenția Națională de Administrare Fiscala - Direcția generala de soluționare a contestațiilor, dovada in acest sens fiind confirmarea de primire a acestei decizii care atesta faptul ca s-a confirmat primirea in data de 21 02.2011.

De la data de 21.02.2011, data de la care a fost comunicata reclamantei RA T. C., decizia nr.45/16.02.2011 si pana la data de 25.10.2011, pârâta apreciază că reclamanta a stat in expectativa, fără să facă niciun demers in vederea contestării acestei decizii.

Curtea reține că potrivit art. 11 din Legea nr. 554/2004, cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă.

Instanța de judecată reține că acțiunea reclamantei a fost înregistrată la data de 29.06.2011, conform mențiunii aplicată pe fila 3 dosar fond, fiind din eroare atașată la cererea de chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr._, acțiunea fiind detașată și repartizată aleatoriu în sistemul informatizat ECRIS conform dispozițiilor stabilite prin încheierea de ședință de la 21.10.201.

Raportat la data de 29.06.2011, Curtea reține că acțiunea reclamantei a fost formulată în termenul legal de 6 luni de la comunicarea deciziei nr. 45/2011, respectiv data de 21.02.2011, astfel că excepția invocată de către pârâta privind prescripția dreptului la acțiune este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

Cât privește excepția inadmisibilității acțiunii, Curtea reține că și aceasta este neîntemeiată în condițiile în care reclamanta a respectat dispozițiile art. 218 alin. 2 C.pr.fiscală conform cărora deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar sau de către persoanele introduse în procedura de soluționare a contestației potrivit art. 212, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii.

Instanța de judecată reține că reclamanta a contestat decizia nr. 45 din 16.02.2011 prin care s-a soluționat contestația formulată în procedura fiscală, contestarea și analiza legalității deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată nr. 197/29.07.2010 fiind subsumată primului capăt de cerere.

Cu privire la fondul cauzei. Curtea reține că, în raport de mijloacele de probă administrate în cauză, înscrisuri respectiv rapoartele de expertiză tehnică contabilă și construcții hidrotehnice, acțiunea reclamantei este nefondată pentru următoarele considerente:

Instanța de judecată reține că aspectele constatate de organele de control sunt confirmate de concluziile celor două rapoarte de expertiză întocmite în cauză și răspunsul la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză contabilă judiciară din data de 10.04.2013.

Astfel. referitor la impozitul pe profit în sumă de 5.390.786 lei aferent cheltuielilor cu pierderile tehnologice peste limita legala aprobata de organele competente si majorările de întârziere în suma de 2.928.188 lei, Agenția Naționala de Administrare Fiscala prin Direcția generala de soluționare a contestațiilor a fost investita sa se pronunțe daca pierderile tehnologice reprezintă cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil în condițiile în care acestea au depășit limitele legale stabilite de organele locale și avizate de organele competente si nu au fost cuprinse în prețul/tariful facturat pentru producerea si distribuția energiei termice către consumatori.

Trebuie reținut că în perioada 2007 - 2009 T. C. R.A a cumpărat, respectiv a produs prin punctele termice (PT) si centralele termice (CT) ce aparțin sistemului public centralizat de alimentare cu energie termica a Municipiului C., o cantitate totala de energie termica de 1.795.953 Gcal, din care: 1.642.183 Gcal in PT si 153.770 Gcal in CT.

Reclamanta T. C. R.A a facturat către consumatori contravaloarea energiei termice (exprimată in Gcal.) conținută de apă caldă si nu volumul de apa. Pentru determinarea cantității de energie termica cumpărata/produsa (exprimata in Gcal.) regia a utilizat formule matematice de transformare a energiei termice conținuta in agentul termic primar achiziționat de la S.C. Complexul Energetic C. S.A. si a energiei conținuta in metrul cub de gaz, având in vedere cantitățile de agent termic achiziționat, puterea si randamentul instalațiilor termice (schimbătoare de căldură, respectiv cazane de încălzire), precum si formule matematice de transformare din Kjul si Mwat respectiv metru cub, in Gcal.

Astfel, s-a constatat ca există o diferența semnificativa între cantitatea de energie termica cumpărata (PT), respectiv produsa (CT). si cantitatea de energie termica facturata către consumatori.

Aceasta diferența reprezintă pierderea pe care o înregistrează regia în rețeaua de distribuție a energiei termice, de la PT-uri, respectiv CT -uri pana la branșamentele de condominii (scări de . echipamente de măsura a energiei termice.

Pentru energia termica produsa in CT-uri si distribuita consumatorilor pierderile aprobate (HCLM nr.238/2002 - 11% si HCLM nr. 94/2007 - 17,61% ) sunt cuprinse în prețul aprobat de autoritățile competente In baza fundamental întocmita de regie prin "Structura pe elemente de cheltuieli pentru prețul energiei termice produsa m CT la rândul 1 pct.a) Combustibil tehnologic - gaz metan prin majorarea cantității de gaz metan necesara producerii energiei termice cu procentul corespunzător de pierdere aprobat (11% respectiv 17, 61 %).

Astfel, a rezultat o diferența în suma de 39.104.362 lei, din care 5.999.973 lei aferenta CT si 33.104.389 lei aferenta PT.

Având în vedere susținerile reclamantei prin contestația administrativa formulata, conform cărora pierderile tehnologice sunt în realitate mult mai mari decât procentul legal admis de organele competente, respectiv Autoritatea Naționala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC), respectiv circa 22% in medie fata de 11%, respectiv de 17,61% procente aprobate s/ aplicate de regie in perioada verificării" organul de soluționare a contestației a reținut ca regia autonoma recunoaște faptul ca exista pierderi tehnologice peste limita legal aprobata de organele locale si avizata de organele competente.

Trebuie reținut că începând cu data de 28.12.2007, aceste cheltuieli cu pierderile tehnologice ce nu sunt cuprinse în norma de consum, au fost reglementate în mod expres astfel ca nu reprezintă cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil.

Expertiza confirmă faptul că pierderea totală de energie termică peste limita aprobată în perioada 2005 – 2009 este de 170.868,83 Gcal din care 59.625,82 lei în perioada 2005 – 2006 și 111.243,01 Gcal în perioada 2007 – 2009.

Concluzia expertului tehnic este că există diferență între cantitatea de 111.243 Gcal ( corespunzătoare perioadei 2007 – 2009 ) și pierderile tehnologice reale și aparente din rețeaua de distribuție și transport, constând în cantitatea de 59.625,82 Gcal, corespunzătoare perioadei 2005 – 2006, pierderea totală de energie termică peste limita aprobată în perioada 2005 – 2009 fiind de 170.868,83 Gcal.

Expertul contabil subliniază că, așa cum au constatat și organele fiscale, la respectiva cantitate aplicându-se un preț mediu lunar, rezultă valoarea nefacturată căreia ăi corespunde o taxă de valoarea adăugată colectată în sumă de 5.983.555l lei, conform mențiunilor din decizia de impunere.

Urmare a considerării sumei de 5.983.555 lei ca TVA colectată rezultă că și penalitățile de întârziere aferente acestui TVA în sumă de 33.124 lei stabilită de organele de inspecție fiscală se datorează de către RA T..

În ceea ce privește constatarea privind cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe din domeniul public, stabilite prin Procesul verbal de constatare nr.7175/30.06.2009 încheiat de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi județul D., si preluate în raportul de inspecție fiscala ce a stat la baza emiterii deciziei de impunere contestata, Curtea reține că ca reclamanta nu a adus argumente pentru acest capăt de cerere.

Referitor la taxa pe valoarea adăugata colectata în suma de 7.695.201 lei aferenta investițiilor la bunurile proprietate publica, Curtea reține că în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugata colectata în suma de 5.390.735 lei, Agenția Naționala de Administrare Fiscala, prin Direcția generala de soluționare a contestațiilor a fost investita sa se pronunțe daca reclamanta, care a acționat ca un cumpărător-revânzător, are obligația colectării taxei pe valoarea adăugata pentru investițiile efectuate din fonduri publice, în condițiile în care a dedus taxa pe valoarea adăugata aferenta achizițiilor efectuate în scopul realizării de investiții la bunurile din domeniul public evidențiată în facturile emise de executanții lucrărilor de investiții.

Reclamanta T. C. R.A., în calitate de agent economic specializat (operator) a dedus taxa pe valoarea adăugata în suma de 4.141.941 lei.

Și expertul tehnic contabil apreciază că RA T. nu avea dreptul de deduce TVA aferent achizițiilor aferente obiectivelor de investiții realizate asupra sistemului public de alimentare centralizată cu energie termică, deoarece acesta este proprietate publică iar regia are doar dreptul de administrare a acestui sistem.

Prin urmare, după punerea în funcțiune a obiectivelor de investiții realizate la sistemul public de alimentare centralizată cu energie termică, RA termoficare trebuia să factureze cu TVA Consiliul Local al Mun. C. și apoi să înregistreze extracontabil.

În concluzie suma de 4.021.728 lei reprezintă TVA-ul dedus și returnat Primăriei C. aferent 2005 – 2006 pentru investițiile cu fonduri bugetare publice dar care nu reprezintă restituire TVA dedus și neutilizat pentru investițiile având ca sursă alocațiile bugetare, deoarece acestea nu sunt obiective de investiții proprii ci obiective de investiții care aparțin domeniului public. În această situație nemaifiind vorba de restituire a TVA-ului dedus, o astfel de restituire reprezintă o restituire a unui avans de plată.

Trebuire reținut că expertul contabil concluzionează faptul că raportat la prevederile art. 28. art. 44 din Legea nr. 5/2006 și art. 128 din Legea nr. 571/2003, rezultă că se impunea colectarea de către RA T. a TVA-ului pentru investițiile din fonduri bugetare.

Prin urmare, Curtea reține că raportat la soluția de desființare a Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscala nr. 197/29.07.2010 pentru taxa pe valoarea adăugata colectata în suma de 2.306.466 lei si coroborat cu cererea de anulare a deciziei de impunere desființata cu privire la suma de 2.306.466 lei, este lipsita de interes.

În ceea ce privește majorările de întârziere în suma de 14.625.605 lei Curtea reține că prin decizia de soluționare a contestației fiscale s-a desființat decizia de impunere nr. 187/2010 pentru suma de 14.625.606 lei majorări de întârziere aferente taxei pe valoare adăugată, urmând ca organele de inspecție fiscală să procedeze la o nouă verificare pe aceeași perioadă și aceeași taxă ținând cont de prevederile legale aplicabile în speță.

Pe cale de consecință, în raport de considerentele mai sus expuse, Curtea apreciază că actele administrativ-fiscale contestate sunt legale întocmite în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile speței, astfel că în temeiul art. 218 C.pr.fiscală va respinge ca neîntemeiată acțiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepțiile privind prescripția dreptului la acțiune și excepția inadmisibilității.

Respinge acțiunea formulată de reclamanta RA T. C., cu sediul în C., ..14, jud. D. în contradictoriu cu pârâta A. - DIRECȚIA DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI, cu sediul în București, ., sector5, având ca obiect anulare act administrativ.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 23 Mai 2013.

Președinte,

C. G.

Grefier,

S. Giurgiteanu

Jud.C.A.G./25.06.2013

S.G. 4 ex.

← Pretentii. Decizia nr. 2042/2013. Curtea de Apel CRAIOVA		Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Hotărâre din... →

Anulare act administrativ. Sentința nr. 215/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Sentința nr. 215/2013. Curtea de Apel CRAIOVA