Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2013/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 10-10-2013 în dosarul nr. 453/3/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr._/2013
Ședința de la 10 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. F.
Judecător D. C.
Judecător L. C.
Grefier V. C.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții U. D., U. C. și U. C. toți prin mandatar U. A. împotriva sentinței nr.6675 din data de 27 mai 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului D., în contradictoriu cu intimata pârâtă A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, având ca obiect pretentii.
Procedura legal îndeplinită fără citarea părților.
Dezbaterile din cauza de față au fost consemnate în încheierea de ședință de la data de 03 octombrie 2013.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
P. sentința nr. 6675 din data de 27 mai 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului D. s-a admis excepția prematurității cererii de chemare în judecată. S-a respins cererea formulată de reclamant U. D. P. MANDATAR U. A., U. C. P. MANDATAR U. A., reclamant U. C. P. MANDATAR U. A., în contradictoriu cu pârât A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, având ca obiect pretentii, ca prematură.
Pentru a se pronunța această sentință s-au reținut următoarele:
Analizând cu prioritate, în conformitate cu disp. art. 137 alin 1 Cod de procedură civilă, excepția prematurității cererii de chemare în judecată, instanța a admis-o, pentru considerentele următoare:
Conform art. 1 alin. 1 din OUG nr. 10/2013, plata despăgubirilor stabilite potrivit dispozițiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C. la 7 septembrie 1940, republicată, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul H., ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de P. între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe D. și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, și a Convenției dintre România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, relativă la regimul proprietăților situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, se face în tranșe anuale egale, eșalonat pe o perioadă de 10 ani, începând cu anul următor datei emiterii titlului de plată.
Or, prin cererea de chemare în judecată, reclamanții au solicitat obligarea paratei la plata sumei de 243.844,93 lei reprezentând despăgubiri stabilite prin Hotărârea nr. 171/21.11.2007, în baza legii 290/2003.
Cum, potrivit art. 1 alin. 2 din OUG nr. 10/2013 prevederile alin. 1 se aplică în mod corespunzător și titlurilor de plată emise și neachitate integral până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, plata tranșelor urmând a se face începând cu 1 ianuarie 2014, instanța a constatat că plata despăgubirilor stabilite prin Hot 171/2007, solicitate de către reclamante, se va face, potrivit disp. art. 1 alin. 2 din OUG nr. 10/2013, începând cu data de 1 ianuarie 2014 .
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs recurenții reclamanți U. D., U. C. și U. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii de recurs, s-a susținut, în esență, că în mod greșit instanța a respins acțiunea fără a intra în cercetarea fondului, admițând excepția prematurității.
În acest sens, recurenții au precizat că acțiunea introductivă a fost introdusă anterior datei de 28.02.2013, dată la care a intrat în vigoare OUG nr.10/2013 și, că excepția de prematuritate a fost greșit admisă.
S-a mai precizat că la data introducerii acțiunii erau în vigoare dispozițiile Lg.nr.290/2002 și ale HG nr.1120/2006, în temeiul cărora, pârâta avea obligația de a efectua plata despăgubirilor în termen de maxim 2 ani de la data emiterii hotărârii.
La data de 26.09.2013 intimata pârâtă A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR a formulat întâmpinare, prin care, după expunerea situației de fapt și a dispozițiilor legale incidente, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca fiind legală și temeinică a sentinței atacate.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate prin prisma motivelor invocate dar, și din oficiu, în raport de dispozițiile art.304 1 Cod Procedură Civilă, Curtea apreciază prezentul recurs ca fiind întemeiat, pentru următoarele considerente.
P. acțiunea introductivă, formulată la data de 28.01.2013 reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 243.844,93 lei reprezentând despăgubiri stabilite prin Hotărârea nr.171/21.12.2007 emisă de Comisia Județeană D. de Aplicare a Legii nr. 290/2003.
P. sentința atacată prima instanță a soluționat cauza pe excepția prematurității în raport de dispozițiile art.1 alin.2 din OUG nr.10/2013, apreciind că aceste dispoziții sunt incidente în speța dedusă judecății, urmând ca plata tranșelor corespunzătoare titlului de plată rezultat de Hot nr.171/2007 să se facă începând cu 01.01.2014.
Față de cele reținute, Curtea constată că în mod nelegal prima instanță a soluționat cauza pe excepția prematurității, fără a avea în vedere pe de o altă parte, faptul că la momentul introducerii acțiunii(08.01.2013) dispozițiile OUG nr.10/2013 nu erau în vigoare( OUG nr.10/2013 a intrat în vigoare la data de 28.02.2013), iar, pe de altă parte în cuprinsul actului normativ menționat mai sus nu există dispoziții tranzitorii care să prevadă expres aplicabilitatea acestora pentru litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești la momentul intrării sale în vigoare.
Dispozițiile art.I alin.2 din OUG nr.10/2013 a căror incidență a fost reținută în cauză de către prima instanță fac referire la aplicabilitatea acestuia în privința titlurilor de plată emise și neachitate integral până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Cum cererea de chemare în judecată este adresată instanței judecătorești anterior în vigoare a OUG nr.10/2013 și cum actul normativ nu cuprinde dispoziții tranzitorii care să prevadă aplicabilitatea acesteia și proceselor începute anterior datei de 28.02.2013, Curtea apreciază că excepția prematurității a fost greșit admisă de prima instanță.
În consecință față de considerentele expuse anterior, constatând că Tribunalul a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, în temeiul art.312 alin.1 și 5 coroborat cu dispozițiile art.304 pct.9 C.p.c., recursul va fi admis, dispunându-se casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, aceasta pentru a nu lipsi părțile de un grad de jurisdicție.
În cursul rejudecării, vor fi examinate și celelalte susțineri ale recurenților reclamanți referitor la nerespectarea de către autoritatea pârâtă a obligațiilor impuse de dispozițiile Lg.nr.290/2003 și ale HG nr.1120/2006, în vigoare la momentul introducerii de chemare în judecată, susțineri care, dat fiind motivul de nelegalitate reținut nu au putut forma obiectul controlului judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E CI D E:
Admite recursul declarat de reclamanții U. D., U. C. și U. C. toți prin mandatar U. A. împotriva sentinței nr.6675 din data de 27 mai 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului D., în contradictoriu cu intimata pârâtă A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Octombrie 2013
Președinte, M. F. | Judecător, D. C. | Judecător, L. C. |
Grefier, V. C. |
Red.M.F.
V.C. /2ex/10 Octombrie 2013
J.F.M.C.V
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 9311/2013. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 9675/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
