Alte cereri. Decizia nr. 3231/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3231/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 01-04-2014 în dosarul nr. 317/121/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia numărul 3231/2014
Ședința publică de la 01 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. A.
Judecător G. P.
Judecător M. B.
Grefier S. H.
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de reclamanta S. L. cu sediul în G., ., .. 29, pârâta Administrația Finanțelor Publice G. cu sediul în G., ., împotriva sentinței nr. 71/16.01.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsind recurenta reclamantă S. L., recurentei pârâtei Administrația Finanțelor Publice G., reprezentantul chematei în garanție Administrația F. Pentru Mediu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Nemaifiind cereri Curtea potrivit art. 150 C.proc.civ. reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului Curtea a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr._ pe rolul Tribunalului G. reclamantul S. L. a solicitat instanței obligarea paratei Administrația Finanțelor Publice G. la restituirea sumei de 4.147 lei achitata cu titlul de taxa de poluare, plus dobânda legala de la data plății pana la data restituirii integrale si efective a sumei, cu cheltuieli de judecată.
Reclamantul si-a motivat acțiunea arătând că in anul 2008 a achiziționat un autoturism uzat marca F., înmatriculat in acel moment in Italia . Pentru înmatricularea acestui autoturism in Romania, reclamantul a fost obligat sa achite o taxa de poluare de 4.147 lei.
A considerat nelegală această decizie, față de prevederile art. 90 paragraful l din Tratatul privind Instituirea Comunității Europene.
Legal citata, parata Administrația Finanțelor Publice G. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Totodată, a formulat cerere de chemare in garanție a Administrației F. pentru Mediu București, solicitând obligarea acesteia la plata sumelor cu care parata ar putea cădea in pretenții in prezenta cauza.
In motivarea cererii de chemare in garanție, parata a arătat ca taxa de poluare nu se face venit la bugetul de stat, ci la bugetul chematei in garanție si se gestionează de către Administrația F. pentru Mediu București in vederea finanțării programelor si proiectelor pentru protecția mediului .
In drept a invocat dispozițiile art. 60 si următoarele Cod procedură civilă .
Legal citata, chemata in garanție AFM BUCURESTI nu a formulat întâmpinare.
În urma analizării probelor administrate prin sentința civilă nr. 71/16.01.2013 a Tribunalului G. a fost admisă acțiunea reclamantei și a obligat pârâta A.F.P. G. să restituie reclamantei suma de 4147 lei cu titlu de taxă pe poluare.
A fost admisă și cererea de chemare în garanție fiind obligată Administrația F. pentru Mediu București să vireze în contul A.F.P.G. suma de 4147 lei,
A obligat pe pârâta Administrația Finanțelor Publice Galati să achite reclamantului suma de 539,3 lei cu titlul de cheltuieli de judecata.
A obligat pe chemata în garanție să plătească pârâtei Administrația Finanțelor Publice Galati suma de 539,3 lei, reprezentand cheltuieli de judecata.
S-a reținut, în esență, faptul că potrivit art. 90 paragraful 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene nici un stat membru a aplică direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanta și pârâta.
Criticile recursului reclamantei vizează neacordarea în integralitate a cheltuielilor de judecată considerând că instanța nu poate aprecia asupra volumului de muncă al avocatului din moment ce nu cunoaște care sunt întinderile mandatului dat prin încheierea contractului de asistență juridică.
Criticile recursului declarat de pârâtă vizând greșita admitere a acțiunii reclamantei. A susținut că taxa pe poluare este conformă cu art. 110 TFUE și nu este o măsură discriminatorie.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, curtea constată că sunt nefondate criticile formulate, astfel încât nu se impune reformarea hotărârii recurate.
Printr-o corectă și integrală apreciere a materialului probator administrat în cauză, tribunalul a pronunțat o soluție legală și temeinică a cărei reformare nu se impune. Stabilind adevăratele raporturi juridice dintre părți, instanța a dat o corectă dezlegare pricinii.
Cu privire la recursul declarat de reclamantă textul art.274 alin. 3 din C.proc. civ. permite judecătorilor să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
În prezenta cauză, reclamanta a făcut dovada că a achitat onorariu avocațial, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Cu toate acestea, în mod corect tribunalul a acordat doar o parte din aceste cheltuieli având în vedere faptul că în cheltuielile de judecată se cuprind acele sume de bani care în mod real, necesar și rezonabil au fost plătite de partea care a câștigat procesul în timpul și în legătură cu acel litigiu, reținând și caracterul rezonabil al cheltuielilor care se apreciază în raport de natura activității efectiv prestate, complexitatea, riscul implicat de existența litigiului. Cum acest aspect rezultă neîndoios din cuprinsul hotărârii criticate, curtea urmează să respingă recursul reclamantei.
Referitor la recursul pârâtei, Curtea constată că așa cum a reținut și instanța de fond potrivit disp. art. 90 paragraful 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
În acest sens au fost pronunțate hotărârile Curții de Justiție a Comunității Europene în cauza Weigel în anul 2004, cauza C./Enel în anul 1964 și în cauza Simmenthal în anul 1976.
Potrivit acestor hotărâri, obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare, prin diminuarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii, iar judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă contravin normelor interne.
Potrivit Tratatului C.E. se înlătură posibilitatea instituirii unor taxe speciale de primă înmatriculare pentru autoturismele achiziționate din țările comunității europene, în caz contrar se încalcă principiul liberei circulații a bunurilor.
Pentru considerentele arătate, Curtea, în temeiul disp. art. 312 din C.proc.civ. va respinge ca nefondate recursurile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanta S. L. cu sediul în G., ., .. 29, și pârâta Administrația Finanțelor Publice G. cu sediul în G., ., împotriva sentinței nr. 71/16.01.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Aprilie 2014.
Președinte, I. A. | Judecător, G. P. | Judecător, M. B. |
Grefier, S. H. |
Red. G.P.
Dact. H.S. 2 ex./ 30 Aprilie 2014
Fond – V.D.
| ← Alte cereri. Decizia nr. 6857/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Anulare act administrativ. Sentința nr. 198/2014. Curtea de... → |
|---|
