Alte cereri. Decizia nr. 3927/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3927/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 16-04-2014 în dosarul nr. 8809/91/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 3927/2014
Ședința publică de la 16 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. I.
Judecător V. M. D.
Judecător E. L. P.
Grefier Z. E.
.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul P. V., domiciliat în comuna Milcovul, . împotriva sentinței nr.1873/27.03.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind recurentul și intimata Instituția P. Județului V. - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la primul termen de judecată, motivat, timbrat, și recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra recursului declarat.
CURTEA
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr._ la Tribunalul V. reclamantul P. V. a solicitat obligarea Instituției P. V. – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor la înmatricularea autoturismului său marca DAIMLERCHRYSLER cu nr. de identificare WDB1680091J570974 fără plata taxei pentru emisii poluante.
În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut, în esență, că în urma aderării României la UE, prevederile tratatelor constitutive ale UE au prioritate în raport cu dispozițiile contrare din legile interne, astfel încât dispozițiile OUG nr. 50/2008 privind taxa de poluare sunt discriminatorii. Or, Tratatul Ce interzice prin art. 25 astfel de discriminări.
Pârâta Instituția P. V. – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, apreciind că reclamantul nu a fost lezat în nicun drept al său, întrucât nu a formulat nicio cerere de înmatriculare auto la sediul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor V.. Potrivit ordinului MAI nr. 1501/2006, reclamantul trebuia să prezinte înscrisurile prevăzute în acest act normativ.
Prin sentința civilă nr.1873/2013, Tribunalul V. a respins ca neîntemeiată acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
La momentul sesizării instanței, O.U.G. nr. 50/2008 invocată de reclamant și în raport de care acesta a formulat argumentația privind lipsa conformității cu legislația Uniunii Europene, a fost abrogată prin Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
În cauză, reclamantul nu a făcut dovada că a solicitat pârâtei, anterior intrării în vigoare a acestei legi, înmatricularea autoturismului în cauză, pentru ca în raport de dispozițiile art. 6 alin. 2 din Codul civil să poată fi reținută incidența dispozițiilor O.U.G. nr. 50/2008.
Cererea reclamantului a fost analizată doar prin prisma cerințelor impuse de Legea nr. 9/2012 .Din actele depuse la dosar a rezultat faptul că reclamantul a achiziționat un autoturism second hand din spațiul intracomunitar.
Solicitarea de a fi înmatriculat acest autoturism în România s-a făcut sub imperiul Legii nr. 9/2012, act normativ care instituie obligativitatea achitării unei taxe pentru emisiile poluante.
Situația reclamantului nu s-a putut încadra în cele reglementate de art. 5 din Lege și pentru care au fost suspendate dispozițiile legale pentru 12 luni, respectiv nu este un autoturism anterior înmatriculat în România supus transmiterii proprietății.
Prin urmare, față de aceste considerente, instanța a apreciat că cererea este nefondată, că potrivit dispozițiilor Legii nr. 9/2012 reclamanta pentru a obține înmatricularea autoturismului trebuie să facă dovada achitării taxei pentru emisii poluante, astfel că în baza dispozițiilor art. 1 și 18 din Legea nr. 554/2004 Tribunalul a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, care a susținut că instanța de fond a pronunțat o sentință nelegală și netemeinică.
Consideră că potrivit disp. art. 3 și 4 din Legea nr. 9/2012, taxa se aplică pentru autovehiculele din categoriile M1, M2, M3 și N1, N2, N3, astfel cum sunt acestea definite în Reglementările privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere.
Aceste dispoziții nu fac distincție între autoturismele produse în România și cele în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele second hand. Față de data intrării în vigoare a legii rezultă că taxa de poluare se datorează doar pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație înmatriculate în țară.
Totodată prin Legea nr. 9/2012 sunt scutite de plata taxei pe poluare autoturismele înmatriculate în perioada 1 ianuarie 2007 -12 ianuarie 2012.
Apreciază că s-a creat o diferență de tratament fiscal între aceste categorii de autoturisme și mașinile noi (neînmatriculate) înmatriculate în România după . O.U.G. nr. 50/2008. Tranzacțiile de autovehicule interne sunt favorizate față de importuri, creându-se astfel un element de discriminare evident atât față de legislația internă cât și de cea a Uniunii Europene.
Consideră că în speță este incident și Dreptul comunitar, mai exact disp. art. 90 alin. 1 din TCE care interzic orice discriminare între produsele naționale și produsele altor state membre, așadar și o discriminare determinată de o diferență între impozitele aplicate „produselor altor state membre” și impozitele „interne de orice natură care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare”.
Analizând recursul de față prin prisma probelor administrate cât și al susținerilor părților, Curtea îl consideră fondat pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
La momentul judecării prezentei acțiuni, au intrat în vigoare prevederile Legii nr.9/2012, astfel cum a fost modificata prin O.U.G nr.1/2012, prin care s-au abrogat dispozițiile O.U.G nr.50/_.pentru autoturisme și autovehicule
Se observă că taxa de poluare, ca urmare a suspendării aplicării dispozițiilor art.2 lit.i, ale art.4 alin.2 și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art.5 alin.1 din Legea nr.9/2012, nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, ci doar pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state ale Uniunii Europene, achiziționate și aduse în țară, ca și în cazul de față, unde urmau să fie reînmatriculate ca urmare a schimbării proprietarului.
În drept, dispozițiile art.148 alineatul 2 din Constituția României arata că „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare ale legii interne” iar conform alineatului 4 ”autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alineatul 2 menționat”.
Aceste texte constituționale instituie principiul priorității dreptului comunitar in fata celui național garantat in special de instanțele judecătorești precum si principiul aplicării directe a dreptului comunitar pe teritoriul României.
Or, normele comunitare aplicabile in materie sunt art.25 CE care prevede „Intre statele membre sunt interzise taxele vamale la import si la export sau taxele cu efect echivalent. Aceasta interdicție se aplica de asemenea taxelor vamale cu caracter fiscal”, articolul 28 CE care arata „Intre statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import, precum si orice masuri cu efect echivalent” precum si dispozițiile art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, care precizează ca „nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare”.
Aceste prevederi au efect direct asupra ordinii juridice interne de la data de 01 ianuarie 2007 și împiedică, în materie fiscală, restricționarea de către statele membre a liberei circulații a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste, în privința produselor importate și celor provenind de pe piața internă, de natură similară si se opun ca un stat membru sa adopte dispoziții precum cele ce figurează la Legea nr.9/2012, astfel cum a fost modificata prin O.U.G nr.1/2012, conform căreia pentru un autoturism produs în România sau în alte state membre UE nu se percepe la o nouă înmatriculare taxă de poluare, dacă a fost anterior înmatriculat tot în România. Cu toate acestea, se percepe taxa de poluare la autoturismul produs în țară sau în alt stat membru UE, dacă este înmatriculat pentru prima dată în România, aceasta taxa fiind o taxa cu efect echivalent in înțelesul articolului 25 CE.
Noțiunea de taxa cu efect echivalent rezulta dintr-o jurisprudența constanta a Curții Europene de Justiție (hotărârile din 17 iulie 1997, Haahr Petroleum, C-90/94, Outokumpu, C-213/96 si din 5 octombrie 2006, Nadasdi si Nameth, C-290/05 si C-333/05) care a constatat ca orice taxa pecuniara impusa unilateral asupra mărfurilor in temeiul faptului ca trec frontiera, oricare ar fi denumirea si modul de aplicare ale acesteia, si care reprezintă o taxa speciala de înmatriculare propriu-zisa constituie o taxa cu efect echivalent in sensul articolelor 23 CE si 25 CE.
După cum a statuat deja Curtea, articolul 90 CE reprezintă in cadrul Tratatului CE o completare a dispozițiilor privind suprimarea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent. Aceasta dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor intre statele membre in condiții normale de concurenta, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fata de produsele provenind din alte state membre (hotărârile din 15 iunie 2006 Air Liquide Industries Belgium, C-393/04 si C-41/05 si din 5 octombrie 2006, Nadasdi ./05 si C-333/05).
De asemenea, in materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie importate, Curtea a considerat ca articolul 90 CE vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne cu privire la concurenta dintre produsele care se afla deja pe piața interna si produsele din import (hotărârile din 29 aprilie 2004, Weigel, C-387/01 si Nádasdi si din 5 octombrie 2006 N. C-290/05 si C-333/05).
Reglementată în modul prevăzut de Legea nr.9/2012, astfel cum a fost modificata prin O.U.G nr.1/2012, taxa de poluare diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru: cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.
Curtea apreciază ca Legea nr.9/2012, astfel cum a fost modificata prin O.U.G nr.1/2012 este contrară art.90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum și cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în acest litigiu (Marea Britanie), favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România. Or, după aderarea României la UE, acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
Din aserțiunile anterioare rezultă că art.90 alin.1 din Tratat face parte, de la data de 01.01.2007, din ordinea internă de drept a României și astfel reclamantul se poate adresa autorităților administrative precum și instanțelor judecătorești, în scopul de a-i restabili drepturile conferite de această reglementare comunitară de bază și care i-au fost încălcate prin aplicarea reglementărilor dreptului național cu caracter contrar de către autoritățile administrative cu ocazia reînmatriculării în România a autoturismului cumpărat din Germania.
In vederea garantării neutralității impozitelor interne din perspectiva concurentei dintre autovehiculele de ocazie care se afla deja pe piața naționala si autovehiculele similare importate dintr-un alt stat membru decât România, trebuie comparate efectele accizelor instituite asupra acestei ultime categorii cu cele ale accizelor reziduale care se aplica primei categorii de autovehicule, deja supuse acestei taxe la prima lor înmatriculare.
. Curții rezulta ca un sistem de taxare nu poate fi considerat compatibil cu articolul 90 CE decât daca este organizat astfel încât sa excludă orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare naționale si, prin urmare, sa nu producă, in nici un caz, efecte discriminatorii (hotărârile Haahr Petroleum si din 23 octombrie 1997, Comisie/G., C-375/95).
Nu in ultimul rând, se observa ca C.J.C.E., in cauza Michel Humblot, similara spetei de fata care vizează taxa speciala din legislația româneasca, a arătat ca ”statele au libertatea sa taxeze cum doresc autovehiculele ce circula pe drumurile lor publice, insa acest sistem de taxare nu trebuie sa intre sub incidenta articolului 90 din Tratatul C.E., adică sa nu fie discriminatoriu”. F. de faptul ca la vânzarea autovehiculelor second hand pe teritoriul României si deja înmatriculate in România nu se percepe aceeași taxa ca pentru autovehiculele second hand înmatriculate pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene si importate, spre utilizare, înmatriculare, in România, se încalcă principiul discriminării.
Trebuie subliniat ca, in ceea ce privește principiul aplicării directe a dreptului comunitar pe teritoriul României, potrivit art.220 din Tratatul C.E. „Curtea de Justiție a Comunităților Europene asigura interpretarea tratatelor, iar interpretarea acestei instanțe este obligatorie pentru statele membre”.
Nu poate fi acceptat punctul de vedere al pârâtei în sensul că prevederile noii reglementări - Legea nr.9/2012, astfel cum a fost modificata prin O.U.G nr.1/2012, au fost armonizate cu legislația europeană, atât timp cât plata taxei pe poluare condiționează prima înmatriculare a autovehiculului în România iar pentru autovehiculele deja înmatriculate nu este percepută, deși în mod evident și acestea poluează.
În acest sens, instanța reține Hotărârea Curții Europene de Justiție pronunțată în Cauza C-524/07, Comisia c. Austriei prin care s-a constatat încălcarea obligațiilor prevăzute de art.28 CE prin impunerea, cu ocazia primei înmatriculări pe teritoriul Austriei, a unor condiții mult mai stricte în privința valorilor limită a emisiilor poluante și zgomotului, autovehiculelor anterior înmatriculate în alte state membre, în vreme ce vehiculele cu aceleași caracteristici nu erau supuse unor asemenea exigențe în cazul reînmatriculării lor.
Față de toate cele mai sus expuse, instanța observa ca taxa de emisii poluante are un vădit caracter ilicit, fiind in discordanta cu prevederile Constituției României, ale Tratatului C.E., dar si cu principiile instituite de C.J.C.E., in urma deciziilor de interpretare, decizii care sunt obligatorii pentru toate statele membre.
Sunt nefondate susținerile conform cărora nu poate fi admisă cererea reclamantului, deoarece înmatricularea unui autovehicul presupune verificări ample făcute de pârâtă, care nu pot fi atributul instanței de judecată, obiectul cererii, clar precizat de reclamant, fiind obligarea pârâtei la înmatricularea autovehiculului fără plata taxei de poluare, instanța fiind obligată, conform art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, să se pronunțe în limitele investirii.
Este evident că, în situația neîndeplinirii celorlalte condiții pentru înmatriculare, constatată de către pârâtă, aceasta nu va dispune înmatricularea, dar aceste aspecte exced cauzei de față, al cărei obiect este înmatricularea fără plata taxei pentru emisii poluante.
Față de cele expuse, în temeiul art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă, se impune admiterea recursului formulat de reclamant cu consecința reformării în tot a sentinței în sensul admiterii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul declarat de reclamantul P. V., domiciliat în comuna Milcovul, . împotriva sentinței nr.1873/27.03.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ și în consecință;
Modifică sentința recurată și, în rejudecare;
Admite acțiunea formulată de reclamantul P. V..
Obligă pârâta Instituția P. V. – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor să înmatriculeze, fără plata taxei pentru emisii poluante, autoturismul marca DAIMLERCHRYSLER cu nr. de identificare WDB1680091J570974 proprietatea reclamantului.
I R E V O C A B I L Ă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Aprilie 2014.
Președinte, G. I. | Judecător, V. M. D. | Judecător, E. L. P. |
Grefier, Z. E. |
Red.DMV/17.04.2014
Tehno ZE/17.04.2014
Ex.2
Fond: S.N.
| ← Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 6695/2014.... | Conflict de competenţă. Sentința nr. 133/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
