Anulare act administrativ. Decizia nr. 4141/2014. Curtea de Apel GALAŢI

Decizia nr. 4141/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 29-04-2014 în dosarul nr. 3643/91/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL G.

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia numărul 4141

Ședința publică de la 29 Aprilie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. R. M.

Judecător L. G. T.

Judecător V. S.

Grefier I. S.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate V. cu sediul în Focșani, .. 25 bis,jud. V. și pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice V. cu sediul în Focșani, ., jud. V., împotriva sentinței civile nr. 5385/17.10.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ .

Dezbaterile și susținerile orale au avut loc în ședința publică din data de 14 aprilie 2014 și au fost consemnate în încheierea din acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat succesiv pronunțarea cauzei la data de 22 aprilie 2014, respectiv 28 aprilie 2014, 29 aprilie 2014.

CURTEA

Prin cererea înregistrată la data de 10 decembrie 2013 în dosarul nr._, aflat pe rolul Tribunalului V., pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G., prin reprezentant legal, a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 5385/17.10.2013, criticând-o ca fiind nelegală.

În motivare, recurenta pârâtă, cu privire la excepția inadmisibilității contestației formulată împotriva deciziilor referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._/31.12.2012, respectiv nr._/08.04.2013 pe care le-a emis, apreciază că în mod nelegal instanța de fond a respins-o ca neîntemeiată, din următoarele considerente:

Deciziile de impunere referitoare la obligațiile de plată accesorii, emise de către organul fiscal, constituie titluri de creanță, în conformitate c prevederile art.110 din O.G. nr. 92/2003.

Ori, art. 205, respectiv art. 210 raportat la art. 218 din O.G nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, stipulează următoarele:

-art.205 alin.: ,,Împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii, contestația fiind o cale administrativă de atac.

-art.210 alin.1 :,,În soluționarea contestației, organul competent se pronunță prin decizie sau dispoziție, după caz

A..2:,, Decizia sau dispoziția emisă în soluționarea contestației este definitivă în sistemul căilor administrative de atac„.

-Art.218

-alin.(1) „Decizia privind soluționarea contestației se comunică contestatorului, precum și organului fiscal emitent al actului administrativ atacat...

-alin.(2) „Deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate către contestator sau de către persoanele introduse în procedura de soluționare a contestației potrivit art. 212, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii.

În susținere, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

De asemenea, a declarat recurs și pârâta Casa de Asigurări de Sănătate V. criticând sentința instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală.

Precizează că potrivit art.44 alin. 3 Cod procedură fiscală, comunicarea actelor administrative fiscale se face prin publicarea pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, situație în care actul administrativ se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului respectiv. Această modalitate specială și derogatorie de la codul de procedură civilă este specifică comunicării creanțelor fiscale și a fost respectată de Casa de Asigurări de Sănătate V..

În temeiul art. 205 Cod procedură fiscală, contestația la casa de asigurări de sănătate se poate face în termen de 30 de zile de la data luării la cunoștință a actului administrativ, deci până la data de 11.08.2011.

Susținerea instanței de fond că „actul administrativ nu a fost comunicat potrivit disp. art. 44 din Codul de procedură fiscală, și că nu produce efecte „ este o susținere nereală deoarece comunicarea s-a făcut potrivit art. 44 din Codul de procedură fiscală.

Instanța a încuviințat și a administrat în cauză proba cu înscrisuri.

Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, Curtea de Apel apreciază următoarele:

În ce privește aspectele privind greșita admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive, invocate de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G.- Administrația Județeană a Finanțelor Publice Focșani prin recursul său, Curtea reține că obiect al cererii de chemare în judecată îl constituie și anularea deciziilor prin care au fost calculate obligații accesorii nr._/31.12.2012 și nr._/08.04.2013. Or, cum aceste acte au fost emise de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice V. - Administrația Finanțelor Publice Focșani (actualmente Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G. - Administrația Județeană a Finanțelor Publice V.), reiese că aceasta are calitate procesuală pasivă în cauză, deoarece este emitentul unora din actele contestate.

În legătură cu neîndeplinirea procedurii prealabile, aspect invocat de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G. - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Focșani în recursul său, instanța reține că singura consecință a necomunicării actului administrativ-fiscal constă în aceea că termenul de contestare nu începe să curgă decât în momentul în care destinatarul actului ia cunoștință de el, până la acest moment actul nefiind opozabil. Necomunicarea actului nu atrage nulitatea sa.

Faptul că un act administrativ-fiscal nu a fost comunicat nu dă dreptul destinatarului să se adreseze direct instanței de judecată, fără ca, în prealabil, să formuleze contestația administrativă prev. de art. 205, 206 Cod procedură fiscală.

Contestația administrativă este obligatorie, potrivit legii și poate fi formulată chiar și la intervale de timp lungi față de data emiterii actului, dacă acesta nu a fost comunicat, iar, de la data luării la cunoștință de act, nu a expirat termenul de contestare de 30 zile.

Reclamantul nu a contestat pe calea prevăzută de art. 205 și urm. Cod procedură fiscală, legalitatea și temeinicia deciziilor de stabilire obligații accesorii nr._/31.12.2012 și nr._/08.04.2013.

Așadar, nefiind îndeplinită procedura contestației administrative, excepția inadmisibilității cererii (invocată în termen în fața instanței de fond) apare a fi întemeiată cu privire la aceste decizii.

De asemenea, Curtea observă că, în dispozitivul instanței de fond, deși s-a admis în totalitate cererea și au fost anulate toate deciziile de impunere emise, petentul a fost exonerat numai de la plata sumei 17.469 lei (reluându-se astfel eroarea din cuprinsul cererii de chemare în judecată), valoare care corespunde aproximativ numai sumelor stabilite prin deciziile nr. 500/1991/11.07.2011 și nr. 100/2735/12.06.2012 emise de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate V..

Curtea urmează a rectifica această greșeală și a exonera petentul de la plata sumei de 17.496 lei, stabilită prin deciziile nr. 500/1991/11.07.2011 și nr.100/2735/12.06.2012 ce vor fi anulate.

În ce privește legalitatea deciziilor de stabilire obligații accesorii, ce a făcut obiectul exclusiv al recursului declarat de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate V., Curtea reține că, deși asiguratul este dator să plătească din proprie inițiativă și la timp contribuția către bugetul asigurărilor sociale de sănătate, casa de asigurări este îndrituită să ajute pe cât posibil contribuabilul în exercitarea acestei îndatoriri și să nu cauzeze prin conduita sa mărirea debitului.

În cauza de față, recurenta Casa de Asigurări de Sănătate V. nu a emis comunicarea anuală prev. de art. 222 Legea nr. 95/2006, prin fapta sa determinând curgerea unor majorări de întârziere împotriva intimatului. Așadar, intimatul nu este dator să achite majorările imputate.

Așadar, deciziile nr. 500/1991/11.07.2011 și nr. 100/2735/12.06.2012 nu au fost emise în mod legal și temeinic, fiind lovite de nulitate.

Recursul este calea de atac prin intermediul căreia părțile sau Ministerul Public solicită, în condițiile și pentru motivele determinate limitativ de lege, desființarea unei hotărâri judecătorești pronunțate fără drept de apel, în apel sau de un organ cu activitate jurisdicțională.

Examinând prezenta cauză prin prisma aspectelor enumerate mai sus, Curtea apreciază că prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală, care se impune a fi reformată.

Având în vedere cele expuse, Curtea va respinge recursul declarat de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate V. ca nefondat, va admite recursul declarat de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G., va casa în parte sentința recurată și, în rejudecare, va admite excepția inadmisibilității, invocată de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G., va admite în parte cererea, va anula deciziile nr. 500/1991/11.07.2011 și nr. 100/2735/12.06.2012 emise de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate V. în partea ce privește dobânzile și penalitățile de întârziere, va exonera reclamantul de la plata sumei de 17.496 lei, reprezentând dobânzi și penalități de întârziere, va respinge capătul de cerere având ca obiect anularea deciziilor referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._/31.12.2012 și nr._/08.04.2013 emise de Direcția Generală a Finanțelor Publice V. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Focșani ca inadmisibil, va menține obligațiile de plată ale reclamantului stabilite prin aceste decizii și va înlătura celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate V. cu sediul în Focșani, .. 25 bis,jud. V. și, împotriva sentinței civile nr. nr. 5385/17.10.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._, ca nefondat.

Admite recursul declarat de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice V. cu sediul în Focșani, ., jud. V., împotriva sentinței civile nr. 5385/17.10.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ .

Casează în parte sentința recurată și, în rejudecare:

Admite excepția inadmisibilității, invocată de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G..

Admite în parte cererea.

Anulează deciziile nr. 500/1991/11.07.2011 și nr. 100/2735/12.06.2012 emise de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate V. în partea ce privește dobânzile și penalitățile de întârziere și exonerează reclamantul de la plata sumei de 17.496 lei, reprezentând dobânzi și penalități de întârziere.

Respinge capătul de cerere având ca obiect anularea deciziilor referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._/31.12.2012 și nr._/08.04.2013 emise de Direcția Generală a Finanțelor Publice V. – Administrația Finanțelor Publice Focșani ca inadmisibil și menține obligațiile de plată ale reclamantului stabilite prin aceste decizii.

Înlătură celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 29 Aprilie 2014.

Președinte Judecător Pt. Judecător

C. R. M. L. G. T. V. S. aflat în c.o.

cf. art. 426 C. pr.civ.

Pt. Grefier

I. S.

Red. C.R.M./23.07.2014

Tehnored.A.M.S./5 ex./24.07.2014

Fond. E.S.

..07.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Decizia nr. 4141/2014. Curtea de Apel GALAŢI