Litigiu cu Curtea de Conturi. Legea Nr.94/1992. Decizia nr. 5225/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5225/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 21-05-2014 în dosarul nr. 7664/113/2010*
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia numărul 5225/2014
Ședința publică de la 21 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. R. M.
Judecător I. A.
Judecător L. G. T.
Grefier A. M. S.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtele C. de C. a României cu sediul în București, sector 1, .. 22-24 și Camera de C. B., cu sediul în .. 1, jud. B., împotriva sentinței nr. 2364/Fca/11.12.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.05.2014 când instanța a amânat pronunțarea pentru această dată, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dară.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la Tribunalul B. sub nr ._, reclamantul G. Școlar Industrial A. Saligny B. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C. de C. a României - Camera de C. Județeană B., anularea Deciziei nr.31/03.09.2010 emisă de aceasta și suspendarea actului până la soluționarea cauzei.
În motivare a arătat că există o . prevederi legale care îndreptățesc acordarea sporului pentru prestarea activității în locuri de muncă cu condiții grele, periculoase, nocive, penibile și alte asemenea: art.48 și art.146 din L 128/1997; art. 2, art. 3, art. 5, art.14, art.43 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de R. Învățământ înregistrat la MMSSF sub nr 5521/09 01 2004; art.2, art.3, art.4, art.5, din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de R. Învățământ înregistrat la MMSSF sub nr 596/15/12.11.2007; Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Școlar al Județului B.; art.2, art.3, art.24, din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007-2010 înregistrat la MMSSF sub nr 2895/29 10 2007; art.2, art.3, art.24 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2005-2006 înregistrat la MMSSF sub nr 2001/31.01.2005; art.11, art.30 L 130/1996; art.1, art.41 din Constituția României.
Prin acordarea acestui spor numai pentru salariații din învățământ din anumite județe și municipiul București în condițiile în care este în discuție același sector bugetar s-ar crea o discriminare din punct de vedere al exercitării dreptului de protecție socială între salariați din sectorul bugetar în cauză .
În ceea ce privește acordarea sporului de ecran în sistemul de învățământ există o . funcții a căror exercitare presupune utilizarea efectivă în procesul muncii a computerului cel puțin 50% din timpul normal de lucru . Această împrejurare poate determina apariția a diferite afecțiuni astfel că se impune asigurarea unui spor salarial pentru condiții vătămătoare, în acest sens pronunțându-se experți de la inspectoratele teritoriale de muncă .
S-a depus la dosar cerere de intervenție voluntară accesorie în interesul reclamantului formulată de S. Învățământ B. „C. G. C.”.
În motivare a arătat că intervenientul este constituit în scopul apărării drepturilor salariaților din unitățile de învățământ preuniversitare din județul B. și al promovării intereselor lor profesionale economice sociale culturale și sportive . Salariații reclamantului inclusiv cei care dețin funcții de conducere și prin actul de control sunt obligați să îl pună în executare și să procedeze la recuperarea prejudiciului sunt membri de sindicat .De asemenea s-a susținut că intervenientul are interesul de a asigura respectarea prevederilor legale în vigoare și acordarea drepturilor cuvenite personalului din învățământ conform legii contractului colectiv de muncă aplicabil și hotărârii comisiei paritare .
Pârâta a depus la dosar întâmpinare, fila 99.
Pe fondul cauzei a arătat că acordarea sporurilor este nelegală deoarece acestea nu se regăsesc în anexele 1, 2, 3, 4 și 5 din Regulamentul nr.6366/1993 pentru punerea în aplicare a prevederilor art .8 din HGR 281/1993.
De asemenea nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru acordarea sporului pentru condiții vătămătoare sau nocive respectiv existența buletinelor de determinare prin expertizare a locurilor de muncă respective emise de autoritățile abilitate în acest sens și avizul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și Familiei și al Ministerului Finanțelor Prin contractele colective de muncă nu se pot negocia clauze referitoare la drepturi ale căror acordare și cuantum sunt stabilite de lege. Totodată aplicabilitatea prevederilor Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Școlar al județului B., este netemeinică și nelegală deoarece contractul este încheiat între Inspectoratul Școlar al județului B. și S. Învățământ C. G. C. B. iar Inspectoratul Școlar al județului B. nu are calitate de angajator pentru personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic din cadrul Grupului Școlar Industrial A. Saligny B. nefiindu-i opozabil.
Referitor la cererea de suspendare a actului atacat până la soluționarea cauzei s-a susținut că în cauză nu sunt întrunite cerințele art.14 din Legea nr. 554/2004 referitoare la cazul bine justificat și iminența pagubei .
Prin Sentința nr 1038/21 04 2011 a Tribunalului B. s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel G..
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut următoarele:
Potrivit 228 din H.G. nr. 130/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de C., precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități: Competența de soluționare a sesizării formulate de conducătorul entității verificate împotriva încheierii emise de Comisia de soluționare a contestațiilor aparține secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul curții de apel în a cărei rază teritorială se află sediul entității verificate, în condițiile legii contenciosului administrativ.
S-a depus la dosar cerere completatoare f 2, prin care s-a solicitat și anularea și suspendarea Încheierii nr VI 336/06.12.2010 emisă de C. de C. a României.
Prin Sentința nr 427/15. 12. 2011 a Curții de Apel G. s-a admis acțiunea formulată de reclamantul G. Școlar Industrial „A. Saligny” în contradictoriu cu pârâta C. de C. a României – Camera Județeană B. și intervenientul S. Învățământ „C. G. C.”. Prin aceeași sentință s-a anulat Încheierea nr. VI 336/06.12.2010 și Decizia nr. 31/03.09.2010emisă de autoritatea pârâtă C. de C. a României. S-a dispus suspendarea celor două acte administrative unilaterale, până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut: În contradicție cu susținerile autorității pârâte, drepturile bănești ale personalului din sectorul bugetar, cum este cazul și al personalului din învățământ, nu se acordă exclusiv prin lege ci și prin hotărâri ale Consiliului Local Municipal, așa cum s-a întâmplat și în cauza de față.
Consiliul Local Municipal B. a aprobat plata sporurilor pentru condiții vătămătoare. Aceste sporuri sunt prevăzute și în H.G.nr.281/1993 cât și de contractele colective de muncă,
De altfel, în sistemul de învățământ există o . funcții a căror exercitare presupune utilizarea efectivă în procesul muncii, cel puțin 50% din timpul normal de lucru, computerul, respectiv: informatician, profesor de informatică, inginer de sistem, laborant pentru informativă, analist-programator, analist programator ajutor, operator control date, secretar, administrator financiar (de patrimoniu), bibliotecar ( cu fond de carte informatizat), alte categorii de personal.
Pentru exercitarea funcțiilor enumerate mai sus, cadrele didactice utilizează efectiv computerul cel puțin 50% din timpul normal de lucru pot dobândi diferite afecțiuni, astfel că se impune asigurarea unui spor salarial pentru condiții vătămătoare.
De asemenea trebuie semnalat și faptul că în aplicarea Legii nr.193/2006 și a HG nr.1317/2006 – îndeosebi a dispozițiilor Părții 9 din Normele Metodologice – în cadrul comisiei paritare de la nivelul Inspectoratului Școlar al Județului B. din data de 29.11.2007, s-a decis acordarea de tichete cadou salariaților din învățământ din județul B., pentru o . evenimente. Astfel: 1 Decembrie – Ziua Națională a României, 25 Decembrie – Nașterea Domnului, - Crăciunul, 1 Martie - Mărțișorul, Sfintele Paști – Învierea Domnului, 5 iunie – Ziua Învățătorului ( Legea nr.289/2007), 15 septembrie – Ziua începerii anului școlar, 5 octombrie – Ziua Mondială a educației, Ziua de naștere a salariatului. Tot în cadrul comisiei paritare ( data de 29.11.2007) s-a probat Regulamentul de acordare a tichetelor cadou, potrivit căruia salariații din învățământ beneficiază de prevederile Legii nr.193/2006.
Potrivit regulamentului de organizare și funcționare a comisiilor paritare, hotărârile adoptate de acestea sunt obligatorii pentru părțile contractante. Cu privire la reglementarea prin contractele colective de muncă, caracterul obligatoriu al acestora, este reglementat atât de Legea nr.130/1996, cât și de art.41 alin.5 din Constituția României, care garantează caracterul obligatoriu al convențiilor civile.
În ceea ce privește acordarea sporului de ecran, din prevederile invocate – în special din cele ale HG nr.281/1993 – care erau în vigoare la momentul acordării acestor sporuri – și ale contractelor colective de muncă la nivel de ramură – rezultă că personalul din învățământ beneficiază de acordarea unui spor de 15% din salariul de bază, pentru activitatea desfășurată în condiții periculoase sau vătămătoare . art.8 alin.1 lit.a din HG nr.281/1993, art.43 din CCMRI și art.24 alin.1 din contractele colective de muncă la nivel național pe anii 2005 – 2006 și 2007 – 2010 (și, evident, în contractul colectiv de muncă la nivelul inspectoratului școlar).
Cu privire la cererea de suspendare, s-a constat că sunt îndeplinite cele două condiții cumulative impuse de disp.art.15 în referire la art.14 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ: cazul bine justificat și paguba iminentă.
Cazul bine justificat există din moment ce există o prezumție de nelegalitate a actelor administrative în litigiu care s-au emis, având ca justificare numai anumite norme legale, selectiv, cu ignorarea altor nome legale, sau a unor acorduri colective și hotărâri ale comisiilor paritare sau ale Consiliului Local Municipal.
Pentru cea de-a doua condiție, paguba iminentă de asemenea există o puternică prezumție că toți funcționarii publici din cadrul entității reclamante, vor avea de suferit, atât ei cât și familiile lor, de pe urma amputărilor drepturilor salariale, care le va afecta în mod considerabil mijloacele de subzistentă.
Prin Decizia nr 5212/28.04.2013 a ÎCCJ s-a casat Sentința nr.427/15. 12.2011 a Curții de Apel G. și s-a trimis cauza spre soluționare la Tribunalul B. Secția de contencios administrativ și fiscal.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului B. sub nr._
Prin sent. civ. nr. 2364/11.12.2013, Tribunalul B. a admis în parte ca fondată cererea formulată de reclamantul G. Școlar Industrial „A. Saligny” B., cu sediul în B., . G. nr.32, în contradictoriu cu intimata C. de C. a României, cu sediul în București, ..22-24, C. de C. a României – Camera de C. B., cu sediul în B., ..1 și intervenientul S. Învățământ B. „C. G. C.”, cu sediul în B., . nr.107.
A dispus anularea în parte a Deciziei nr.31/03.09.2010 emisă de C. de C. a României Camera de C. Județeană B., în ceea ce privește suma de 9341 lei, reprezentând plăți efectuate cu titlu de spor pentru condiții vătămătoare și spor ecran, precum și suma reprezentând contribuția angajatorului aferentă acestor plăți .
A dispus anularea în parte a Încheierii nr VI 336/06.12.2010 emisă de C. de C. a României.
A admis în parte cererea de intervenție accesorie ca fondată.
A respins cererea de suspendare executarea act ca rămasă fără obiect.
În motivare, a reținut că…
Prin Decizia nr.31/03.09.2010 a Curții de C. a României - Camera de C. Județeană B. s-a reținut:
Consecințele economico-financiare ale abaterii financiare, constau în producerea unui prejudiciu în sumă totală de 16.910 lei reprezentând:
- 13.262 lei sumă „spor de ecran”, „spor pentru condiții vătămătoare” și „spor pentru condiții penibile” (9.341 lei plătită personalului didactic auxiliar plus, 3.921 lei plătită personalului nedidactic);
- 3.648 lei contribuție angajatorului, aferente plăților nelegale de 13.262 lei, din care: 2740 lei contribuția angajatorului la CAS; 690 lei contribuția angajatorului la CASS; 66 lei contribuția angajatorului la fondul pentru șomaj; 113 lei contribuția angajatorului la fondul unic de asigurări sociale de sănătate; 39 lei contribuția angajatorului la fondul de accident și boli.
De asemenea s-a decis:
G. Școlar „A. Saligny” B., prin conducerea sa, va proceda potrivit legii, la stabilirea întinderii prejudiciului și la dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia ca urmare a plății nelegale de drepturi salariale reprezentând spor ecran și spor pentru condiții vătămătoare acordate în anul 2009 personalului didactic auxiliar și spor pentru condiții penibile acordate în anul 2009 personalului nedidactic și contribuțiile unității aferente acesteia, conform constatării de la pct.11 din procesul verbal de constatare.
Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat contestație care a fost respinsă prin Încheierea nr VI 336/06.12.2010 emisă de C. de C. a României f 40.
Instanța a reținut că drepturile bănești ce puteau fi acordate personalului contractual în anul 2009, sunt cele expres prevăzute de actele normative în vigoare la acel moment. În acest sens sunt dispozițiile art.157 din Legea nr.53/2003, potrivit căruia sistemul de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative. Așa fiind, nici contractul colectiv de muncă sau Dispoziția primarului nu pot institui o bază legală de acordare unor sume de bani cu titlu de sporuri.
S-a constatat că îmbunătățirea condițiilor de munca, sănătatea si securitatea in munca sunt domenii care pot face obiect al Contractelor colective de muncă potrivit art.1 din L 130/1996.
Potrivit art.8 al 1 lit a din HG 281/1993: În raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, pot fi acordate următoarele categorii de sporuri:
a) pentru condiții periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.
Potrivit art.14 din OG 10/2008 Se acordă un spor pentru condiții vătămătoare, de până la 10% din salariul de bază, personalului contractual care desfășoară activitate în cadrul autorităților și instituțiilor publice în care funcționează instalații care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență și stații de bruiaj.
(2) Categoriile de personal contractual, cuantumurile sporului prevăzut la alin. (1) și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
(3) Locurile de muncă pentru care se acordă sporul prevăzut la alin. (1) vor fi stabilite pe baza buletinelor de determinare emise de autoritățile abilitate în acest sens.
S-a reținut că reclamantul a depus la dosar Buletinul de determinare prin expertizare a locurilor de muncă nr.3/2006 f 61 din care rezultă că personalul care lucrează la calculator este expus unor condiții de muncă vătămătoare Astfel instanța constată că sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoarea fost acordat în conformitate cu dispozițiile legale, chiar dacă o parte din acesta a fost acordat cu titlu de spor de ecran.
Referitor sporul pentru condițiile nu muncă penibile, s-a reținut că acordarea acestora s-a făcut în lipsa unor dispoziții legale în acest sens.
Instanța a mai observat că în concluziile pe fond, intervenientul a făcut referire la dispozițiile L 84/2012. Acestea nu vor fi reținute întrucât legalitate actelor atacate s-a analizat în raport cu dispozițiile legale incidente la momentul emiterii lor.
În ceea ce privește cererea de intervenție va fi admisă în parte ca urmare a admiterii în parte a cererii principale .
Față de cererea de suspendare s-a reținut că a rămas fără obiect, având în vedere că s-a solicitat suspendarea până la soluționarea cauzei și că intervenientul a solicitat Curții de Apel G. să se constate acest lucru f 75.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs C. de C. a României criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivare, recurenta susține că potrivit art. 14 alin. 2 și 3, din O.G. nr. 10/2008, categoriile de personal contractual. cuantumurile sporului prevăzut și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege. prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite iar. locurile de muncă pentru care se acordă, vor fi stabilite pe baza buletinelor de determinare emise de autoritățile abilitate, care pentru anul 2009 nu există (entitatea prevalându-se de buletinul de determinare prin expertizare a locurilor de muncă nr. 3/ 23.01.2006. emis pentru S. învățământului și nu pentru G. Școlar Industrial ..A. Saligny").
Constată că în mod netemeinic și nelegal a reținut instanța de fond că reclamanta a depus la dosar Buletinul de determinare prin expertizarea locurilor de muncă nr. 3/2006, pentru că, pe de o parte, acest buletin nu viza intimata - reclamantă, ci S. Învățământului „C. G. C." pentru locurile de muncă și personalul care lucrează la videoterminale. din strada . nr. 107, B., iar, pe de altă parte. buletinul nu a fost actualizat pentru anul 2009.
Totodată constată că prin buletinul de determinare nu s-a făcut trimitere la un alt document anexat în care să fie enumerate unitățile de învățământ în care a fost efectuată expertiza.
În acest context, nu s-a făcut dovada că determinarea prin expertizare a locurilor de muncă, a fost efectuată și pentru G. Școlar Industrial „A. Saligny" B., care are calitatea de angajator pentru personalul contractual, întrucât în ..Buletinul de determinare prin expertizare a locurilor de muncă nr. 3/23.01.2006", nu sunt menționate expres locurile de muncă pentru care a fost efectuată expertiza.
Sub un alt aspect, prin buletinul de determinare prin expertizare a locurilor de muncă nr. 3/23.01.2006, s-a concluzionat că„personalul care lucrează la videoterminale este expus radiațiilor electromagnetice. ionizante și neionizante de intensitate foarte mică, dar care pot avea efecte asupra analizatorului vizual ( suprasolicitare vizuală. astenopie) asupra tegumentelor (acnee, exemă cutanată sau atopică) efecte mioarticulare(dureri, redoane, oboseală, crampe, etc.) mai ales ale regiunii coloanei cervicale, umerilor, mâinilor, efecte asupra fertilității și a procesului de concepție” și recomandă conducerii unității de a „lua toate măsurile pentru ca timpul total de lucru la videoterminale să nu depășească 6 ore pe zi, cu pauze de 7 – 10 min. la fiecare oră sau 15 – 20 min la 2 ore, control medical periodic axat pe examenul oftalmologic”.
În susținere, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Instanța de recurs a încuviințat și a administrat în cauză proba cu înscrisuri.
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, C. apreciază că recursul este întemeiat și se impune a fi admis, având în vedere următoarele considerente:
În ce privește cadrul procesual al recursului, C. constată că hotărârea atacată este dată, potrivit legii, fără drept de apel (este definitivă), astfel încât, conform art. 3041 C.pr.civ., poate examina cauza sub toate aspectele, nefiind strict limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304 C.pr.civ.
În ce privește incidența amnistiei fiscale prevăzută de Legea nr. 84/2012, în practica instanței s-a considerat că amnistia fiscală intervenită la o dată ulterioară emiterii deciziei camerei de conturi nu afectează valabilitatea deciziei, deoarece nulitatea unui act poate fi determinată numai de cauze anterioare sau concomitente încheierii lui. Cum decizia nr. 31/03.09.2010 a fost emisă anterior intrării în vigoare a acestei legi, problema amnistiei fiscale va fi tratată de instanțele învestite cu soluționarea litigiilor prin care funcționarii publice contestă dispozițiile de imputare emise, respectiv prin care intimata solicită obligarea personalului contractual la restituirea drepturilor primite necuvenit.
În ce privește legalitatea sporului de condiții periculoase acordat angajaților intimatei, C. reține că sporul a fost acordat nelegal, deoarece, potrivit art. 159 Normele generale de protecție a muncii aprobate prin Ordinul MMSS/MSF nr._, intimata avea posibilitatea, pentru înlăturarea consecințelor suprasolicitării nervoase, să organizeze timpul de muncă și regimul pauzelor, luând în considerare particularitățile activităților profesionale, existența factorilor de risc din mediu și capacitatea de adaptare a personalului, astfel încât suprasolicitarea să fie înlăturată.
Așadar, până în luna decembrie 2009, sporul a fost acordat nelegal.
Ulterior datei de 01.01.2010, sporul putea fi acordat, în condițiile adresei comune nr. 1839/MCS/21.08.2010 a MMFPS și MFP, numai în baza art. 30 alin. 5 lit. b Legea nr. 330/2009, adică numai personalului căruia sporul îi fusese acordat legal până la 31.12.2009.
Cum sporul nu a fost acordat în mod legal până la această dată, nici ulterior nu putea fi plătit salariaților.
Lipsa prevederii legale este tot motivul pentru care s-a considerat că celelalte sporuri (penibilitate ș.a.) nu au fost acordate cuvenit personalului angajat al intimatei.
Așadar, niciunul din motivele de nulitate ale deciziei și încheierii invocate nu este întemeiat, actele administrative contestate fiind legale și temeinice.
Recursul este calea de atac prin intermediul căreia părțile sau Ministerul Public solicită, în condițiile și pentru motivele determinate limitativ de lege, desființarea unei hotărâri judecătorești pronunțate fără drept de apel, în apel sau de un organ cu activitate jurisdicțională.
În raport cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil nu include dreptul la un al doilea grad de jurisdicție (cu excepția cauzelor penale unde este incident art. 2 din Protocolul adițional nr. 7 la Convenție) și nu obligă statele să creeze curți de apel sau de casație (de ex., hotărârea Curții din data de 10 iulie 1984 pronunțată în cauza Guincho împotriva Portugaliei). Totuși, în măsura în care astfel de proceduri au fost create în statele părți la Convenție, ele sunt supuse exigențelor articolului 6 în ceea ce privește garanțiile oferite (hotărârea Curții din data de 17 ianuarie 1970 pronunțată în cauza Delcourt împotriva Belgiei, hotărârea Curții din data de 22 ianuarie 1984 pronunțată în cauza Sutter împotriva Elveției ș.a.). De asemenea, o astfel de plângere la instanța superioară reprezintă un recurs care trebuie epuizat în aplicarea articolului 35 din Convenție. În examinarea garanțiilor incidente, trebuie ținut cont de particularitățile pe care procedurile de apel sau de recurs le au în sistemele de drept din care fac parte. În funcție de întinderea competențelor (doar probleme de drept nu și probleme de fapt sau doar proporționalitatea pedepsei cu fapta săvârșită nu și stabilirea vinovăției), garanțiile oferite de articolul 6 pot fi susceptibile de o aplicare mai limitată.
Examinând prezenta cauză prin prisma aspectelor enumerate mai sus, C. apreciază că prima instanță a pronunțat o soluție nelegală, care se impune a fi reformată.
Având în vedere cele expuse, C. va admite recursul, va modifica în tot sentința recurată și, în consecință, va respinge cererea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtele C. de C. a României cu sediul în București, sector 1, .. 22-24 și Camera de C. B., cu sediul în .. 1, jud. B., împotriva sentinței nr. 2364/Fca/11.12.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
Modifică în tot sentința recurată și, în consecință:
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul G. Școlar Industrial „A. Saligny” B., cu sediul în B., . G. nr. 32, în contradictoriu cu intimata C. de C. a României, cu sediul în București, .. 22-24, C. de C. a României – Camera de C. B., cu sediul în B., ..1 și intervenientul S. Învățământ B. „C. G. C.”, cu sediul în B., . nr.107.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Mai 2014.
Președinte, C. R. M. | Pentru judecător, I. A. în C.O. cf. art. 261 C.p.c. Președintele Curții de Apel G. Judecător M. N. | Pentru judecător, L. G. T. în C.O. cf. art. 261 C.p.c. Președintele Curții de Apel G. Judecător M. N. |
Pentru grefier, A. M. S. în C.O. cf. art. 261 C.p.c. Grefier șef H. S. |
Tehnored. C.R.M.
S.H. 2 ex./ 11 August 2014
Fond – M.Spița
| ← Alte cereri. Decizia nr. 4448/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Alte cereri. Decizia nr. 2064/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
