Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 4540/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4540/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 12-05-2014 în dosarul nr. 9006/121/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia numărul 4540
Ședința publică de la 12 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. R. M.
Judecător L. G. T.
Judecător dr. I. A.
Grefier A. M. S.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate G., cu sediul în .. 42, jud. G., împotriva sentinței nr. 3313/26.11.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenții A. M. L., A. T., B. L., B. C., B. C. A., B. G., B. G., B. C., C. Ș., C. N., C. S. G., C. D. V., C. N., C. N., C. M., C. V. S., C. M., D. S., D. M. O., D. M., D. I., E. G., E. C., E. E., F. D., F. E., G. C., H. D., H. S. E., I. N., I. D., I. O. I., I. A., J. P. R., K. L., M. A. Anișoara, M. M. E., M. C. A., N. A., N. I., O. D., O. M., O. A., O. F., P. I. S., P. Speranța, P. E., P. Speranța, P. E., R. M., R. L., S. I., S. A. F., Ș. D., S. C., S. E. D., S. G., S. G., T. N., T. O., T. E., avocat Țelicov M. potrivit împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, lipsă fiind recurenta Casa de Asigurări de Sănătate G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorul recurenților precizează că nu mai are cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurenților apreciază că hotărârea pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală, motiv pentru care, față de motivele expuse pe larg în concluziile scrise depuse la dosar, solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului G. sub nr._, reclamanții A. M. L., A. T., B. L., B. C., B. C. A., B. G., B. G., B. C., C. Ș., C. N., C. S. G., C. D. V., C. N., C. N., C. M., C. V. S., C. M., D. S., D. M. O., D. M., D. I., E. G., E. C., E. E., F. D., F. E., G. C., H. D., H. S. E., I. N., I. D., I. O. I., I. A., J. P. R., K. L., M. A. ANIȘOARA, M. M. E., M. C. A., N. A., N. I., O. D., O. M., O. A., O. F., P. I. S., P. SPERANȚA, P. E., P. SPERANȚA, P. E., R. M., R. L., S. I., S. A. F., Ș. D., S. C., S. E. D., S. G., S. G., T. N., T. O., T. E. - reprezentați de Cabinet A. Țelicov M., au chemat în judecată pe pârâta CAS G., solicitând obligarea acesteia la plata primei de vacanță aferentă anului 2010.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt funcționari publici în cadrul CAS G..
Au mai arătat reclamanții că în anul 2010 au efectuat concediul de odihnă și, deși legislația în vigoare prevedea dreptul la prima de vacanță, pârâta nu le-a achitat-o nici până în prezent.
În drept au invocat dispozițiile legii 188/1999 republicată și ale legii 285/2010.
În dovedirea acțiunii au solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată pe motiv că pentru prima de vacanță pe anul 2010 nu au fost alocate fonduri de ordonatorul principal de credite.
Prin sent. civ. nr.3313/26.11.2013, Tribunalul G. a admis acțiunea privind pe reclamanții A. M. L., A. T., B. L., B. C., B. C. A., B. G., B. G., B. C., C. Ș., C. N., C. S. G., C. D. V., C. N., C. N., C. M., C. V. S., C. M., D. S., D. M. O., D. M., D. I., E. G., E. C., E. E., F. D., F. E., G. C., H. D., H. S. E., I. N., I. D., I. O. I., I. A., J. P. R., K. L., M. A. ANIȘOARA, M. M. E., M. C. A., N. A., N. I., O. D., O. M., O. A., O. F., P. I. S., P. SPERANȚA, P. E., P. SPERANȚA, P. E., R. M., R. L., S. I., S. A. F., Ș. D., S. C., S. E. D., S. G., S. G., T. N., T. O., T. E. - reprezentați de Cabinet A. Țelicov M. cu domiciliul ales în G., ., . și pe pârât C. DE A. DE SĂNĂTATE G., cu sediul în G., .. 42, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
A obligat pârâta să achite reclamanților prima de vacanță aferentă anului 2010.
În motivare, a reținut că reclamanții sunt funcționari publici în cadrul CAS G. ori au avut o asemenea calitate în anul 2010.
În anul 2010, reclamanții au efectuat concediul de odihnă, fără a li se acorda prima de vacanță, deși au solicitat-o (fila 209 dosar).
Conform art. 35 alin. 2 din legea 188/1999 republicată, și art. 23 din OG 6/2007, reluate prin prevederile art. 48 alin. 2 din legea 320/2009, pentru anul 2010 reclamanții erau îndreptățiți la plata primei de vacanță într-un cuantum egal cu salariul de bază avut în luna anterioară plecării în concediul de odihnă.
Deși reclamanții au solicitat acordarea primei de vacanță, nu li s-a efectuat plata pe motiv că sumele necesare nu au fost prevăzute în buget.
Se conchide, față de acestea, că reclamanții sunt îndreptățiți la plata primei de vacanță aferentă anului 2010, drept care a fost exclus expres abia din anul 2011, conform legii 284/2010 și legii 285/2010.
Cât despre susținerea pârâtei, că nu are alocate fonduri cu această destinație, instanța a înlăturat-o. A admite ideea că plata anumitor drepturi salariale prevăzute de lege este condiționată de existența ori inexistența fondurilor bănești alocate ar însemna să se accepte că legiuitorul a instituit prin lege drepturi bănești afectate de o condiție pur potestativă, ceea ce contravine flagrant Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâta Casa de Asigurări de Sănătate G. criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivare, recurenta a arătat că reclamanții, actuali și foștii funcționari publici în cadrul C.A.S. G. au desfășurat activitate n anul 2010 iar la data de 214.092.12 au solicitat plata primei de vacanță aferentă concediului de odihnă pentru anul 2010.
Deși erau îndreptăți la plata primei de vacanță într-un cuantum egal cu salariul de bază avut în luna anterioară plecării în concediul de odihnă, conform art. 35 alin. 2 din Leg. nr. 188/1999 și art. 23 din O.G. nr. 6/2007, menținute prin art 48 alin . 2 din leg. nr. 330/2009 instanța nu a putut acorda acest drept salarial întrucât în bugetele aprobate de C. Național de A. de Sănătate București(ordonatorul principal de credite) pentru anii 2010 – 2011 nu au fost alocate fonduri pentru plata acestora.
Având în vedere că nici la acest moment în bugetul instituției nu sunt alocate fonduri pentru plata acestor drepturi, pu se pot acorda reclamanților plata primelor de vacanță pentru anul 2010.
În susținere, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, Curtea de Apel apreciază că recursul este nefondat și se impune a fi respins, având în vedere următoarele considerente:
În ce privește cadrul procesual al recursului, Curtea constată că hotărârea atacată este dată, potrivit legii, fără drept de apel (este definitivă), astfel încât, conform art. 3041 C.pr.civ., poate examina cauza sub toate aspectele, nefiind strict limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304 C.pr.civ.
Curtea observă că singurul motiv invocat de recurentă pentru care contestă dreptul intimaților la acordarea primei de vacanță pe anul 2010 este faptul că respectiva primă nu a fost prevăzută în bugetul alocat instituției pentru anul respectiv.
Motivul nu este întemeiat, deoarece recurenta are posibilitatea de a se adresa autorității superioare pentru alocarea de fonduri ca urmare a obligării sale prin hotărâre judecătorească la plata primelor către angajați. A reține imposibilitatea obligării instituției în lipsa unei alocări bugetare dă posibilitatea acesteia să eludeze obligația de acordare a primei și să aducă atingere speranței legitime a salariaților la acordarea primei, ceea ce constituie o încălcare a dreptului de proprietate ocrotit de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția EDO.
Recursul este calea de atac prin intermediul căreia părțile sau Ministerul Public solicită, în condițiile și pentru motivele determinate limitativ de lege, desființarea unei hotărâri judecătorești pronunțate fără drept de apel, în apel sau de un organ cu activitate jurisdicțională.
Examinând prezenta cauză prin prisma aspectelor enumerate mai sus, Curtea apreciază că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, care nu se impune a fi reformată.
Având în vedere cele expuse, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de declarat de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate G., cu sediul în .. 42, jud. G., împotriva sentinței nr. 3313/26.11.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Mai 2014.
Președinte, C. R. M. | Pentru judecător, L. G. T. în C.O. cf. art. 261 C.p.c. Președintele Curții de Apel G. Judecător M. N. | Pentru judecător, I. A. în C.O. cf. art. 261 C.p.c. Președintele Curții de Apel G. Judecător M. N. |
Pentru grefier, A. M. Sereaîn C.O. cf. art. 261 C.p.c. Grefier șef H. S. |
Tehnored.C.R.M./H.S. 2 ex./11.08.2014
Fond: V.D.
| ← Alte cereri. Decizia nr. 1188/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Alte cereri. Decizia nr. 6840/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
