Obligaţia de a face. Decizia nr. 2805/2014. Curtea de Apel GALAŢI

Decizia nr. 2805/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 18-03-2014 în dosarul nr. 3370/91/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL G.

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia numărul 2805

Ședința publică de la 18 Martie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. B.

Judecător dr. I. A.

Judecător G. P.

Grefier A. M. S.

La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâtul M. Educației Naționale, cu sediul în București, sector 1, . nr. 28-30, împotriva sentinței nr. 5363/16.10.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul M. Educației Naționale București și intimatele S. F., U. S. Haret București.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul că se solicită judecarea cauzei în lipsă, după care;

CURTEA

Asupra recursului în contencios administrativ de față;

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la nr._ la Tribunalul V. - Secția a II-a de C. Administrativ Fiscal, reclamantul S. F. a chemat în judecată pârâții U. S. Haret București și M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului București pentru ca, prin hotărâre judecătorească, unitatea de învățământ să fie obligată să-i elibereze diploma de licență promoția 2009 iar ministerul să fie obligat să aprobe tipărirea formularelor tipizate pentru diploma de licență.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că este absolvent al facultății de drept promoția 2009 și și-a luat licența în iulie 2009, sens în care i s-a eliberat adeverința dar, cu toate acestea, în mod nejustificat U. S. Haret a refuzat sistematic să-i elibereze diploma motivat de faptul că M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului București nu a aprobat tipărirea formularelor tipizate de diplomă.

A solicitat obligarea pârâților la aprobarea tipăririi formularelor tipizate de diplomă și la eliberarea diplomei de licență.

Prin sentința civilă nr. 2309/2013 a Tribunalului V. a fost admisă și a fost obligat pârâtul M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului București să aprobe tipărirea formularului tipizat constând în diplomă de licență pentru reclamant; a fost obligată U. S. Haret să elibereze reclamantului diploma de licență.

Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs chemata în garanție invocând, în esență, încălcarea și aplicarea greșită a legii și depășirea atribuțiilor puterii judecătorești.

Conform art. 2 din Legea nr. 288/2004, organizarea fiecărui ciclu de studii este de competența instituțiilor de învățământ superior, cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării.

Prin hotărârea pronunțată, prin care a decis că anumite programe de studii nu trebuie să obțină autorizarea provizorie sau acreditarea prevăzute de lege, și să acorde, astfel, diplome unor persoane care nu au parcurs programe de studii în conformitate cu prevederile legale, instanța de fond s-a substituit M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului București -A.R.A.C.I.S. și instituțiilor de învățământ superior, depășind, astfel, atribuțiile puterii judecătorești.

Instanța de fond a ignorat prevederile legale din domeniul învățământului superior și nu a ținut cont de faptul că organizarea fiecărui ciclu de studii se face de către instituția de învățământ superior cu aprobarea M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului București.

Instanța de fond nu a analizat hotărârile de guvern prin care sunt acreditate/autorizate să funcționeze provizoriu structurile și specializările universitare cu formele de învățământ respective, interpretând în mod eronat prevederile legale aplicabile speței.

Dacă organizarea fiecărui ciclu de studii se face cu aprobarea M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului București, instanța de fond era obligată să verifice dacă școlarizarea la facultatea, specializarea și forma de învățământ urmată de reclamant este realizată de universitate cu respectarea cadrului legal în vigoare.

Modalitatea de acreditare și autorizare a instituțiilor de învățământ superior a fost reglementată prin Legea nr. 88/1993 și, ulterior, prin O.U.G. nr. 75/2005, cu modificările și completările ulterioare.

Conform acestor acte normative, formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică în vederea autorizării/acreditării acestora; ori aceste etape obligatorii nu au fost respectate de către U. „S. Haret”.

Aceste acreditări/autorizări provizorii sunt aprobate prin hotărâri de guvern care se actualizează anual.

Potrivit legii, în speță Legea nr. 288/2004, durata ciclurilor de studii pe domenii și specializări se stabilește de M. Educației și Cercetării, la propunerea Consiliului Național al Rectorilor, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. M., potrivit hotărârilor de Guvern de organizare și funcționare a acestuia, are competența de a controla și monitoriza aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea și funcționarea unităților și instituțiilor de învățământ.

Conform prevederilor legale formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică.

Legiuitorul a statuat în sensul că formele FR și ID se organizează doar de acele facultăți care au cursuri la zi, respectiv că nu se poate depune dosar de acreditare și nu pot fi organizare cursuri la ID și FR dacă universitatea respectivă nu are organizate și acreditate/autorizate și cursuri la ZI la disciplina respectivă.

Aceste prevederi legale nu exonerează instituția de învățământ superior de obligația de a se supune, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 75/2005 și H.G. nr. 1418/2006 proceduri de evaluare în vederea autorizării/acreditării acestor forme de învățământ. Aceste acte normative erau în vigoare la data înmatriculării reclamantei-intimate.

Ulterior procedurii descrise mai sus specializările care sunt autorizate/acreditate se supun aprobării prin hotărâre de guvern.

Nu există nici un temei legal pentru demersul reclamantei-intimate de a solicita eliberarea diplomei de licență în urma parcurgerii unor cursuri neacreditate/neautorizate provizoriu. Un act nu poate avea efectele prevăzute de lege decât în eventualitatea în care este emis în conformitate cu legea și de către o entitate abilitată de lege în acest sens, fără a exista în același timp posibilitatea recunoașterii ca valabil a unui act emis fără respectarea normelor edictate pentru încheierea sa valabilă.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate conf. art. 488 NCPC, Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare a prevederilor legale în materie și o integrală apreciere a materialului probator administrat în cauză, pronunțând o sentință legală și temeinică a cărei reformare nu se impune.

U. „S. Haret” a fost înființată prin Legea nr. 443/5 iulie 2002, ca persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, iar prin H.G. nr. 693/2003 (M.Of. nr. 466/30.06.2003) și H.G. nr. 676/2007, au fost acreditate/autorizate să funcționeze provizoriu, pentru forma de învățământ zi, domeniile de licență: drept, sociologie, psihologie, management, științe ale educației, informatică și altele.

În aplicarea disp. Legii nr. 84/1995, Ministerului Educației Cercetării Tineretului și Sportului a emis la data de 7 martie 2006, Ordinul nr. 3404, în cuprinsul căruia se stabilește, la art. 2, că: „Admiterea în învățământul superior public și particular se organizează pe domenii de studiu de licență, pe baza metodelor stabilite de fiecare universitate”, iar la art. 8 se prevede că: „Formele de învățământ cu frecvența redusă sau învățământul la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi, în domeniile respective și dispun de departamente specializate”.

Față de acest cadru legal și față de împrejurarea că nici după încheierea perioadei de monitorizare, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 443/2002 și nici după emiterea H.G. nr. 676/2007 și a H.G. nr. 635/2008, precum și nici după . O.U.G. nr. 75/2005-privind asigurarea calității educației, M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului București nu a sesizat nereguli semnificative în procesul de organizare și desfășurare a procesului educațional la nivelul pârâtei, autorizând eliberarea de diplome de licență pentru absolvenții formei de învățământ la distanță din anii anteriori, mai puțin pentru absolvenții care au obținut diploma de licență de la nivelul anului 2009 este întemeiată.

Instanța de fond nu a fost învestită să analizeze dacă specializarea și/sau forma de învățământ erau sau nu acreditate/autorizate, ci în raport de obiectul cererii și de reglementările în vigoare care se referă la aprobarea formularelor tipizate, ce se regăsesc în ordinele de ministru nr. 2284/2007 și nr. 3404/2006, să constate dacă chematul în garanție și-a respectat propriile reglementări.

Analizând disp. art. 8 din Legea nr. 443/2002, reiese fără putință de tăgadă că recurentul-chemat în garanție avea obligații evidente de a monitoriza activitatea instituției, în acest sens pronunțându-se și Înalta Curte de Casație și Justiție, care în considerentele Deciziei nr. 2874/1 iunie 2010, a reținut că < finalizarea="" cursurilor="" universitare="" organizate="" de="" universitatea="" „spiru="" haret”="" bucurești,="" în="" cadrul="" formei="" de="" învățământ="" la="" distanță,="" prin="" susținerea="" examenului="" de="" licență="" și="" obținerea="" în="" urma="" acestuia="" a="" unei="" diplome,="" „presupune="" în="" fapt="" recunoașterea="" formei="" de="" învățământ="" urmată="" de="" către="" ministerul="" educației,="" cercetării="" și="" inovării”;="" menționatul="" refuz="" neputând="" acoperi="" lipsa="" de="" acțiune="" a="" instituției="" publice="" cu="" atribuțiuni="" în="" domeniul="" asigurării="" calității="" educației,="" în="" condițiile="" în="" care="">.U.G. nr. 75/2002 obligă pe furnizorii de educație ca, după obținerea acreditării, să transmită anual A.R.A.C.I.S. rapoarte anuale de evaluare internă; iar instituția de interes public național menționată să avertizeze pe furnizorul de educație, atunci când ar fi constatat că nu sunt îndeplinite standardele de calitate, să procedeze la aducerea activității educaționale la standardele de calitate, urmând ca în cazul în care și al treilea raport de evaluare ar fi fost nefavorabil, M. Educației să elaboreze și să promoveze, după caz, hotărâre de guvern sau lege, decizia prin care încetează definitiv școlarizarea în cadrul respectivului program.

Chematul în garanție nu poate dovedi că anterior anului 2009, a inițiat sau finalizat aceste demersuri, și pe cale de consecință, încălcându-și propria conduită abordată constant până în anul 2009 a refuzat eliberarea diplomelor pentru absolvenții din acest an la forma ID.

Conform H.G. nr. 1175/2006, ale cărei prevederi s-au aplicat învățământului superior public și privat, acreditat și/sau autorizat, care funcționa în condițiile legii, începând cu anul universitar 2006-2007, pentru studenții admiși în anul I, în anexa la aceasta, privind Domeniile pentru studii universitare de licență și specializările din cadrul acestora, punctul A – Lista domeniilor pentru studii universitare de licență, prevedea la poziția 6 se află „Psihologie” .

În H.G. nr. 676 din 28 iunie 2007 privind domeniile de studii universitare de licență, structurile instituțiilor de învățământ superior și specializările organizate de acestea, prin prevederile art. 2, se aprobă structura instituțiilor de învățământ superior de stat, domeniile de studii universitare de licență și specializările acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, prevăzute în anexa nr. 2, unde la poziția 6 apare U. „S. Haret”, iar la punctul 9, Sociologie - Psihologie, cu domeniul de licență Psihologie, forma de învățământ zi.

Art. 60 din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în al.1 specifică: „Activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi”.

Art. 29 al. 3 din O.G. nr. 75/2005 precizează că: „În învățământul superior acreditarea se face la nivelul structurilor instituționale pentru fiecare program din ciclul de licență, care duce la o calificare universitară distinctă.

La momentul 2002, anul înființării universității, Legea nr. 88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor era în vigoare, precum și H.G. nr. 535/1999 privind autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea specializărilor din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat și particular, dată în temeiul art. 3 din Legea nr. 88/1993, la al cărui art. 5 face trimitere și recurentul-chemat în garanție, ignorând însă prevederile art.4 și rupându-l din context.

Astfel, art. 4 preciza: „Autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea se acordă pentru forme de învățământ de zi. Specializările autorizate sau acreditate, care funcționează la forma de învățământ de zi, pot funcționa și la forma de învățământ seral și fără frecvență, fără a fi necesară îndeplinirea procedurii de autorizare de funcționare provizorie sau acreditare de către Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare”.

Art. 5 dispunea: „Învățământul deschis la distanță, similar cu învățământul fără frecvență, se poate organiza numai în cadrul instituțiilor de învățământ superior care au urmat procedura de autorizare prevăzută de lege”.

În aceste condiții, U. „S. Haret”, Facultatea de Management, avea dreptul ca în anul 2006 să organizeze forma de învățământ ID, atâta timp cât ulterior acreditării, nici prin Ordonanța nr. 75/2005 nici prin alt act normativ nu s-a instituit obligația autorizării/acreditării formelor de învățământ.

Mai mult, art. 32 al.2 din Ordonanța nr. 75/2005 precizează: „Organizația furnizoare de educație, acreditată, este parte a sistemului național de educație, cu toate drepturile și obligațiile conferite de lege” iar art. 33 al.3 din același act normativ dispune: „Organizația furnizoare de educație și programele de studii acreditate ale acesteia se supun periodic, din 5 în 5 ani, evaluării externe de către A.R.A.C.I.P., respectiv A.R.A.C.I.S., sau de o altă agenție agreată de acestea, potrivit legii”.

Recurentul-chemat în garanție nu a făcut dovada supunerii Universității „S. Haret”, Facultatea de Management, vreunui nou proces de evaluare externă în condițiile art. 34 din Ordinul nr. 75/2005.

De asemenea, prevederile art. 29 ale O.U.G. nr. 75/2005, nu conduc la concluzia necesității unei acreditări/autorizări distincte pentru fiecare formă de învățământ, ci pentru fiecare program din ciclul de licență care duce la o calificare universitară distinctă.

În acest sens sunt și dispozițiile H.G. nr. 1418/2006, care în Partea a III-a – Evaluarea externă a calității instituțiilor de învățământ superior, al.2.

Recurentul-chemat în garanție, M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului București își invocă în apărare propria turpitudine, pentru că U. „S. Haret” a fost înființată prin Legea nr. 443/5 iulie2002, ca persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, iar potrivit art. 8 din aceeași lege „Pentru a se asigura respectarea standardelor legale de calitate specifice învățământului superior, instituția prevăzută la art. 1 este special monitorizată pe o perioadă de 3 ani, conform unei metodologii elaborate de M. Educației și Cercetării, care se aprobă prin ordinul ministrului educației și cercetării”.

Adeverința emisă în urma absolvirii este în ființă, nu a fost anulată/revocată și produce efecte juridice. Nu s-a constatat în nici un fel nulitatea studiilor urmate de către intimata-reclamantă.

În acest sens s-a pronunțat și Î.C.C.J. care în dosarul nr._, a pronunțat Decizia nr. 5656/24 noiembrie 2011 unde se arată la pag. 7:

„U. S. Haret are obligația ca, ulterior eliberării adeverinței de studii … ce atestă absolvirea Facultății …, susținerea și promovarea examenului de licență în sesiunea iulie 2009, precum și dobândirea titlului de licențiate în drept al reclamatei, să elibereze și diploma de licență.

Obligația nu poate fi dusă la îndeplinire, deoarece intimatul-chemat în garanție M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului București refuză tipărirea formularelor tipizate de licență.

Motivul refuzului este acela că nu se pot elibera în mod nelimitat formularele tipizate ci numai pentru formularele tipizate necesare”.

Actul prin care i s-a recunoscut calitatea de licențiată în drept este în ființă, nu a fost revocat (anulat), se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate proprie unui act administrativ.

M. Educației Cercetării Tineretului și Sportului nu a solicitat în instanță anularea adeverinței și nu a solicitat printr-o altă acțiune să se analizeze criteriile de obținere a formularelor tipizate de către Ministerului Educației Cercetării Tineretului și Sportului.

Obligația intimatei U. S. Haret este corelativă obligației intimatului M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului București de a aproba formularele tipizate, astfel cum a arătat intimata-pârâtă prin cererea de chemare în garanție, cerere care este întemeiată și urmează să fie admisă sub aspectul analizat”.

Soluția din prezenta cauză se impune și în considerarea respectării principiului coerenței și unității jurisprudenței, consacrat ca atare în practica Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza B. contra România.

Față de cele expuse, în temeiul art. 496 alin 1 NCPC, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul M. Educației Naționale, cu sediul în București, sector 1, . nr. 28-30, împotriva sentinței nr. 5363/16.10.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ .

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 18 Martie 2014.

Președinte,

M. B.

Judecător,

dr. I. A.

Judecător,

G. P.

Grefier,

A. M. S.

Red. M.B./31.03.2014

Tehnored.A.M.S./ 5 ex./31.03.2014

Fond: M.Dibuș

..03.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţia de a face. Decizia nr. 2805/2014. Curtea de Apel GALAŢI