Obligaţia de a face. Decizia nr. 1818/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1818/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 19-02-2014 în dosarul nr. 3487/91/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 1818/2014
Ședința publică de la 19 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. I.
Judecător E. L. P.
Judecător V. S.
Grefier C. M. D.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de autoritatea pârâtă M. Educației Naționale, cu sediul în București, . nr. 28 – 30, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 5162/09.10.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât U. S. Haret, cu sector 3, .. 13, intimate reclamante U. (B.) D. V. și U. (Tihulca) D. I. - prin av. C. M., București, .. 266 – 268, clădirea 60, . 5, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că recursul dedus judecății este la primul termen de judecată, prin Serviciul registratură, la data de 14.02.2014, intimatele reclamante, prin reprezentant convențional, au transmis prin fax concluzii scrise, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă prin motivele de recurs, după care:
Curtea constată procedura completă, lipsa părților, faptul că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, urmând a se pronunța asupra recursului la sfârșitul ședinței de judecată.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față.
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Tribunalului V. sub nr._ reclamantele U. V. și U. I., în contradictoriu cu pârâta U. S. Haret București au solicitat ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să fie obligată pârâta să le elibereze diploma de licență și suplimentul la diplomă .
In motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că au urmat cursurile Universității S. Haret București – Facultatea de Relații Internaționale și Studii Europene, specializarea D., forma de învățământ la distanță în perioada 2006-2009, susținând examenul de licență în sesiunea februarie 2010, pârâta eliberându-le adeverințe ce atestă faptul promovării respectivului examen.
Au precizat reclamantele că, deși au trecut mai mult de 12 luni de la eliberarea adeverințelor (februarie 2010) pârâta nu le-a eliberat diploma iar la solicitarea din 14.03.2013 au fost informate că aceasta nu deține formularele aferente.
Reclamantele au susținut că și-au îndeplinit toate obligațiile ce le reveneau conform contractelor anuale de studii universitare de licență încheiate cu pârâta în sensul că au achitat toate taxele de studii și au susținut și promovat toate examenele, inclusiv examenul de licență. Corelativ, pârâta avea obligația potrivit OMECT nr. 2284/2007 să elibereze diplomele în cel mult 12 luni de la încheierea examenului de licență.
In drept, reclamantele a invocat Legea nr.554/2001, Legea nr. 1/2011, Regulamentul privind regimul actelor de studii din sistemul de învățământ superior aprobat prin Ordinul MEC nr. 2284/2007 etc..
Pârâta U. S. Haret București a depus întâmpinare prin care a solicitat să se constate că și-a îndeplinit obligațiile legale față de reclamantă în sensul că după finalizarea completă a studiilor și susținerea examenului de licență a eliberat adeverințele aferente, a solicitat Romdidact SA – Compania de material didactic desemnată de MECT tipărirea unor formulare pentru licență precum și MECTS aprobarea necesară comunicându-i numărul acestora pentru emiterea comenzii de tipărire.
In consecință, a precizat pârâta, se află în imposibilitate practică de a elibera reclamantei diplomele la care este îndreptățită, nefiind în posesia formularelor tipizate datorită refuzului MECTS de aprobare a numărului necesar de materiale pentru actele de studii destinate absolvenților din anul universitar 2008-2009.
Pentru aceste motive, în temeiul art.60-63 C.pr.civ. art.18 și 28 din Legea nr. 554/2004, pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin care a solicitat ca acesta să fie obligat la aprobarea tipăririi formularelor tipizate constând în diploma de licență și suplimentul la diplomă pentru reclamantă în termen de 30 de zile de la pronunțarea hotărârii sub sancțiunea plății daunelor cominatorii de 50 lei/zi de întârziere.
In drept, s-au invocat dispozițiile art. 60 - 63 C.pr.civ. și OMEC nr. 2284/2007.
P. sentința 5162/09.10.2013 a Tribunalului V. s-a admis acțiunea, cu consecința obligării pârâtei U. „S. Haret București să elibereze reclamantelor diploma de licență și suplimentul la displomă. A fost admisă și cererea de chemare în garanție, fiind obligat chematul în garanție MECTS București să aprobe tipărirea formularului tipizat de diplomă de licență.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
Reclamanții sunt absolvenți ai Universității S. Haret - Facultatea de Relații Internaționale și Studii Europene din București – programul de studii Relații Internaționale și Studii Europene, promoția 2006-2009, forma de învățământ ID.
După promovarea examenului de licență, la finalizarea studiilor, reclamanților li s-au eliberat adeverințele de absolvire prevăzute de art.38 din Ordinul 2284/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în învățământul superior, adeverințe care au valabilitate de 12 luni.
Potrivit art.20 din Ordinul 2284/2007 în 12 luni de la finalizarea studiilor unitatea de învățământ superior trebuie să elibereze actele de studii definitive.
Art.2 alin.3 din același ordin definește actele de studii definitive ca fiind diploma, certificatul și atestatul, foaia matricolă și suplimentul de diplomă fiind anexe.
P. prezenta acțiune, reclamanții au solicitat ca U. S. Haret să fie obligată să le elibereze diplomele.
Cât privește obligarea Universității S. Haret de a elibera diplomele și cererea acesteia de chemare în garanție, se rețin următoarele:
Reclamanții au făcut dovada că și-au finalizat studiile și că au dreptul la recunoașterea acestei situații prin eliberarea diplomei.
Susținerile pârâtului MEN în sensul că pentru ciclul de învățământ 2006-2009 forma de învățământ ID U. S. Haret nu avea acreditare legală potrivit Legii 88/1993 și OUG 75/2005 nu pot fi reținute.
Nelegalitatea acreditării nu face obiectul prezentului litigiu și chematul în garanție M. Educației Naționale (MECTS) nu face dovada vreunui demers în acest sens.
Mai mult, acesta nu a uzat de acțiunea în anulare a adeverinței, acțiune prevăzută de art.36 din Ordinul 2284/2007.
Așa fiind, este evident că reclamanții au dreptul la eliberarea diplomei, acțiunea urmând a fi admisă pe acest capăt de cerere.
Având însă în vedere că potrivit art.4 din Ordinul 2284/2007, chematul în garanție M. Educației Naționale are atribuții în ce privește conceperea și tehnoredactarea formularelor tipizate și că tipărirea se face numai cu avizul acestei autorități, se constată că obligația universității de a elibera diplomele este corelată cu obligația ministeriului de a aproba tipărirea lor, ceea ce reclamă admiterea cererii de chemare în garanție.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs chemata în garanție invocând, în esență, încălcarea și aplicarea greșită a legii și depășirea atribuțiilor puterii judecătorești.
Conform art. 2 din Legea nr. 288/2004, organizarea fiecărui ciclu de studii este de competența instituțiilor de învățământ superior, cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării.
P. hotărârea pronunțată, prin care a decis că anumite programe de studii nu trebuie să obțină autorizarea provizorie sau acreditarea prevăzute de lege, și să acorde, astfel, diplome unor persoane care nu au parcurs programe de studii în conformitate cu prevederile legale, instanța de fond s-a substituit MECTS, ARACIS și Instituțiilor de învățământ superior, depășind, astfel, atribuțiile puterii judecătorești.
Instanța de fond a ignorat prevederile legale din domeniul învățământului superior și nu a ținut cont de faptul că organizarea fiecărui ciclu de studii se face de către instituția de învățământ superior cu aprobarea MECTS.
Instanța de fond nu a analizat hotărârile de guvern prin care sunt acreditate/autorizate să funcționeze provizoriu structurile și specializările universitare cu formele de învățământ respective, interpretând în mod eronat prevederile legale aplicabile speței.
Dacă organizarea fiecărui ciclu de studii se face cu aprobarea MECTS, instanța de fond era obligată să verifice dacă școlarizarea la facultatea, specializarea și forma de învățământ urmată de reclamant este realizată de universitate cu respectarea cadrului legal în vigoare.
Modalitatea de acreditare și autorizare a instituțiilor de învățământ superior a fost reglementată prin Legea nr. 88/1993 și, ulterior, prin OUG nr. 75/2005, cu modificările și completările ulterioare.
Instanța de fond a omis însă să analizeze prevederi legale care există și care au legătură cu pricina. Astfel, nu a fost luată în considerare HG nr. 535/1999 și HG nr. 1011/2011.
Conform acestor acte normative, formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică în vederea autorizării/acreditării acestora; ori aceste etape obligatorii nu au fost respectate de către U. „S. Haret”.
Aceste acreditări/autorizări provizorii sunt aprobate prin hotărâri de guvern care se actualizează anual.
Potrivit legii, în speță Legea nr. 288/2004, durata ciclurilor de studii pe domenii și specializări se stabilește de M. Educației și Cercetării, la propunerea Consiliului Național al Rectorilor, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. M., potrivit hotărârilor de Guvern de organizare și funcționare a acestuia, are competența de a controla și monitoriza aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea și funcționarea unităților și instituțiilor de învățământ.
Conform prevederilor legale formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică.
Legiuitorul a statuat în sensul că formele FR și ID se organizează doar de acele facultăți care au cursuri la zi, respectiv că nu se poate depune dosar de acreditare și nu pot fi organizare cursuri la ID și FR dacă universitatea respectivă nu are organizate și acreditate/autorizate și cursuri la ZI la disciplina respectivă.
Aceste prevederi legale nu exonerează instituția de învățământ superior de obligația de a se supune, în conformitate cu prevederile OUG 75/2005 și HG nr. 1418/2006 proceduri de evaluare în vederea autorizării/acreditării acestor forme de învățământ. Aceste acte normative erau în vigoare la data înmatriculării reclamantei-intimate. Ulterior procedurii descrise mai sus specializările care sunt autorizate/acreditate se supun aprobării prin hotărâre de guvern.
Nu există nici un temei legal pentru demersul reclamantelor-intimate de a solicita eliberarea diplomei de licență în urma parcurgerii unor cursuri neacreditate/neautorizate provizoriu. Un act nu poate avea efectele prevăzute de lege decât în eventualitatea în care este emis în conformitate cu legea și de către o entitate abilitată de lege în acest sens, fără a exista în același timp posibilitatea recunoașterii ca valabil a unui act emis fără respectarea normelor edictate pentru încheierea sa valabilă.
Pârâta U. „S. Haret” a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului cu obligarea recurentei la cheltuieli de judecată.
Recursul de față este nefondat.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu, sub toate aspectele conf. art.304/1C.pr.civ., Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare a prevederilor legale în materie și o integrală apreciere a materialului probator administrat în cauză, pronunțând o sentință legală și temeinică a cărei reformare nu se impune.
U. „S. Haret” a fost înființată prin Legea nr. 443/5 iulie 2002, ca persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, iar prin HG nr. 693/2003 (M.Of. nr. 466/30.06.2003) și HG nr. 676/2007, au fost acreditate/autorizate să funcționeze provizoriu, pentru forma de învățământ zi, domeniile de licență: drept, sociologie, psihologie, management, științe ale educației, informatică și altele.
În aplicarea disp. Legii nr. 84/1995, MECTS a emis la data de 7 martie 2006, Ordinul nr. 3404, în cuprinsul căruia se stabilește, la art. 2, ca: „Admiterea în învățământul superior public și particular se organizează pe domenii de studiu de licență, pe baza metodelor stabilite de fiecare universitate”, iar la art. 8 se prevede că: „Formele de învățământ cu frecvența redusă sau învățământul la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi, în domeniile respective și dispun de departamente specializate”.
Față de acest cadru legal și față de împrejurarea că nici după încheierea perioadei de monitorizare, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 443/2002 și nici după emiterea HG nr. 676/2007 și a HG nr. 635/2008, precum și nici după . OUG nr. 75/2005 – privind asigurarea calității educației, MECTS nu a sesizat nereguli semnificative în procesul de organizare și desfășurare a procesului educațional la nivelul pârâtei, autorizând eliberarea de diplome de licență pentru absolvenții formei de învățământ la distanță din anii anteriori, mai puțin pentru absolvenții care au obținut diploma de licență de la nivelul anului 2009 este întemeiată.
Instanța de fond nu a fost învestită să analizeze dacă specializarea și/sau forma de învățământ erau sau nu acreditate/autorizate, ci în raport de obiectul cererii și de reglementările în vigoare care se referă la aprobarea formularelor tipizate, ce se regăsesc în ordinele de ministru nr. 2284/2007 și nr. 3404/2006, să constate dacă chematul în garanție și-a respectat propriile reglementări.
Analizând disp. art. 8 din Legea nr. 443/2002, reiese fără putință de tăgadă că recurentul-chemat în garanție avea obligații evidente de a monitoriza activitatea instituției, în acest sens pronunțându-se și Înalta Curte de Casație și Justiție, care în considerentele Deciziei nr. 2874/1 iunie 2010, a reținut că „ finalizarea cursurilor universitare organizate de U. „S. Haret” București, în cadrul formei de învățământ la distanță, prin susținerea examenului de licență și obținerea în urma acestuia a unei diplome, „presupune în fapt recunoașterea formei de învățământ urmată de către M. Educației, Cercetării și Inovării”; menționatul refuz neputând acoperi lipsa de acțiune a instituției publice cu atribuțiuni în domeniul asigurării calității educației, în condițiile în care OUG nr. 75/2002 obligă pe furnizorii de educație ca, după obținerea acreditării, să transmită anual ARACIS rapoarte anuale de evaluare internă; iar instituția de interes public național menționată să avertizeze pe furnizorul de educație, atunci când ar fi constatat că nu sunt îndeplinite standardele de calitate, să procedeze la aducerea activității educaționale la standardele de calitate, urmând ca în cazul în care și al treilea raport de evaluare ar fi fost nefavorabil, M. Educației să elaboreze și să promoveze, după caz, hotărâre de guvern sau lege, decizia prin care încetează definitiv școlarizarea în cadrul respectivului program.
Chematul în garanție nu poate dovedi că anterior anului 2009, a inițiat sau finalizat aceste demersuri, și pe cale de consecință, încălcându-și propria conduită abordată constant până în anul 2009 a refuzat eliberarea diplomelor pentru absolvenții din acest an la forma ID.
Conform HG nr. 1175/2006, ale cărei prevederi s-au aplicat învățământului superior public și privat, acreditat și/sau autorizat, care funcționa în condițiile legii, începând cu anul universitar 2006-2007, pentru studenții admiși în anul I, în anexa la aceasta, privind Domeniile pentru studii universitare de licență și specializările din cadrul acestora, punctul A – Lista domeniilor pentru studii universitare de licență, prevedea la poziția 5 se află „D.” .
Art. 60 din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în al.1 specifică: „Activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi”.
Art. 29 al.3 din OG nr. 75/2005 precizează că: „În învățământul superior acreditarea se face la nivelul structurilor instituționale pentru fiecare program din ciclul de licență, care duce la o calificare universitară distinctă.
La momentul 2002, anul înființării universității, Legea 88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor era în vigoare, precum și HG r. 535/1999 privind autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea specializărilor din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat și particular, dată în temeiul art. 3 din Legea nr. 88/1993, la al cărui art. 5 face trimitere și recurentul-chemat în garanție, ignorând însă prevederile art.4 și rupându-le din context.
Astfel, art. 4 preciza: „Autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea se acordă pentru forme de învățământ de zi. Specializările autorizate sau acreditate, care funcționează la forma de învățământ de zi, pot funcționa și la forma de învățământ seral și fără frecvență, fără a fi necesară îndeplinirea procedurii de autorizare de funcționare provizorie sau acreditare de către Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare”.
Art. 5 dispunea: „Învățământul deschis la distanță, similar cu învățământul fără frecvență, se poate organiza numai în cadrul instituțiilor de învățământ superior care au urmat procedura de autorizare prevăzută de lege”.
În aceste condiții, U. „S. Haret”, Facultatea de Relații Internaționale… avea dreptul ca în anul 2006 să organizeze forma de învățământ ID, atâta timp cât ulterior acreditării, nici prin Ordonanța 75/2005 nici prin alt act normativ nu s-a instituit obligația autorizării/acreditării formelor de învățământ.
Mai mult, art. 32 al.2 din Ordonanța 75/2005 precizează: „Organizația furnizoare de educație, acreditată, este parte a sistemului național de educație, cu toate drepturile și obligațiile conferite de lege” iar art. 33 al.3 din același act normativ dispune: „Organizația furnizoare de educație și programele de studii acreditate ale acesteia se supun periodic, din 5 în 5 ani, evaluării externe de către ARACIP, respectiv ARACIS, sau de o altă agenție agreată de acestea, potrivit legii”.
Recurentul-chemat în garanție nu a făcut dovada supunerii Universității „S. Haret”, Facultatea de Relații Internaționale și Studii Europene, vreunui nou proces de evaluare externă în condițiile art. 34 din Ordinul 75/2005.
De asemenea, prevederile art. 29 ale OUG nr. 75/2005, nu conduc la concluzia necesității unei acreditări/autorizări distincte pentru fiecare formă de învățământ, ci pentru fiecare program din ciclul de licență care duce la o calificare universitară distinctă.
În acest sens sunt și dispozițiile HG nr. 1418/2006, care în Partea a III-a – Evaluarea externă a calității instituțiilor de învățământ superior, al.2.
Recurentul-chemat în garanție, MECTS, își invocă în apărare propria turpitudine, pentru că U. „S. Haret” a fost înființată prin Legea nr. 443/5 iulie 2002, ca persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, iar potrivit art. 8 din aceeași lege „Pentru a se asigura respectarea standardelor legale de calitate specifice învățământului superior, instituția prevăzută la art. 1 este special monitorizată pe o perioadă de 3 ani, conform unei metodologii elaborate de M. Educației și Cercetării, care se aprobă prin ordinul ministrului educației și cercetării”.
Adeverința emisă în urma absolvirii este în ființă, nu a fost anulată/revocată și produce efecte juridice. Nu s-a constatat în nici un fel nulitatea studiilor urmate de către intimata-reclamantă.
În acest sens s-a pronunțat și Î.C.C.J. care în dosarul nr._, a pronunțat Decizia nr. 5656/24 noiembrie 2011 unde se arată la pag. 7:
„U. S. Haret are obligația ca, ulterior eliberării adeverinței de studii … ce atestă absolvirea Facultății …, susținerea și promovarea examenului de licență în sesiunea iulie 2009, precum și dobândirea titlului de licențiate în drept al reclamatei, să elibereze și diploma de licență.
Obligația nu poate fi dusă la îndeplinire, deoarece intimatul-chemat în garanție MECTS refuză tipărirea formularelor tipizate de licență.
Motivul refuzului este acela că nu se pot elibera în mod nelimitat formularele tipizate ci numai pentru formularele tipizate necesare”.
Actul prin care i s-a recunoscut calitatea de licențiată în drept este în ființă, nu a fost revocat (anulat), se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate proprie unui act administrativ.
M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nu a solicitat în instanță anularea adeverinței și nu a solicitat printr-o altă acțiune să se analizeze criteriile de obținere a formularelor tipizate de către USH.
Obligația intimatei USH este corelativă obligației intimatului MECTS de a aproba formularele tipizate, astfel cum a arătat intimata-pârâtă prin cererea de chemare în garanție, cerere care este întemeiată și urmează să fie admisă sub aspectul analizat”.
Soluția din prezenta cauză se impune și în considerarea respectării principiului coerenței și unității jurisprudenței, consacrat ca atare în practica Curții Europene a Drepturilor Omului( Cauza B. contra României)
Față de cele expuse, în temeiul art. 496 N.C.pr.civilă Curtea va respinge recursul ca nefondat.
În ceea ce privește solicitarea cheltuielilor de judecată efectuate în recurs, ținând seama de poziția procesuală a USH, Curtea apreciază că recurenta din prezenta cauză nu poate fi „parte căzută în pretenții” în raport de pârâta al cărei comportament a generat litigiul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de autoritatea pârâtă M. Educației Naționale, cu sediul în București, . nr. 28 – 30, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 5162/09.10.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât U. S. Haret, cu sector 3, .. 13, intimate reclamante U. (B.) D. V. și U. (Tihulca) D. I. - prin av. C. M., București, .. 266 – 268, clădirea 60, .. 8, sector 5.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Februarie 2014.
Președinte, G. I. | Judecător, E. L. P. | Judecător, V. S. |
Grefier, C. M. D. |
GI/19.03.2014 DMC/6 ex/20.03.2014 Fond: F. T.
| ← Alte cereri. Decizia nr. 1977/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Anulare act administrativ. Decizia nr. 8228/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
