Pretentii. Decizia nr. 2042/2014. Curtea de Apel GALAŢI

Decizia nr. 2042/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 03-03-2014 în dosarul nr. 5912/113/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL G.

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 2042/2014

Ședința publică de la 03 Martie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. G. T.

Judecător C. R. M.

Judecător G. I.

Grefier L. M. R.

La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE PRAHOVA, cu sediul în Ploiești, ..22, împotriva sentinței nr. 2082/5.09.2013, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._, având ca obiect alte cereri.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta și intimații.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței faptul că recursul dedus judecății este la al doilea termen de judecată, prin cererea formulată, recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit disp. art. 242 alin. 2 C.pr.civ., recursul este motivat, lipsește întâmpinarea, s-au depus înscrisurile solicitate, după care:

Curtea constată procedura completă și rămâne în pronunțare

CURTEA

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr._ /2013 pe rolul Tribunalului B. reclamanta C. V. a chemat în judecată pe pârâta Administrația Finanțelor Publice Ploiești pentru a se dispune anularea Deciziei de calcul al taxei pentru emisii poluante pentru autovehicule nr. 5565/09.02.2012 emisă de pârâtă și obligarea acesteia la restituirea sumei de 3595 lei, reprezentând taxă pentru emisii poluante pentru autovehicule achitată, cu dobânda legală la data plății efective.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că a dobândit dreptul de proprietate asupra autoturismului marca Opel Astra, pentru înmatricularea căruia în România a plătit o taxă pentru emisii poluante în valoare de 3595 lei, stabilită prin Decizia de calcul al taxei pentru emisii poluante pentru autovehicule menționată. S-a apreciat că taxa stabilită este ilegală deoarece prevederile O.U.G. nr.50/2008 contravin dispozițiilor art.90 paragraful 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, care interzic statelor membre să instituie taxe contrare principiilor tratatului, în cauză fiind încălcat principiul nediscriminări produselor importate față de produsele interne.

În consecință, prevederile menționate limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste.

Esențial este că perceperea taxei se face numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, în timp ce aceasta nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în țară.

Cum dispozițiile din Tratatul de Instituire a Comunității Europene fac parte de la data de 01 ianuarie 2007 din ordinea de drept intern, iar potrivit art.148 alineat 2 din Constituția României prevederile Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, s-a solicitat restituirea taxei ilegal încasate.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată .

Prin sentința nr. 2082/FCA din 05 septembrie 2013 pronunțată de Tribunalul B. a fost admisă acțiunea formulată de reclamantă și s-a dispus anularea deciziei de calcul nr.5565/09.02.2012 și a fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 3595 lei reprezentând taxă pentru emisiile poluante, actualizată cu rata dobânzii legale la data plății.

A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă și a fost obligată chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu să plătească pârâtei suma de 3595 lei reprezentând taxă de emisii poluante, actualizată cu rata dobânzii legale la data plății

Au fost obligate pârâta și chemata în garanție să plătească reclamantei suma de 1040 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel Tribunalul a reținut, în esență, că taxa pentru emisii poluante nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, instituindu-se astfel un regim juridic fiscal diferit și discriminatoriu pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state ale Uniunii Europene, achiziționate și aduse în țară, unde urmau a fi reînmatriculate, ca și cel proprietatea reclamantei.

S-a constatat în acest mod încălcarea principiul comunitar al liberei circulații a mărfurilor, impunându-se restituirea taxei plătite în baza dispozițiilor O.U.G nr.50/2008.

Potrivit art.148 alineat 2 din Constituția României „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene… au prioritate față de dispozițiile contrare ale legii interne” iar conform alineatului 4 ”autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alineatul 2 menționat”.

În acest sens instanța a constatat că dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, invocate de reclamantă prevăd că „nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare”.

De asemenea, art. 28 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene interzice restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent.

Aceste dispoziții au efect direct asupra ordinii juridice interne de la data de 01 ianuarie 2007 și împiedică, în materie fiscală, restricționarea de către statele membre a liberei circulații a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste, în privința produselor importate și celor provenind de pe piața internă, de natură similară.

Cum O.U.G. nr.50/2008 conține dispoziții contrare, conform principiului efectului direct al dreptului comunitar, instanța a constatat că taxa pe poluare pentru autovehicule instituită este ilegală, încălcând prevederile art.28 și art. 90 paragraful 1 din Tratatului Comunității Europene și ale Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr.157/2005, care prevăd că de la data aderării, dispozițiile tratatelor originare sunt obligatorii pentru România și se aplică în condițiile stabilite prin acestea și prin actul de aderare.

Nu poate fi acceptat punctul de vedere al pârâtei în sensul că prevederile noii reglementări au fost armonizate cu legislația europeană, atât timp cât plata taxei pe poluare condiționează prima înmatriculare a autovehiculelor în România, iar pentru autovehiculele deja înmatriculate nu este percepută, deși în mod evident și acestea poluează.

S-a constatat astfel că instituirea taxei pe poluare reprezintă o măsură cu efect echivalent unei restricții cantitative, incompatibilă în principiu cu obligațiile rezultând din art. 28 CE, ce nu poate fi justificată în mod obiectiv prin unul din motivele de interes general enumerate de art. 30 CE. Deși scopul declarat al adoptării O.U.G. nr. 50/2008 îl reprezintă asigurarea protecției mediului, normele edictate nu au această finalitate, cuprinzând măsuri restrictive discriminatorii.

În acest sens instanța a reținut Hotărârea Curții Europene de Justiție pronunțată în Cauza C-524/07, Comisia c. Austriei, potrivit căreia s-a constatat încălcarea obligațiilor prevăzute de art. 28 CE prin impunerea, cu ocazia primei înmatriculări pe teritoriul Austriei, a unor condiții mult mai stricte în privința valorilor limită a emisiilor poluante și zgomotului, autovehiculelor anterior înmatriculate în alte state membre, în vreme ce vehiculele cu aceleași caracteristici nu erau supuse unor asemenea exigențe în cazul reînmatriculării lor.

Prin Legea nr. 9/2012 pentru un autoturism produs în România sau în alte state membre nu se aplică taxa pe emisiile poluante decât dacă a fost anterior înmatriculat în România, decât în situația în care îți schimbă proprietarul.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova, solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant.

În motivarea recursului recurenta a arătat că nu a făcut decât să aplice prevederile legislației fiscale pe teritoriul României, în speță ale OUG nr. 50/2008.

Recurenta mai susține că prevederile art. 90 din Tratatului Comunității Europene nu sunt incidente în cauză întrucât taxa de primă înmatriculare urmează a fi plătită de toți proprietarii unor autovehicule, indiferent de proveniența acestora, la momentul primei înmatriculări în România.

Se mai arată că legislația europeană nu interzice instituirea taxei, ci doar prevede ca nivelul acesteia să nu fie mai mare decât al taxelor care se aplică direct sau indirect pentru produsele interne similare și că principiul poluatorul plătește pe care se bazează și instituirea taxei speciale pentru autovehicule este un principiu acceptat la nivelul Uniunii Europene.

Recurenta consideră că în cauză nu se aplică hotărârile pronunțate de CJUE în cauzele T. și N. deoarece aceste hotărâri au avut în vedere OUG nr. 50/2008 în versiunea sa inițială, fără modificările ulterioare, iar cererea de restituire a taxei de poluare a reclamantului a fost stabilită în conformitate cu prevederile OUG nr. 50/2008 cu modificările și completările ulterioare.

În drept, a invocat disp. art. 3041 C.pr.civ.

Intimata reclamantă nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:

Curtea reține că taxa pe poluare instituită prin disp. O.U.G. nr. 50/2008 a fost considerată nelegală de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin pronunțarea la data de 07.04.2011 în cauza T. contra România.

Din considerentele deciziei arătate mai sus rezultă că „Dreptul Uniunii interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, această interdicție vizând garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import…” Totodată, prin aceeași hotărâre, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a apreciat că „dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură pe piața națională..”

Curtea Europeană de Justiție și în cauza C./Enel a stabilit că legea care se îndepărtează de tratat - un izvor de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală, și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială.

Mai mult decât atât, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că „dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior.. în speța de față taxa pentru emisiile poluante fiind introdusă în legislația internă în anul 2012 deci ulterior ratificării Tratatului și de către România.

De asemenea, în conținutul Deciziei în cauza Simmenthal (1976), Curtea de Justiție Curtea de Justiție Europeană a stabilit că „judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora din urmă pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale..”.

Față de jurisprudența Curții de Justiție Europene apreciem că prevederile Legii nr. 9/2012, în forma în vigoare în perioada în care au fost aplicabile prevederile O.U.G. nr. 1/2012 sunt contrare art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, fiind destinate să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second hand deja înmatriculate în alt stat membru al Uniunii Europene, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second hand deja înmatriculate în România.

Potrivit disp. art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene precum și celelalte reglementări comunitare au caracter obligatoriu și au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne iar alin. 4 din același text de lege menționează faptul că Parlamentul, Președintele, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării.

Față de cele arătate mai sus, Curtea urmează, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc. civ., să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE PRAHOVA, cu sediul în Ploiești, ..22, împotriva sentinței nr. 2082/5.09.2013, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._,

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 03 Martie 2014

Președinte,

L. G. T.

Judecător,

C. R. M.

Judecător,

G. I.

Grefier,

L. M. R.

Red.T.L.G./7.04.2014

Dact.L.R./2 ex/ 7.04.2014

FOND C.G.I.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Decizia nr. 2042/2014. Curtea de Apel GALAŢI