Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 6713/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 6713/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 06-08-2014 în dosarul nr. 1645/121/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 6713/2014
Ședința publică de la 06 August 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. I.
Judecător C. R. M.
Judecător L. G. T.
Grefier Maghița D.
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta DIRECȚIA R. A FINANȚELOR PUBLICE G., ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. - ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ, cu sediul în G., ., jud. G., împotriva sentinței civile nr. 951/20.05.2014 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, privind pe intimata reclamantă . SRL, PRIN REPREZENTANT LEGAL N. T. V., având ca obiect suspendare executare act administrativ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata reclamantă prin consilier juridic L. C., în baza împuternicirii de reprezentare per care o depune la dosar, lipsă fiind recurenta pârâtă DGRFP- AJFP G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prezenta cauză este la al doilea termen de judecată, recursul fiind motivat, scutit de taxa de timbru, iar prin motivele de recurs recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Reprezentantul intimatei reclamante depune în copie contestația formulată împotriva deciziei nr. 388/07.05.2014 emisă de DGRFP G. și o cerere însoțită de înscrisuri respectiv: Bilanțul la 31.12.2013 și balanța de verificare la 30.06.2014, în susținerea cererii de suspendare.
După verificare, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantului intimatei pentru combaterea recursului.
Reprezentantul intimatei reclamante solicită respingerea recursului și menținerea în tot a sentinței recurate ca fiind temeinică și legală. Precizează că sunt îndeplinite cele două condiții privind admisibilitatea cererii de suspendare, prev. de art. 14 din Legea 554/2004, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă, societatea intenționând la reluarea activității, astfel cum rezultă din actele pe care le-a depus la dosar. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului G. –secția de contencios administrativ si fiscal la data de 7.03.2014 sub nr._, reclamanta . SRL GALATI, in contradictoriu cu parata Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Galati -AJFP Galati - Activitatea de Inspectie Fiscala, a solicitat suspendarea executarii Deciziei de impunere nr F-GL 90/25.02.2014 emisa de parata pana la solutionarea definitiva a cauzei.
Reclamanta a solicitat si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii privind suspendarea, reclamanta arata in esenta ca sunt indeplinite cele doua conditii prevazute de art 14 din Legea nr 554/2004, respectiv existenta unui caz bine justificat si a pagubei iminente. Mai arata ca decizia contestata in cauza nu respecta dispozitiile legale, motivand amplu pe fondul cauzei argumentele pentru care apreciaza reclamanta ca decizia contestata nu este legala.
In drept a invocat Legea nr. 554/2004.
La dosar reclamantul a depus in copie inscriuri.
Legal citat, parata Administratia Judeteana a Finantelor Publice Galati a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare ca nefondata, aratand in esenta ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru admisibilitatea cererii. Mai arata ca decizia in discutie este temenica si legala.
Prin sentința nr. 951 / 20.05.2014 pronunțată în cauză Tribunalul G. a admis cererea și a dispus, pe cale de consecință, suspendarea executării deciziei de impunere GL nr. 90/25.02.2014 emisă de pârâtă, până la pronunțarea instanței de fond.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Prin Deciziade impunere nr F-GL 90/25.02.2013 emisa de parata au fost stabilite in sarcina reclamantei obligatii suplimentare de plata.
Reclamanta a solicitat paratei anularea deciziei in discutie.
Potrivit dispozițiilor art 15 din Legea nr 554/2004 privind contenciosul administrativ „Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța va putea dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula o dată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond.
(2) Dispozițiile alin. (2) și (4) ale art. 14 se aplică în mod corespunzător.
(3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea”.
Potrivit dispozițiilor art 14 alin 1 din Legea nr 554/2004 privind contenciosul administrativ, „In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea in condițiile art 7 a autoritatii publice care a emis actul ,persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral ,pana la pronuntarae instantei de fond”.
Sunt indeplinite conditiile prevazute de dispozițiile art 14 alin 1 din Legea nr 554/2004 privind contenciosul administrativ, daca exista un caz bine justificat in sensul art 2 alin 1 lit t din Legea nr 554/2004 si daca exista iminenta producerii unei pagube, in sensul art 2 alin 1 lit s din acelasi act normativ.
Astfel, analizand prima conditie, se retine ca, potrivit dispozițiile art 2 alin 1 lit din lege, sunt cazuri bine justificate acele imprejurari legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala in privinta legalitatii actului administrativ.
Totodata, existenta unui caz bine justificat in sensul art 14 alin 1 din lege, poate fi retinut daca din imprejurarile cauzei ar rezulta o indoiala puternica si evidenta asupra prezumtiei de legalitate, care constituie unul din fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative. Inalta Curte de Casatie si Justitie, in jurisprudenta sa constanta, a retinut ca la aprecierea acestei conditii, instanta nu trebuie sa procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se intemeiaza insasi cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie sa isi limiteze verificarea doar la acele imprejurari vadite de fapt si /sau de drept care au capacitatea sa produca o indoiala serioasa asupra prezumtiei de legalitate de care se bucura un act administrativ.
Astfel de imprejurari au fost retinute de Instanta Suprema ca fiind: emiterea unui act administrativ de catre un organ necompetent sau cu depasirea competentei, actul administrativ a fost emis in temeiul unor dispozitii legale declarate neconstitutionale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importanta a actului administrativ in calea recursului administrativ.
F. de aceste considerente, Tribunalul apreciaza ca aceasta conditie este indeplinita in cauza, existand sustineri privind nemotivarea actului adminsitrativ fiscal contestat.
Referitor la a doua conditie ceruta de dispozițiile art 2 alin 1 lit s din Legea nr 554/2004, respectiv iminenta producerii unei pagube, instanta retine ca este indeplinită . Asa cum a aratat si Inalta Curte de Casație si Justiție in practica sa constanta( de pilda Decizia nr 442/2013 a Sectiei de contencios administrativ si fiscal), „notiunea de paguba iminenta are in vedere producerea unui prejudiciu material si previzibil ,greu sau imposibil de reparat”- condițe existenta in cauza de fata. De altfel, potrivit jurisprudentei Instantei Supreme, „ iminenta producerii pagubei nu se prezuma, ci trebuie dovedita”, in cauza, de pilda executarea deciziei putând aduce prejudicii reclamantei care nu pot fi acoperite ulterior ,chiar .>
Împotriva susmenționatei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs intimata AJFP G., criticând-o pe motive de nelegalitate, sub următoarele aspecte:
Contrar celor reținute de către prima instanță în speță nu sunt întrunite condițiile cerute de lege pentru a opera suspendarea executării Deciziei de impunere nr. F-GL nr. 90/25.02.2014 emisă de AJFP Falați.
Astfel, greșit s-a reținut existența cazului bine justificat în considerarea celor invocate de reclamantă cu privire la nemotivarea actului administrativ și cu ignorarea apărărilor din cuprinsul întâmpinării.
Decizia în discuție este una legală, așa încât este irelevant faptul că executarea acesteia ar prejudicia pe reclamantă.
Fără îndoială, reclamanta a încercat să inducă instanței ideea că plata sumei suplimentare stabilite în sarcina sa de către organele fiscale ar conduce la concluzia că societatea ar intra în blocaj financiar, care ar atrage insolvabilitatea sa, însă toate probele administrate atestă contrariul.
Pentru motivele expuse succint mai sus, recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea cererii de suspendare, ca fiind nefondată.
Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Recursul de față este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Suspendarea executării unui act administrativ constituie o veritabilă excepție de la prezumția de legalitate si veridicitate a actului administrativ si ea poate opera doar in ipoteza îndeplinirii cumulative a doua condiții: existenta unui caz bine justificat si prevenirea unei pagube iminente.
Sub acest aspect I.C.C.J. prin Decizia de speță nr.442 din 30.01.2013 a reținut faptul ca „ suspendarea executării actului administrativ se poate dispune numai în situația îndeplinirii cumulative a celor două condiții prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: existența unui caz bine justificat și necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat. Cu privire la condiția cazului bine justificat, Înalta Curte a statuat că pentru constatarea îndeplinirii acestei condiții, instanța nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăși cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să-și limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt și/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ. În acest sens, poate constitui un caz temeinic justificat: emiterea unui act administrativ de către un organ necompetent sau cu depășirea competenței, actul administrativ emis în temeiul unor dispoziții legale declarate neconstituționale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importantă a actului administrativ în calea recursului administrativ. În ceea ce privește condiția pagubei iminente, aceasta presupune producerea unui prejudiciu material viitor și previzibil, greu sau imposibil de reparat. Înalta Curte a precizat că iminența producerii unei pagube nu se prezumă, ci trebuie dovedită de persoana lezată, sub acest aspect fiind lipsite de relevanță simplele afirmații făcute.”.
În speță, procedând la analizarea sumară a actului administrativ, specifică procedurii de suspendare, Curtea apreciază că nu este îndeplinită condiția cazului bine justificat de vreme ce actul administrativ în discuție a fost emis de o autoritate competentă, este motivat în fapt și în drept, contrar celor alegate de reclamantă, și nu a suferit modificări în procedura recursului grațios.
În ceea ce privește condiția pagubei iminente, Curtea apreciază că actul administrativ având o aparență de legalitate, eventualul prejudiciu derivând din executarea sa nu este suficient pentru a dispune suspendarea executării .
Pentru motivele mai sus expuse, văzând și disp. art. 496 NCpr civ. urmează a admite recursul de față și a reforma sentința recurată în sensul respingerii cererii de suspendare ca fiind nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta DIRECȚIA R. A FINANȚELOR PUBLICE G., ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. - ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ, cu sediul în G., ., jud. G., împotriva sentinței civile nr. 951/20.05.2014 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
Casează în tot sentința atacată și, în rejudecare:
Respinge cererea ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 August 2014.
Președinte, G. I. | Judecător, C. R. M. | Judecător, L. G. T. |
Grefier, Maghița D. |
Red. GI/12.08.2014
Tehnored. M.D. /12 August 2014
Fond: DM
| ← Pretentii. Decizia nr. 2328/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Pretentii. Decizia nr. 2316/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
