Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 220/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 220/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 09-01-2014 în dosarul nr. 2739/113/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 220/2014
Ședința publică de la 09 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. V.
Judecător: V. S.
Judecător: I. M. D.
Grefier: F. B.
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâtul O. I. REGIONAL POS DRU-REGIUNEA SUD EST cu sediul în B., Piața Independenței nr.1 împotriva sentinței nr.2206/22.10.2013 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Curtea, constată recursul în stare de judecată și reține dosarul spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr.2206/2013 a Tribunalului B. s-a admis ca fondată acțiunea formulată de reclamantul M. JUSTIȚIEI ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR în contradictoriu cu pârâta pârâtul O. I. REGIONAL POS DRU-REGIUNEA SUD EST, dispunându-se suspendarea executării procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru proiectul POS DRU/15/6.2/S/1-ID 4153 încheiat la data de 29.08.2013 de OIRPOSDR Regiunea Sud-Est până la pronunțarea instanței de fond.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că în speță sunt îndeplinite condițiile prev.de art.14 din Legea nr.554/2004.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinică.
În motivare recurenta a invocat greșita aplicare a legii, respectiv a prevederilor art.14 din Legea nr.554/2004.
Instanța în mod greșit a reținut că reclamantul a făcut dovada îndeplinirii condiției privind existența cazului bine justificat, reținând doar simpla invocare de către aceasta a unor argumente de nelegalitate a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 29.08.2013, în referire la caracterul eligibil al cheltuielilor cu comisioane bancare aferente operațiunilor curente, potrivit dispozițiilor HG nr.759/2007 și ale Ordinului comun nr._ .
În conformitate cu prev.de art.13 alin.1 și 2 din HG nr.759/2007, autoritățile de management stabilesc liste cu cheltuielile eligibile, care sunt aprobate prin ordin comun al ministrului coordonator al autorității de management și al ministrului economiei și finanțelor.
În aplicarea prevederilor legale anterior menționate, a fost emis ordinul nr.3/185 din 07 ianuarie 2008 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013”.
În ceea ce privește paguba iminentă, instanța de fond nu a arătat care este paguba iminentă care s-ar produce prin executarea actelor administrative contestate.
În cauză, este necontestat că procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență, încheiat la data de 29.08.2013, a fost emis de O. intermediar regional pentru programul operaționale sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane Regiunea Sud-Est.
De asemenea, este necontestat că Mini8sterul Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor a formulat contestație împotriva procesului-verbal încheiat de lada de 29.08.2013 de OIRPOSDRU Regiunea Sud-Est.
În ceea ce privește posibilitatea suspendării unui act administrativ emis în temeiul unor norme legale, trebuie amintit că din dispozițiile generale ale Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ se bucură de prezumția de legalitate, fiind executoriu din oficiu.
Pe de altă parte, din dispozițiile art.14, cât și din dispozițiile generale ale Legii nr.554/2004 rezultă că suspendarea executării unui act administrativ este o măsură excepțională care poate surveni exclusiv atunci când acest lucru este prevăzut expres în lege – suspendarea de drept ope legis – ori, când sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege – suspendarea la cererea persoanei vătămate.
În jurisprudența sa constantă, secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți a reținut că pentru conturarea cazului temeinic justificat care să impună suspendarea unui act administrativ, instanța nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăși cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să-și limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt și/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele, conform art.3041 C.proc.civ., Curtea constată că recursul nu este fondat.
Potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condițiile art. 7 din aceeași lege, a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. Textul impune ca și condiții de admisibilitate a cererii de suspendare, existența a două condiții, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă.
În privința cazului bine justificat, art. 2 alin. 1 lit. t Din Legea nr. 554/2004 așa cum a fost introdus prin Legea nr. 262/2007 îl definește ca fiind împrejurarea legată de starea de fapt și de drept, de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. La aceasta se pot adăuga natura propriu zisă a măsurii dispuse, conduita ulterioară a destinatarului actului precum și posibilele efecte asupra unor raporturi juridice conexe.
În ceea ce privește paguba iminentă, art. 2 alin. 1 lit. ș din același act normativ o definește ca fiind prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă grava a funcționarii unei autorități publice sau a unui serviciu public.
În cauza dedusă judecății, fără a prejudeca fondul, Curtea constată că există puternice îndoieli cu privire la legalitatea actului administrativ contestat de reclamant, în condițiile în care s-a invocat argumentat nelegalitatea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 29.08.2013 în referire la caracterul eligibil al cheltuielilor cu comisionare bancare aferente operațiunilor curente, potrivit dispozițiilor H.G.nr.759/2007 și ale Ordinului Comun nr._ .
De asemenea, corect a apreciat prima instanță că reclamantul a făcut dovada pagubei iminente, determinată de riscul prejudicierii prin imediata executare silită a sumei de 2.780,41 lei stabilită prin actul administrativ contestat.
Față de cele expuse în temeiul art.312 C.proc.civ., Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul O. I. REGIONAL POS DRU-REGIUNEA SUD EST cu sediul în B., Piața Independenței nr.1 împotriva sentinței nr.2206/22.10.2013 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Ianuarie 2014.
Președinte, D. V. | Judecător, V. S. | Judecător, I. M. D. |
Grefier, F. B. |
Red.VD/03.02.2014
Tehno FB/03.02.2014
Ex.2
Fond: A.A.P.
| ← Alte cereri. Decizia nr. 2626/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Alte cereri. Decizia nr. 1605/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
