Obligaţia de a face. Decizia nr. 72/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 72/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 07-01-2013 în dosarul nr. 15284/99/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 72/2013
Ședința publică de la 07 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. M. T.
Judecător A. G.
Judecător M. C.
Grefier C. A.
Pe rol fiind judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe recurentele Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului P. în contradictoriu cu intimatul S. M., având ca obiect obligația de a face - restituire taxă auto, recurs declarat împotriva sentinței nr. 2014/CA/25.09.2012 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că este primul termen de judecată, s-a solicitat judecata în lipsă iar intimatul a depus întâmpinare, delegație de reprezentare de către av. F. A. și chitanță onorariu avocat în cuantum de 1000 lei.
Instanța apreciază întâmpinarea depusă de către intimat ca având caracterul unor concluzii scrise, în consecință neimpunându-se comunicarea duplicatului acesteia și, având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare
CURTEA DE A P E L,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința nr. 2014/CA/25.09.2012 Tribunalul Iași a admis acțiunea formulată de reclamantul S. M., în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice a Municipiului P. și Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași, dispunând anularea deciziei de calcul a taxei pe poluare nr._ din 10.10.2011 emisă de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului P. și a deciziei nr. DGe 1062 din 23.11.2011 din 10.10.2011 emisă de pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași, obligând pârâtele să restituie reclamantului suma de 9722 lei, achitată de acesta cu titlu de taxă de poluare, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008, precum și să plătească dobânda aferentă acestei sume, plus 246 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a apreciat că dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule contravin prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.
Împotriva acestei sentințe au introdus recurs Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului P., care apreciază că în mod greșit prima instanță a considerat că reglementările interne, referitoare la taxa pe poluare pentru autovehicule, nu sunt conforme Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2011, admițând recursul în interesul legii promovat de procurorul general, a statuat că „Procedura de contestare prevăzută de art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, raportat la art. 205 - 218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei pe poluare, întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. l lit. d) din același cod”.
În raport de această situație, Curtea de Apel, constatând că din punct de vedere al dreptului material, hotărârea primei instanțe respectă hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțate în cauza C-402/09, privind pe I. T. și Statul român, și nr. C-263/10, privind pe N. și Statul român, prin care s-a stabilit că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație, în România, a unor vehicule cumpărate în alte state membre ale Uniunii, fiind contrară art. 110 din TFUE, și că, din punct de vedere procedural, dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, referitoare la inaplicabilitatea prevederilor art. 205 - 218 din Codul de procedură fiscală în cazul cererilor de restituire a taxei pe poluare, este, conform dispozițiilor art. 330 ind. 7 din Codul de procedură civilă, obligatorie pentru instanțe, apreciază că în mod justificat instanța de fond a dat prioritate dreptului comunitar, motive pentru care, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul promovat de pârâtă urmează a fi respins, ca neîntemeiat.
Văzând și disp.art.274 Cod procedura civila instanța urmează să oblige recurenta ca parte căzută în pretenții și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces constând în onorariu avocat., onorariu ce va fi redus la 500 de lei potrivit art. 274 alin 3 considerând că este nepotrivit de mare în raport cu obiectul cauzei și munca îndeplinită de apărător și că partea care a câștigat procesul va putea obține restituirea cheltuielilor de judecată numai în măsura în care se stabilește realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al acestora în acord cu jurisprudența CEDO și a Curții Constituționale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași și de Administrația Finanțelor Publice P. împotriva sentinței civile nr. 2014/CA/25.09.2012 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Obligă pe recurenta Administrația Finanțelor Publice P. să plătească reclamantului-intimat suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs, prin reducerea onorariului de avocat de la suma de 1000 lei la suma de 500 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07.01.2013
Președinte, D. M. T. | Judecător, A. G. | Judecător, M. C. |
Grefier, C. A. |
Red. G.A.
Tehnored. A.C.
2 ex. / 09.01.2013
Tribunalul Iași – judecător P. E.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 444/2013. Curtea de Apel IAŞI | Obligaţia de a face. Decizia nr. 2034/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
