Obligaţia de a face. Decizia nr. 587/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 587/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 22-02-2013 în dosarul nr. 2330/89/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 587/2013
Ședința publică de la 22 februarie 2013
Completul compus din:
Președinte: M. C. P.
Judecător: D. R. G. Ș.
Judecător: V. E. P.
Grefier: M. G. A.
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurentul R. G. C. în contradictoriu cu intimații Direcția G. a Finanțelor Publice a V. - Administrația Finanțelor Publice V. și Administrația F. pentru Mediu București, având ca obiect obligația de a face – taxă emisii poluante, recurs împotriva sentinței civile nr. 1170/CA/19.11.2012 pronunțată de Tribunalul V..
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual al dosarului care se află la primul termen de judecată.
Prin serviciul de registratură al instanței recurentul a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Se solicită judecata cauzei și în lipsă în temeiul dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă.
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, văzând că s-a solicitat judecata cauzei și în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
După deliberare;
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Prin sentința nr. 1170/CA/19.11.2012 Tribunalul V. a respins acțiunea formulata de reclamantul R. G. C., in contradictoriu cu parata Direcția Generala a Finanțelor Publice a Municipiului V. pentru lipsa calității procesuale pasive a paratei.
S-a admis excepția inadmisibilității in ce privește cererea de anulare a deciziei privind stabilirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
S-a respins ca inadmisibil capătul de cerere având ca obiect anularea deciziei privind stabilirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule nr. 2725/23.01.2012 cerere formulata de reclamantul R. G. C., in contradictoriu cu parata Administrația Finanțelor Publice V..
S-a respins ca neîntemeiata cererea formulata de reclamantul R. G. C. in contradictoriu cu parata Administrația Finanțelor Publice V. cerere având ca obiect restituirea sumei achitate cu titlu de taxa pentru emisiile poluante provenind de la autovehicule.
S-a respins cererea de chemare in garanție formulată de parata Administrația Finanțelor Publice V. in contradictoriu cu chemata in garanție Administrația F. pentru Mediu.
S-a respins cererea reclamantului de obligare a paratelor la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea sentinței reține instanța că, din înscrisurile depuse de către reclamant la dosarul cauzei, acesta a achiziționat un autoturism marca Audi, cu prima înmatriculare în Germania. Pentru a putea înmatricula autovehiculul în România reclamantul a fost nevoit să achite, în temeiul Legii nr. 9/2012 o taxă pentru emisii poluante provenind de la autovehicule de 4643 lei.
Această taxă a fost calculata prin decizia privind stabilirea taxei pentru emisii poluante provenind de la autovehicule nr. 2725 din data de 23.01.2012 si a fost plătită la data de 23.01.2012 prin chitanța . nr._ - fila 6 din dosar.
In cauza reclamantul a solicitat ca prin hotărârea ce o va pronunța instanța sa dispună obligarea paratei la restituirea sumei plătite cu titlu de taxa de emisii poluante.
Prin art.16 din Legea nr. 9 din 6 ianuarie 2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, a fost abrogată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011.
In prezent la înmatricularea unui autovehicul, nu mai este percepută taxa pe poluare.
In prezent, înmatricularea autovehiculelor este condiționată de plata taxei pe emisii poluante, care este prevăzută de Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
Potrivit art. 4 din Legea nr.9/2012 obligația de plată a taxei intervine:
- cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
- la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8;
- la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7.
Prin această modalitate legislativă a fost înlăturată discriminarea intre autoturismele second hand din parcul auto național si autoturismele second hand importate dintr-un stat membru UE.
Art. 1 din OUG 1/2012 prevede:
„ Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, se suspendă până la 1 ianuarie 2013.”
Prin adoptarea acestui act normativ a fost suspendată obligația achitării taxei de emisii poluante pentru vehicule second hand aflate in parcul auto până in ianuarie 2013.
In prezenta cauza însă, la data la care a fost achitata taxa – 23.01.2012 – nu intrase încă în vigoare Ordonanța 1/2012.
Din conținutul deciziei T. (pronunțată în cauza 402/09) a Curții Europene de Justiție rezultă că art. 110 a TFUE interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele aplicate produselor naționale similare și că aceste dispoziții ale tratatului vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne din punctul de vedere al concurenței dintre produsele de pe piața națională și produsele importate din celelalte state membre.
În această decizie a fost analizată discriminarea între autovehiculele de ocazie importate, la mâna a doua, și autovehiculele de ocazie similare înmatriculate anterior instituirii taxei pe teritoriul național. Curtea a reținut că vehiculele de ocazie importate și caracterizate prin vechime și uzură sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a se ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se apropie de 30% din valoarea lor pe piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. Pe această argumentare CEJ a concluzionat că OUG 50/2008 are ca efect descurajarea importării si punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie din alte state ale Uniunii Europene.
În același sens s-a pronunțat CEJ și în cauza N. -263/2010 în care se reține că același regim de impozitare prevăzut de OUG 50/2008 se menține și prin modificările ulterioare realizate prin OUG 208/2008, 218/2008, 7/2009 precum și prin OUG 117/2009.
Prin adoptarea Legii 9/2012 pana la . OUG 1/2012, a fost înlăturata discriminarea constatată de Curtea Europeană de Justiție.
In aceste condiții tribunalul apreciază ca in forma in care a fost reglementată obligația de achitare a taxei de emisii poluante, raportat la data la care aceasta taxa a fost calculata de parata si achitata de către reclamant aceasta nu reprezenta o piedică in libera circulație a mărfurilor.
Împotriva sentinței nr. 1170/CA/19.11.2012 a declarat recurs reclamantul R. G. C..
Arată recurentul că, prin decizia de calcul a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, a fost calculată și încasată de către Administrația Finanțelor Publice a municipiului V., prin chitanța nr._, suma de 4.643 lei, reprezentând taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, pentru autovehiculul marca Audi, tipul A4, număr de identificare: WAUZZZ8E17AO19899, an de fabricație 2007.
Prin adresa înaintată A.F.P. V., a solicitat restituirea sumei de 4.643 lei reprezentând taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
Problema de drept incidență în cauză este acea de a stabili dacă Legea 9/2012 este compatibilă cu prevederile comunitare.
Prin Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule a fost abrogată OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.
Potrivit prevederilor OUG nr. 1/2012 aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule se suspendă până la 1 ianuarie 2013.
Astfel, în momentul de față, ca urmare a suspendării dispozițiilor art. 4 alin. 2, taxa este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele care au fost deja înmatriculate și care sunt deja in circulație.
Prin noua reglementare stabilită prin Legea nr. 9/2012 a fost schimbată doar denumirea taxei care se percepe cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autovehicul.
In privința prevederilor comunitare în materie, trebuie reținut faptul că potrivit art. 110 TFUE: nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor sate membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare. Scopul general al art. 110 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor, cu referire la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală consistentă produselor provenind din alte state membre, prin comparație cu produsele interne.
In temeiul dispozițiilor art. 148 din Constituția României, în această cauză sunt aplicabile direct normele comunitare, care au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
Din dispozițiile Legii nr. 9/2012 - forma actuală - rezultă că pentru un autoturism dintr-un stat membru UE se percepe taxa pentru emisiile poluante dacă autoturismul este înmatriculat pentru prima dată în România.
În consecință, Legea nr. 9/2012, este contrară art. 110 din TFUE, fiind destinată să diminueze introducerea în țară a unor autoturisme deja înmatriculate într-un stat membru, cum este cazul de față. După aderarea României la UE, această soluție nu este admisibilă, întrucât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze consumul produselor importate, influențând astfel decizia consumatorilor.
Tratatul CE a consacrat principiul liberei circulații a mărfurilor, ceea ce presupune că mărfurile pot fi transportate fără impedimente în interiorul comunității și toate obstacolele ce stau în calea acestui demers trebuie eliminate.
Art. 110 TFUE interzice impunerea, asupra produselor din alte state membre, a unor taxe superioare celor care se aplică produselor naționale similare precum și taxele interne de natură să protejeze indirect alte produse.
Acest articol vizează să asigure libera circulație a mărfurilor între statele membre, în condiții concurențiale normale, prin eliminarea tuturor formelor de protecție putând rezulta din aplicarea de impozite interne discriminatorii produselor originare din alte state membre.
Taxa pentru emisiile poluante reprezintă un obstacol în calea liberei circulații a mărfurilor în cadrul Comunității.
În aceiași sens s-a pronunțat și Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin hotărârea pronunțată în 2011 în cauza C-402/09 T. c. României, stabilind că art. 110 se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează importul de vehicule de ocazie, fără însă a descuraja cumpărarea de vehicule de ocazie având aceeași vechime și uzură pe piața națională.
Prin această hotărâre Curtea a stabilit, cu valoare de principiu, că o reglementare națională care impune un impozit intern aplicabil vehiculelor de ocazie importate dintr-un alt stat membru trebuie: 1) să nu depășească valoarea reziduală a aceleași taxe încorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare; și 2) să nu aibă o valoare atât de mare, astfel încât, să descurajeze importurile fără a descuraja achizițiile de vehicule de ocazie de pe piața națională.
În situația de față, prețul vehiculului, conform facturii fiscale depuse la dosar este de 8.600 de lei, asta în condițiile în care cuantumul taxei a fost de 4.643 lei.
Potrivit hotărârii pronunțată în cadrul dosarului C 263/2010 „Impozite interne - Articolul 110 TFUE - Taxă pe poluare aplicată cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculelor": articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Totodată guvernul român a solicitat Curții, cu ocazia ședinței, să limiteze efectele în timp ale hotărârii sale. Nefiind îndeplinite condițiile legale, Curtea a considerată că nu este necesar să fie limitate în timp efectele hotărârii pronunțate.
TFUE a creat „o nouă ordine juridică" în dreptul internațional, caracterizată prin faptul că are efect direct și se bucură de supremație în raport cu ordinea juridică internă. Aceste principii au fost consacrate și de art. 148 alin. 2 din Constituția României, potrivit cărora prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
Recursul nu este fondat.
Recurentului i s-a calculat taxa pentru emisii poluante și a plătit-o efectiv la data de 23.01.2012, când în vigoare erau dispozițiile Legii nr. 9/2012.
Dispozițiile art. 2 lit. i, art. 4 al.2 și art. 5 al.1 din Legea 9/2012 privind taxa pe emisiile poluante au fost suspendate până la 1.01.2013 prin art. 1 al. OUG nr. 1/2012, suspendarea operând din 31.01.2012, astfel încât în perioada 16.01.2012 – 31.01.2012 Legea 9/2012 a fost integral în vigoare și aplicabilă.
Prin adoptarea Legii 9/2012 a fost înlăturată discriminarea constatată de către CEJ prin decizia T., această discriminare reapărând doar ca efect al suspendării operate prin OUG nr. 1/2012.
Prin dispozițiile art. 4 din Legea 9/2012, nesuspendate la data când recurentul a plătit taxa pentru emisii poluante era înlăturată discriminarea dintre autoturismele second hand din parcul auto național și autoturismele second hand importate dintr-un stat membru UE, obligația nefiind impusă doar autoturismelor importate din țările membre UE, cu tuturor autoturismelor, fie la data dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România, fie la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei excepții sau scutiri ori la reintroducerea în parcul național a unui autovehicul, atunci când la momentul scoaterii din parcul național i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei.
Ca atare, Curtea apreciază că la data de 23.01.2013 când prevederile ulterior suspendate ale Legii 9/2012 erau în vigoare, recurentul datora taxa de emisii poluante și a plătit-o în mod corespunzător, neimpunându-se restituirea.
În consecință, apreciind că sentința atacată este legală și temeinică, instanța va respinge recursul ca nefundat conform art. 312 Cod procedură civilă, menținând sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul R. G. C. împotriva sentinței nr. 1170/19.11.2012 pronunțată de Tribunalul V., sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 22.02.2013.
Președinte, M. C. P. | Judecător, D. R. G. Ș. | Judecător, V. E. P. |
Grefier, M. G. A. |
Red.P.V.E.
Tehnored.A.M.
2 ex./19.03.2013
Jud.fond: Tribunalul V. – E. G..-
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 765/2013. Curtea de Apel IAŞI | Pretentii. Decizia nr. 3747/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
