Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 130/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 130/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 09-09-2013 în dosarul nr. 265/45/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA NR. 130/2013
Ședința publică din 9 septembrie 2013
Completul compus din:
Președinte – G. A.
Grefier – R. G.
S-a luat în examinare acțiunea de contencios administrativ promovată de reclamantul U. C., domiciliat în V., . scara A . cu pârâtele M. P., prin P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sediul în București, . sector 5, P. de pe lângă Curtea de Apel Iași, cu sediul în Iași, .. 28, și P. de pe lângă Judecătoria V., cu sediul în V., .. 31, având ca obiect refuz soluționare cerere.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic Vulturaș C. pentru pârâtele P. de pe lângă Curtea de Apel Iași și P. de pe lângă Judecătoria V., lipsă fiind reclamantul U. C. și pârâta M. P., prin P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la prezența părților, modul de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual al dosarului, care este la primul termen de judecată, și că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul de registratură, o cerere, transmisă prin fax, prin care reclamantul solicită acordarea unui alt termen de judecată, întrucât prezența sa „este imperios necesară la Tribunalul V. în dosarul_, dosar ce se află în rejudecare”.
Față de chestiunea prioritară a competenței acestei instanțe, Curtea consideră că nu este utilă admiterea cererii de acordare a unui termen, și pune în discuției excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Iași.
Consilier juridic Vulturaș C., pentru pârâtele P. de pe lângă Curtea de Apel Iași și P. de pe lângă Judecătoria V.,
Instanța rămâne în pronunțare cu privire la excepția de necompetență materială a Curții de Apel Iași.
După deliberare,
CURTEA D E A P E L,
Asupra acțiunii de contencios administrativ de față;
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr._ /22.04.2013 reclamantul U. C. a solicitat obligarea pârâtelor M. P., prin P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție București, P. de pe lângă Curtea de Apel Iași și P. de pe lângă Judecătoria V., a-i comunica rezoluțiile privind plângerile penale formulate de . V. împotriva unor procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul V., precum și ordonanța de începere a urmăririi penale emisă de P. de pe lângă Judecătoria V., în dosarul penal nr. 354/P/2012.
Pârâta P. de pe lângă Curtea de Apel Iași a depus întâmpinare, prin care invocă excepția de necompetență materială a instanței, invocând dispozițiile art. 95 pct.1, coroborate cu cele ale art.96 pct. 1 din Noul Cod de procedură civilă.
La dosarul cauzei a fost administrată proba cu înscrisuri
Pentru primul termen de judecată în ședință publică, curtea, a pus în discuția părților excepția de necompetență materială a instanței.
Verificând prioritar această excepție, Curtea constată că este întemeiată, pentru considerentele de mai jos.
Astfel, art. 96 din Noul Cod de procedură civilă dă în competența curților de apel:
„1. în primă instanță, cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale;”
Legea specială în materie este reprezentată de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în care se prevede:
„ART. 10
Instanța competentă
(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum … se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.”
Cum în speță plângerile penale formulate de . V. împotriva unor procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul V. au fost adresate Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași (filele 9 - 13 dosar), iar ordonanța de începere a urmăririi penale este emisă de P. de pe lângă Judecătoria V., rezultă că pârâtele în cauză se constituie ca structuri locale și respectiv județene, iar nu central, situație în care, văzând și dispozițiile art. 132 din Noul Cod de procedură civilă, Curtea va proceda la declinarea competenței de soluționare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului V., secția de contencios administrativ și fiscal, căreia i se va înainta dosarul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de necompetență a Curții de Apel Iași.
Declină competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamantul U. C., domiciliat în V., . scara A . cu pârâtele M. P., prin P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție București, cu sediul în . sector 5, P. de pe lângă Curtea de Apel Iași, cu sediul în .. 28 și P. de pe lângă Judecătoria V., cu sediul în .. 31, în favoarea Tribunalului V., ca primă instanță în materia contenciosului administrativ.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi 9.09.2013.
Președinte
G. A. Grefier
R. G.
Red. G.A.
Tehnored. R.G.
2 ex.
11.09.2013
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 984/2013. Curtea de Apel IAŞI | Pretentii. Decizia nr. 1634/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
