Anulare act administrativ. Decizia nr. 2007/2013. Curtea de Apel ORADEA

Curtea de Apel ORADEA - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2013

Decizia nr. 2007/2013 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 26-04-2013 în dosarul nr. 3394/1/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Nr. operator de date cu caracter personal: 3159

Dosar nr._ /CA/2012

DECIZIA NR.2007/CA/2013 - R

Ședința publică din 26 aprilie 2013

PREȘEDINTE: S. M. - judecător

JUDECĂTOR: O. B.

JUDECĂTOR: G. C.

GREFIER: A. Cărăgin

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii asupra recursurilor în contencios administrativ declarate de recurenții AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ cu sediul în sector 5, București, ., DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE CLUJ PT. AUTORITATEANAȚIONALĂ A VĂMILOR cu sediul în sector 1, București, .. 13 și DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE CLUJ cu sediul în Oradea, Calea Armatei Romane, nr. 4, J. Bihor în contradictoriu cu intimata reclamantă H. R. E. domiciliată în Satu M., ., J. Satu M., împotriva sentinței nr.94/CA din 12.03.2012 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în cauză au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că dezbaterea cauzei asupra recursului a avut loc la data de 22.04.2013 când părțile prezente au pus concluzii, menționate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când s-a amânat pronunțarea la 26.04.2013, zi în care s-a pronunțat hotărârea.

CURTEA DE APEL,

DELIBERÂND:

Asupra recursurilor în contencios administrativ de față, a constatat următoarele:

Prin sentința nr.94/CA din 12.03.2012 Curtea de Apel Oradea a respins excepția privind lipsa calității procesuale pasive invocată de Agenția Națională de Administrare Fiscală.

A respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta H. R. E., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală privind anularea Ordinelor ANAF nr.2407/2011 și nr.2619/2011.

A admis în parte cererea formulată de reclamanta H. R. E., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională a Vămilor privind anularea examenului organizat în perioada 18-29 iulie 2011, în sensul că anulează parțial examenul, în ceea ce o privește pe reclamantă.

A admis cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională a Vămilor privind anularea Ordinului nr.8704/04.10.2011 emis de ANV, în sensul că anulează acest ordin.

A dispus reîncadrarea reclamantei în funcția publică de inspector vamal, grad profesional superior, gradația 5, clasa de salarizare 58 la Biroul Vamal Halmeu din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj.

A obligat pârâta Autoritatea Națională a Vămilor să plătească reclamantei o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate, recalculate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, începând cu data de 01.10.2011 și până la data reintegrării efective.

A respins cererea formulată de reclamantă privind acordarea daunelor morale.

A respins ca nedovedită cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:

În ceea ce privește excepțiile invocate de pârâte, instanța a constatat că excepția lipsei calității procesuale pasive a ANV a fost respinsă prin încheierea de ședință din 27.09.2011, iar excepția inadmisibilității acțiunii reclamantei invocată de ANV și cea a prematurității introducerii cererii de chemare în judecată invocată de ANAF au fost respinse prin încheierea de ședință din 11.10.2011.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de ANAF față de capătul de acțiune privind anularea Ordinului ANV 8704/2011 de eliberare din funcție a reclamantei, instanța a respins-o ca nefondată, întrucât, atâta vreme cât reclamanta solicită anularea atât a Ordinelor 2407/2011, respectiv 2619/2011 emise de ANAF, cât și a Ordinului 8704/2011 emis de ANV, ambele pârâte au calitate procesuală pasivă în cauză.

Pe fondul cauzei, instanța a reținut următoarele:

În ceea ce privește solicitarea privind anularea Ordinelor ANAF 2407/2011 și 2619/2011, singurul motiv de nulitate invocat este nepublicarea lui în Monitorul Oficial al României. Or, nepublicarea în Monitorul Oficial nu atrage anularea, ci o altă sancțiune, aceea a inexistenței actului atacat, cu consecința inopozabilității (astfel cum s-a reținut și în cuprinsul Deciziei nr.5440/27.11.2009 a ÎCCJ).

Potrivit art.11 alin.1 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „în vederea intrării lor în vigoare, legile și celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile și ordonanțele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autorităților administrative autonome, precum și ordinele, instrucțiunile și alte acte normative emise de conducătorii organelor administrației publice centrale de specialitate se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

De asemenea, potrivit art.12 alin.3 din Legea 24/2000, „actele normative prevăzute la art. 11 alin. (1), cu excepția legilor și a ordonanțelor, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, daca în cuprinsul lor nu este prevăzuta o dată ulterioară. Atunci când nu se impune ca . se producă la data publicării, în cuprinsul acestor acte normative trebuie să se prevadă că ele intră în vigoare la o dată ulterioară stabilita prin text.”

În speță, Ordinele emise de ANAF nr.2407/2011 și 2619/2011 sunt acte normative, întrucât nu privesc persoane determinate, ci doar reglementează normativ, organizarea și statul de funcții care poate fi ocupat de diferite persoane pe perioada în care acestea sunt în vigoare. Este evident, astfel, caracterul impersonal al acestora.

Ordinul 2407/2011 a fost emis în temeiul HG 110/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale a Vămilor, iar potrivit art.4 pct.24 din această hotărâre, una dintre atribuțiile ANV este și aceea de a întocmi studii, analize și a elabora proiecte de acte normative privind organizarea activității proprii, pe care le supune președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscala pentru a fi valorificate și promovate.

Întrucât, așa cum am arătat, Ordinul 2407/2011, precum și Ordinul 2406/2011 reglementează structura organizatorică și statele de funcții, cu alte cuvinte, vizează organizarea activității proprii, astfel cum se precizează în HG 110/2009, nu se poate susține că au caracterul unor acte individuale.

Ca atare, susținerea pârâtului că nu era necesară publicarea întrucât ordinele învederate nu au caracter normativ nu poate fi reținută, împrejurarea că ordinele privesc doar organizarea ANV și angajații acesteia, neputându-le transforma în acte administrative individuale atâta vreme cât, chiar în cuprinsul HG 110/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale a Vămilor se arată expres că organizarea activității proprii se realizează prin intermediul actelor normative. Pe de altă parte, chiar dacă s-ar admite faptul că, la data organizării examenului se poate aprecia numărul personalului angajat care urmează să se prezinte la examen, nu se cunoaște numele celor care vor promova examenul și nici al celor care vor ocupa anumite funcții pe parcurs, pe perioada cât actele normative atacate sunt în vigoare.

Un grad mai redus de generalitate nu transformă un act administrativ normativ într-un act administrativ individual, tot astfel cum, o aplicare teritorială, temporală sau personală mai redusă, nu conferă unui act administrativ caracter individual.

Caracterul esențial al actelor administrative normative este acela al „reglementării secundum legem, respectiv, actele administrative normative sunt norme de organizare și executare a normelor primare din lege sau din hotărâri ale guvernului, prezentând caracteristicile acestora: generalitate, impersonalitate, abstracțiune. Caracterul mai redus sau mai extins al acestor caracteristici pune în discuție actul administrativ doar sub aspectul cuprinderii și al sferei sale de aplicare, fără a-l transforma însă într-un act administrativ individual.

În speță, Ordinele 2406/2011 și 2407/2011 nu sunt decât o etapă intermediară a procesului juridic normativ, din aceste ordine derivând doar indirect drepturi subiective individuale, care le confirmă caracterul normativ, întrucât din actele administrative individuale derivă direct drepturi și obligații, cum este cazul ordinelor de eliberare din funcție care privesc o persoană determinată.

Un alt argument care vine în susținerea celor menționate mai sus este și acela că, spre deosebire de actele normative, actele individuale trebuie să se comunice persoanelor determinate la care se referă or, în speță, ordinele atacate au fost comunicate la locul de muncă al angajaților ANV în vederea punerii lor în aplicare, și nu personal, fiecărui angajat. Data comunicării este importantă în cazul ordinelor individuale întrucât, în termen de 30 de zile de la data respectivă, persoanele vizate pot declanșa procedura prealabilă în conformitate cu dispozițiile art.7 alin.1 din Legea 554/2004, solicitând revocarea actului, ceea ce nu este cazul în speță.

Caracterul normativ rezultă și din cuprinsul Anexei nr.11, nr.12 din Ordinul 2407/2011 emis de ANAF care reglementează Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenului, regulament care „normează”, „reglementează” de o manieră generală și impersonală modul în care se va derula acest examen.

D. fiind caracterul normativ al Ordinelor atacate, Curtea a apreciat că, nepublicarea lor în Monitorul Oficial al României atrage sancțiunea inexistenței și, pe cale de consecință a inopozabilității, aplicându-se prin analogie dispozițiile art.100 alin.1 și art.108 alin.4 din Constituția României. De altfel, viciul nepublicării fiind un viciu de legalitate externă, pledează pentru sancțiunea inexistenței.

În conformitate și cu jurisprudența constantă a CEDO, noțiunea „prevăzută de lege” înseamnă nu doar o anume bază legală în dreptul intern, dar și calitatea legii în cauză: astfel, ea trebuie să fie accesibilă persoanei și previzibilă.

În condițiile în care autoritățile statului guvernează prin acte normative nepublicate în Monitorul Oficial, sunt înfrânte principiile statului de drept, atitudine care pune în pericol însuși fundamentul acestuia.

Instanțele judecătorești au obligația să cenzureze exercițiul neregulat și incert al puterii executive și să vegheze la respectarea drepturilor și libertăților persoanei împotriva arbitrariului guvernării pentru a asigura supremația legii.

Aceste susțineri reprezintă o transpunere în practică a „principiului legalității” actului administrativ, principiu fundamental al dreptului administrativ care impune adoptarea oricărui act administrativ în limitele și cu procedura prevăzute de lege.

Un exemplu care vine să întărească susținerile instanței îl reprezintă și faptul că măsurile de reorganizare desfășurate similar la nivelul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și care se regăsesc în Ordinul 614/2010 au fost publicate în Monitorul Oficial al României nr.527 din 28.07.2010.

D. fiind faptul că sancțiunea inexistenței atrage inopozabilitatea, efectele juridice ale ordinelor atacate nu îi pot fi opuse reclamantei. Ca atare, noua organizare a Autorității Naționale a Vămilor care a redus numărul de posturi și efectele concursului organizat în acest scop în baza Ordinului 2407/2011, anexa nr.11, nr.12 nu pot produce efecte împotriva reclamantei.

Ca o consecință a faptului că reclamanta nu a obținut la examenul de testare profesională organizat în iulie 2011 de Autoritatea Națională a Vămilor punctajul necesar ocupării postului pentru care a optat, ANV a emis pe numele acesteia Ordinul 8704/4.10.2011 de eliberare din funcția publică de inspector vamal, grad profesional superior, gradația 5, clasa de salarizare 58 la Biroul Vamal Halmeu din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj.

Ca o consecință a inopozabilității ordinelor ANAF atacate, în baza cărora s-a organizat examenul de testare profesională organizat de ANV în iulie 2011, instanța a constatat că acest examen este nul doar în ceea ce-o privește pe reclamantă, efectele nulității neputându-se extinde și asupra celorlalte persoane care au participat la concurs și nu sunt părți în dosar.

Tot ca o consecință a inopozabilității ordinelor ANAF atacate, Curtea a constatat că, atâta vreme cât Ordinul individual al ANV nr.8704/4.10.2011 de eliberare din funcție a reclamantei are la bază Ordinele ANAF 2407/2011 și 2619/2011, acesta este lovit de sancțiunea nulității.

Ca o consecință a anulării ordinului individual de eliberare din funcție, instanța a dispus reîncadrarea reclamantei în funcția publică de inspector vamal, grad profesional superior, gradația 5, clasa de salarizare 58 la Biroul Vamal Halmeu din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj în temeiul art.106 alin.1,2 din Legea 188/1999.

În temeiul acelorași dispoziții legale, a obligat pârâta Autoritatea Națională a Vămilor să plătească reclamantei o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate, recalculate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, începând cu data de 01.10.2011 și până la data reintegrării efective.

A respins cererea formulată de reclamantă privind acordarea daunelor morale, apreciindu-se că nu se impune acordarea acestora, față de împrejurările speței.

A respins ca nedovedită cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentinței, a declarat recurs AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂsolicitând admiterea recursului, admiterii excepției prematuritatii referitor la petitul acțiunii prin care se solicita anularea OPANAF nr. nr.2407/2011 și OPANAF nr.2619/2011, iar, în subsidiar, respingerea acțiunii ca nefondata.

Reiterează excepția prematurității acțiunii în ceea ce privește anularea OPANAF nr.2407/2011 și OPANAF nr.2619/2011 pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, având în vedere ca, în mod greșit, instanța de fond a respins aceasta excepție.

Potrivit dispozițiilor art.7 alin.1 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, " înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se considera vătămata . sau ori . printr-un act administrativ individual trebuie sa solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, în termen de 30 zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia".

Totodată, potrivit dispozițiilor art.1 alin.1 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004:

"Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public."

De asemenea, potrivit dispozițiilor art.8 alin.1 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004:

"Persoana vătămata . de lege sau ., printr-un act administrative unilateral, nemulțumita de răspunsul primit la plângerea prealabila adresata autorității publice emitente ..., poate sesiza instanța de contencios administrative competenta, pentru a solicita anularea în tot sau în parte, a actului..."

Din interpretarea dispozițiilor legale sus citate, rezulta ca obiectul acțiunii în contencios administrativ poate viza numai un act administrativ, așa cum este acesta definit prin dispozițiile art.2 din Legea nr.554/2004:

" act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice;".

În speța, actul administrativ vătămător în sensul art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004 este reprezentat de răspunsul care ar fi trebuit emis în soluționarea pe cale administrativa a contestației, ori, atât timp cât aceasta nu exista nu putem vorbi de un act administrativ vătămător.

In demersul sau, intimata-reclamanta a eliminat aceasta faza obligatorie, imperativ instituita de lege si, ca atare, acțiunea trebuie respinsa ca inadmisibila, întrucât instanța de judecata nu se poate pronunța asupra unui aspect atâta timp cat acesta nu a fost cenzurat de autoritatea publica emitenta.

Invocă de asemenea excepția inadmisibilității cererii intimatei reclamante având în vedere faptul ca, prin capătul de cerere precizat în fata acestei instanțe și care nu a fost comunicat, privind anularea examenului organizat în perioada 18-29 iulie 2011, aceasta nu indica un act administrativ susceptibil de a fi atacat în contencios administrativ potrivit Legii nr. 554/2004 și nici nu face referire la nesoluționarea în termenul legal a unei cereri - condiții care trebuie îndeplinite pentru ca o persoana sa se adreseze instanței de contencios administrativ, așa cum se prevede în mod expres și limitativ la art. 1 din actul normativ menționat.

Intimata reclamanta H. R. E., prin acțiunea introductiva, nu a solicitat anularea examenului organizat în perioada 18-29 iulie 2011.

Ulterior, prin Sentința nr.94/CA/12.03.2012, instanța de fond s-a pronunțat asupra acestui capăt de cerere fără ca, în prealabil, sa fi comunicat către Agenția Naționala de Administrare Fiscala, acțiunea așa cum a fost precizata.

Consideră, astfel, ca nu a fost respectat principiul contradictorialității și ca atare a fost pronunțata o sentința fără a se aduce la cunoștința pârtilor, ulterioarele precizări de acțiune ale intimatei reclamante.

Astfel, petitul cererii excede cadrului legal al contenciosului administrativ, întrucât intimata reclamanta nu a indicat niciun act administrativ fata de care sa se considere a fi vătămat într-un drept sau interes legitim ci s-a solicitat anularea examenului susținut pentru funcția de inspector vamal superior în cadrul Biroului vamal Halmeu.

Este consacrat prin lege faptul ca aceasta cale de atac - contenciosul administrativ -aparține numai celui care se considera lezat în drepturile sale printr-un act administrativ sau prin lipsa acestuia: și în doctrina contenciosului administrativ se considera ca aceasta cale este pusa la dispoziția persoanelor fizice și juridice vătămate printr-un act administrativ.

Totodată, dispozițiile art. 2 lit.c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ definește actul administrativ ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, în regim de putere publica, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care da naștere, modifica sau stinge raporturi juridice.

În cauza nu este îndeplinita una dintre condițiile de admisibilitate a acțiunii reclamantului în contenciosul administrativ, în cauza nefiind indicat un act administrativ de autoritate care sa duca la nașterea, stingerea sau modificarea unor raporturi juridice de drept administrativ.

Arată că instanța de fond, a respins, în mod greșit, excepția lipsei calității procesuale pasive invocata de Agenția Naționala de Administrare Fiscala, fata de capătul de cerere privind anularea Ordinului nr.8704/2011 emis de către Autoritatea Naționala a Vămilor.

In temeiul prevederilor art.1 din Hotărârea Guvernului nr.109/2009 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscala, Agenția Naționala de Administrare Fiscala se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, instituție publica cu personalitate juridica, în subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor, finanțata de la bugetul de stat.

Conform art.2 din Hotărârea Guvernului nr.109/2009 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscala, Agenția Naționala de Administrare Fiscala, în subordinea ANAF funcționează Garda Financiara, Autoritatea Naționala a Vămilor, direcțiile generale ale finanțelor publice județene și Direcția Generala a Finanțelor Publice a Municipiului București, ca instituții publice cu personalitate juridica.

Menționează ca intima reclamanta nu a solicitat anularea unui act emis, astfel ca, aceasta nu poate fi parte în raportul juridic dedus judecații și de aceea nu exista motive pentru a se pronunța o hotărâre judecătoreasca în contradictoriu cu Agenția Naționala de Administrare Fiscala cu privire la acest capăt de cerere.

De asemenea, intimata reclamantă a solicitat a fi anulat Ordinul nr.8704/2011, act emis de către AUTORITATEA NAȚIONALA A VĂMILOR și a fi suspendate rezultatele examenului de testare profesionala, examen organizat de către Autoritatea Naționala a Vămilor.

Astfel, în prezenta cauza, în ceea ce privește acest capăt de cerere trebuia reținuta ca pârâtă doar AUTORITATEA NAȚIONALA A VĂMILOR, în calitate de emitent al actului solicitat a fi anulat.

Prin urmare, instanța de fond a omis sa constate lipsa calității procesuale-pasive a Agenției Naționale de Administrare Fiscala și sa respingă acest capăt de cerere, în contradictoriu cu Agenția Naționala de Administrare Fiscala, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.

In completarea prevederilor de mai sus sunt și cele ale Legii contenciosului administrativ nr.554/2004 conform cărora:

Art.1 .alin.1 « Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public. »

Art.2 alin.1 " în înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a)persoană vătămată - orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate și grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum și organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate;

b)autoritate publică - orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică;

c)act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competentei instanțelor de contencios administrativ;

(...)

j) plângere prealabilă - cererea prin care se solicită autorității publice emitente sau, celei ierarhic superioare, după caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, în sensul revocării sau modificării acestuia.

Mai arată că recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304. instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele.

Cu toate ca, instanța de fond a respins cererea formulata de intimata-reclamantă în ceea ce privește anularea OPANAF nr.2407/2011 și OPANAF nr.2619/2011, critică sentința din prisma motivării acesteia, respectiv a faptului ca, aceste ordine ar fi inopozabile, întrucât nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României.

In ceea ce privește inopozabilitatea unui act administrativ, aceasta este o sancțiune cu caracter excepțional care înlătura prezumția de legalitate și opozabilitate a actului administrativ.

Ordinele anterioare, respectiv OPANAF 2114/2010 și nr.2115/2010 prin care s-a stabilit structura organizatorica a aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor, ale direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale și ale direcțiilor județene și a municipiului București nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României.

Astfel, nefiind publicate în Monitorul Oficial al României nici ordinele anterioare celor atacate, ar rezulta, daca s-ar lua în considerare opinia instanței de fond, ca nu ar fi existat nici vechea structura a ANV, ceea ce ar conduce implicit la faptul ca nici numirea intimatei-reclamante în funcția publica deținuta nu a avut fundament legal, ceea ce ar însemna ca intimata-reclamantă nu ar avea nici măcar calitate procesuala activa.

Ori, intimata-reclamantă nu a contestat niciodată ordinele în baza cărora a deținut funcția publica, considerându-le legale.

Mai mult, mergând pe raționamentul instanței de fond ar reieși ca ANV nu a funcționat niciodată în mod legal, funcțiile nu au existat, fapt care nu este adevărat.

In ceea ce privește nepublicarea în Monitorul Oficial al României a ordinelor contestate, învederează că OPANAF nr.2406/2011, nr.2407/2011 și nr.2619/2011, nu sunt acte normative emise sau adoptate de o autoritate publica, cu aplicabilitate generala, astfel cum prevăd dispozițiile art.3 lit.a din Legea nr.52/2003 privind transparenta decizionala în administrația publica.

In speța, OPANAF nr.2406/2011, OPANAF nr.2407/2011 și OPANAF nr.2619/2011 nu pot reprezenta acte cu caracter normativ, întrucât acestea nu au o aplicabilitate generala și nu se adresează "erga omnes".

Astfel, ordinele menționate se adresează unui număr restrâns și bine definit de subiecți, care au luat cunoștința de dispozițiile acestuia, si, nu cum, în mod greșit, a reținut instanța de fond ca „aceste ordine nu privesc persoane determinate ci doar reglementează normativ, organizarea și statul de funcții, aceste funcții putând fi ocupate de persoane diferite pe parcursul existentei lor".

De altfel, structura organizatorica și statul de funcții a instituțiilor publice nu poate avea un caracter normativ, pe de o parte, având în vedere faptul ca aceasta nu are un caracter general, nu se adresează tuturor subiecților de drept, iar, pe de alta parte, având în vedere faptul ca acestea se aproba printr-un act administrativ intern emis de către instituția publica în raport de numărul de posturi aprobat prin lege.

In acest sens, învederează ca nu trebuie confundata structura generala a ANV și a direcțiilor subordonate, structura ce este aprobata prin HG nr. 110/2009, act normativ ce este publicat în Monitorul Oficial, cu structura organizatorica interna a fiecărei direcții din cadrul ANV și statul de funcții al acestora, care se aproba prin acte interne și care nu au un interes general.

Stabilirea acestora prin Ordin s-a realizat întrucât conducătorul unei instituții publice centrale nu poate emite în vederea organizării instituției decât ordine, spre deosebire de instituțiile publice locale care emit decizii sau dispoziții, insa pentru oricare din actele administrative emise în vederea probării structurii și statului de funcții nu este necesara publicarea în Monitorul Oficial.

Reglementarea normativa a structurii ANV cu interes general, este aprobata prin HG nr. 110/2009, iar, organizarea și statul de funcții aprobate prin ordinele atacate nu pot fi calificate ca fiind unele de interes general cu caracter normativ pentru care exista obligația publicării în Monitorul Oficial.

De asemenea, OPANAF nr.2407/2011 și OPANAF nr.2619/2011 îndeplinesc condițiile unui act administrativ individual, respectiv sunt emise în baza și în aplicarea unui act normativ, se adresează unor subiecți determinați, dau naștere, modifica sau sting drepturi și obligații.

Prin emiterea Ordinul Președintelui ANAF nr.2407/2011 s-a urmărit consolidarea și eficientizarea administrației vamale, în vederea maximizării eficientei de operare a aparatului vamal în actualul context economic și social, care a impus identificarea unor soluții pentru asigurarea încadrării în fondurile bugetare alocate.

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (5) din H.G. nr. 110/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale a Vămilor, modificată și completată prin H.G. nr. 565/2011, numărul maxim de posturi aprobat pentru Autoritatea Națională a Vămilor este de 3159, ceea ce înseamnă ca numărul maxim de posturi aprobat a fost redus de la 4586 la 3159.

Conform art. II din H.G. nr. 565/2011 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 110/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale a Vămilor încadrarea în numărul maxim de posturi și în structura organizatorică se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, la propunerea vicepreședintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală care conduce Autoritatea Națională a Vămilor, cu respectarea termenelor și a procedurilor prevăzute de lege.

Faptul ca ordinele atacate au fost date în temeiul și în aplicarea HG nr.565/2011, iar în cadrul hotărârii nu a fost prevăzuta publicarea acestora, astfel ca OPANAF nr.2406/2011 și OPANAF nr.2407/2011 sunt exceptate de la publicare.

În aplicarea dispozițiilor legale menționate, la data de 4 iulie 2011 au fost emise Ordinele Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2406/2011 privind aprobarea structurilor organizatorice ale aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor, direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale și direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale și nr. 2407/2011 privind aprobarea statelor de funcții ale Autorității Naționale a Vămilor - aparat central și structuri subordonate.

Conform prevederilor art. 5 din Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2406/04.07.2011, respectiv art. 3 din Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr.2407/04.07.2011, noile structuri organizatorice și noile state de funcții intră în vigoare la data de 08.08.2011.

De asemenea, conform art.6 din Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr.2406/04.07.2011, respectiv art.4 din Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr.2407/04.07.2011, dispozițiile art.99 alin.(î) lit.b), alin.(3), (4), (6) și (7) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată (r2) cu modificările și completările ulterioare sunt direct aplicabile.

Prin Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscala nr. 2589/12.07.2011 a fost aprobata bibliografia, prevăzuta în anexele nr. 1 și nr. 2 pentru examenul de testare profesionala a funcționarilor publici și a personalului încadrat pe funcții contractuale din cadrul aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor, direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale și birourilor vamale, ale căror funcții au fost supuse reorganizării și care s-a desfășurat în perioada 18- 29 iulie 2011.

Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) din Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenului de testare profesionala a funcționarilor publici prevăzut în Anexa nr. 11 care face parte integranta din OPANAF nr. 2407/04.07.2011, funcționarilor publici din cadrul aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor, direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale și birourilor vamale, ale căror funcții au fost supuse reorganizării, li s-a oferit posibilitatea de a opta în scris pentru funcții publice vacante, de conducere sau execuție corespunzătoare, în termenul comunicat prin preaviz. De asemenea la alin (2) al aceluiași articol se arata ca opțiunea se poate face numai pentru o singura funcție publica vacanta, cu posibilitatea modificării opțiunii o singura data, pana la data stabilita pentru depunerea opțiunilor, în cadrul termenului de preaviz.

In aplicarea prevederilor Ordinelor Președintelui ANAF nr. 2406/04.07.2011 și 2407/04.07.2011 au fost emise și comunicate preavizele funcționarilor publici ale căror posturi au fost supuse reorganizării.

Astfel, prin aceste preavize, Autoritatea Naționala a Vămilor a adus la cunoștința funcționarului public faptul ca postul pe care-l ocupa va fi supus reorganizării și ca, pana la data de 12.07.2011 ora 16,30, acesta poate opta pentru o funcție vacanta corespunzătoare, opțiune care constituie în același timp și cerere pentru înscriere la examen așa cum de altfel se prevede și la art. 3 din Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenului de testare profesionala a funcționarilor publici prevăzut în Anexa nr. 11, care face parte integranta din OPANAF nr. 2407/04.07.2011.

Prin același preaviz, se aducea de asemenea la cunoștința funcționarului public ca, în vederea exprimării opțiunii, lista posturilor vacante a fost publicata pe site-ul www.customs.ro și afișată la sediul A.N.V. și al structurilor subordonate conform art. 99 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 și ca în situația în care nu se optează pentru ocuparea niciuneia dintre funcțiile publice vacante corespunzătoare se va dispune încetarea raporturilor de serviciu prin eliberare din funcția publica începând cu data de 08.08.2011 (data intrării în vigoare a noilor structuri organizatorice și a noilor state de funcții).

Menționează ca cele de mai sus, precum și orice alte date și informații necesare susținerii examenului, bibliografia, precum și procedura de organizare și desfășurare a examenului se regăseau în Ordinele Președintelui ANAF nr. 2406/04.07.2011, nr. 2407/04.07.2011 și nr. 2589/12.07.2011, ordine ce au fost publicate, împreună cu anexele la acestea, atât pe site-ul ANV (www.customs.ro), cat și pe site-ul ANAF.

Opțiunea pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare presupune posibilitatea de a opta pentru ocuparea unei funcții publice din aceeași categorie, respectiv funcție publică de conducere sau de execuție, corespunzător categoriei funcției publice deținute la momentul exprimării opțiunii și cu respectarea gradului profesional deținut, în sensul de a fi exclusă posibilitatea de a opta pentru o funcție publică cu un grad profesional superior celui deținut, ceea ce ar presupune o promovare în funcția publică fără respectarea prevederilor legale referitoare la dezvoltarea carierei funcționarilor publici.

Conform art.99 alin.(7) din Legea nr.188/1999 funcționarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei funcții publice vacante la nivel inferior. în mod similar funcționarul public de execuție are posibilitatea de a opta pentru ocuparea unei funcții publice de execuție de nivel inferior.

Față de aceasta situație, rezultă în mod clar ca OPANAF nr.2406/2011, nr.2407/2011, nu au aplicabilitate generala, nefiind opozabile ,„ erga omes", vizând exclusiv funcționarii publici din aparatul Autorității Naționale a Vămilor.

Prin urmare, ordinele în discuție sunt acte administrative cu caracter individual și nu acte administrative cu caracter normativ, așa, cum în mod greșit, a reținut instanța de fond.

Conform dispozițiilor art.11 alin.2 lit.b din Legea nr.24/2000, privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata:

„(2) Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României:

[…]

b) actele normative clasificate, potrivit legii, precum și cele cu caracter individual, emise de autoritățile administrative autonome și de organele administrației publice centrale de specialitate."

De asemenea, potrivit art.55 alin.3 din Anexa 1 la HG nr.561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării

„Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, ordinele, instrucțiunile și alte acte cu caracter normativ clasificate potrivit legii, precum și cele cu caracter individual".

Astfel, nu se impunea publicarea în Monitorul Oficial al României a OPANAF nr.2406/2011, OPANAF nr.2407/2011 și OPANAF nr.2619/2011, tocmai pentru ca nu sunt acte administrative cu caracter normativ.

Împotriva acestei sentinței, a mai declarat recurs recurenta D.R.A.O.V.Cluj în nume propriu și în reprezentarea Autorității Naționale a Vămilorsolicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii.

Arată că în ceea ce privește inexistenta unui act administrativ, aceasta este o sancțiune cu caracter excepțional care înlătura prezumția de legalitate a actului administrativ. Inexistenta poate fi juridica sau materiala, nu are caracter obligatoriu și oricine o poate sesiza:

-când un act administrativ nu poate fi materialmente dovedit pentru ca nu exista nici o urma a lui în arhive ;

-actul administrativ a fost emis în baza unei legi care a fost abrogata ;

-când actul poarta semnătura unei persoane manifestând incompetenta ;

-când printr-un act administrativ organul administrației publice rezolva un litigiu de competenta a instanțelor judecătorești.

Or, în speța de fata, rugam instanța suprema sa constate ca ordinele atacate nu se încadrează în nici unul din aceste cazuri.

De asemenea, daca s-ar împărtăși punctul de vedere al instanței de fond, s-ar ajunge la o soluție cel puțin ciudata, respectiv faptul ca nici vechea structura a ANV nu a existat intrucat nici în acest caz nu au fost publicate ordinele care au prevăzut ace^& structura.

Astfel, nefiind publicate în Monitorul Oficial al României nici ordinele anterioare celor atacate, ar rezulta, daca s-ar lua în considerare opinia instanței de fond, ca nu ar fi existat nici vechea structura a ANV. ceea ce ar conduce implicit la faptul ca nici numirea intimatului-reclamant în funcția publica deținuta nu a avut fundament legal, ceea ce ar însemna ca intimatul-reclamant nu ar avea nici măcar calitate procesuala activa.

Ori, intimata-reclamant nu a contestat niciodată ordinele în baza cărora a deținut funcția publica, considerându-le legale.

In ceea ce privește nepublicarea în Monitorul Oficial al României a ordinelor contestate, arată ca OPANAF nr.2406/2011, nr.2407/2011 și nr.2619/2011, nu sunt acte normative emise sau adoptate de o autoritate publica, cu aplicabilitate generala, astfel cum prevăd dispozițiile art.3 lit.a din Legea nr.52/2003 privind transparenta decizionala în administrația publica.

In speța, OPANAF nr.2406/2011, nr.2407/2011 și nr.2619/2011, nu pot reprezenta acte cu caracter normativ, întrucât acestea nu au o aplicabilitate generala și nu se adresează "erga omnes".

In acest sens, va învederează ca nu trebuie confundata structura generala a ANV și a direcțiilor subordonate, structura ce este aprobata prin HG nr. 110/2009, act normativ ce este publicat în Monitorul Oficial, cu structura organizatorica interna a fiecărei direcții din cadrul ANV și statul de funcții al acestora, care se aproba prin acte interne și care nu au un interes general.

De asemenea, OPANAF nr.2406/2011. nr.2407/2011 și nr.2619/2011. îndeplinesc condițiile unui act administrativ individual, respectiv sunt emise în baza și în aplicarea unui act normativ, se adresează unor subiecți determinați, dau naștere, modifica sau sting drepturi și obligații.

In esența, prin emiterea Ordinul Președintelui ANAF nr.2407/2011 s-a urmărit consolidarea și eficientizarea administrației vamale, în vederea maximizării eficientei de operare a aparatului vamal în actualul context economic și social, care a impus identificarea unor soluții pentru asigurarea încadrării în fondurile bugetare alocate.

Ordinele atacate au fost date în temeiul si în aplicarea HG nr.565/2011 iar în cadrul hotărârii nu a fost prevăzuta publicarea acestora, astfel ca OPANAF nr.2406/2011, nr.2407/2011 și nr.2619/2011 sunt exceptate de la publicare.

Conform prevederilor art. 5 din Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2406/04.07.2011, respectiv art. 3 din Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr.2407/04.07.2011, noile structuri organizatorice si noile state de funcții intră în vigoare la data de 08.08.2011.

De asemenea, conform art.6 din Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr.2406/04.07.2011, respectiv art.4 din Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr.2407/04.07.2011, dispozițiile art.99 alin.(1) lit.b), alin.(3), (4), (6) și (7) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată (r2) cu modificările și completările ulterioare sunt direct aplicabile.

Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) din Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenului de testare profesionala a funcționarilor publici prevăzut în Anexa nr. 11 fte face parte integranta din OPANAF nr. 2407/04.07.2011, funcționarilor publici din cadrul aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor, direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale și birourilor vamale, ale căror funcții au fost supuse reorganizării, li s-a oferit posibilitatea de a opta în scris pentru funcții publice vacante, de conducere sau execuție corespunzătoare, în termenul comunicat prin preaviz. De asemenea la alin (2) al aceluiași articol se arata ca opțiunea se poate face numai pentru o singura funcție publica vacanta, cu posibilitatea modificării opțiunii o singura data, pana la data stabilita pentru depunerea opțiunilor, în cadrul termenului de preaviz.

F. de aceasta situație, rezulta în mod clar ca OPANAF nr.2406/2011, nr.2407/2011, nr.2589/2011 și nr.2619/2011, nu au aplicabilitate generala, nefiind opozabil „, erga omes", vizând exclusiv funcționarii publici din aparatul Autorității Naționale a Vămilor.

Prin urmare, ordinele în discuție sunt acte administrative cu caracter individual și nu acte administrative cu caracter normativ, asa, cum în mod greșit, a reținut instanța de fond.

Conform dispozițiilor art.11 alin.2 lit.b din Legea nr.24/2000, privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata:

„(2) Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României: [...]

Astfel, fata de dispozițiile legale sus menționate nu se impunea publicarea în Monitorul Oficial al României a OPANAF nr.2406/2011, nr.2407/2011, nr.2589/2011 și nr.2619/2011, tocmai ca nu sunt acte administrative cu caracter normativ.

In drept a invocat disp.: art.304 pct. 8 și 9 Cod Procedura Civilă.

Intimata reclamantă prin reprezentant a solicitat respingerea recursurilor și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată. A arătat că nu au fost respectate criteriile de afișare a tematicii de examen cu cel puțin 30 de zile înainte de examen. Datele concrete de desfășurare a examenului, aprobate prin ordin al președintelui ANAF, nu au fost publicate cu cel puțin 3 zile înainte. La elaborarea testului grilă pentru proba scrisă, nu s-a respectat bibliografia specifică stabilită pentru testarea funcționarilor publici aparținând aceleiași categorii de personal vamal cu atribuții specifice din care a făcut parte. Ordinele emise de ANAF, fiind date în aplicarea dispozițiilor Legii 188/1999, Legii 161/2003 și OUG 229/2008, aprobată prin Legea 144/2009 și reglementând structura organizatorică a ANV precum și a regulamentului pentru organizarea și desfășurarea examenului de testare profesională a funcționarilor publici pentru ocuparea posturilor vacante, sunt acte cu caracter normativ și trebuiau publicate în Monitorul oficial al României. Este nelegală declararea vacantării unor posturi ocupate de funcționarii publici investiți în mod legal în acele funcții și organizarea unui examen de ocupare a acestora.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și sub toate aspectele, în baza prev.art.3041 Cod procedură civilă, instanța apreciază recursurile declarate de recurenții Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj și ANAF București ca fiind fondate pentru următoarele considerente :

Instanța de recurs constată că raționamentul judecătorului fondului s-a bazat exclusiv pe ideea că Ordinelor Președintelui ANAF nr.2406 și respectiv 2407 din 4.07.2011 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României deși, fiind acte administrative cu caracter normativ, exista această obligație potrivit dispozițiilor art.11 alin.1 din Legea 24/2000 și art.5 alin.4 din HG nr.110/2009, aspect de natură a atrage sancțiunea inexistenței respectivelor acte administrative, și implicit nulitatea actelor administrative emise în baza acestora, așa încât va analiza doar criticile formulate pe acest aspect.

În acest context, Curtea de Apel constată că esențială pentru soluționarea prezentei cauze este calificarea Ordinului Președintelui ANAF nr.2406/2011 și respectiv 2407/2011 ca fiind acte administrative normative sau acte administrative individuale, în raport de conținutul acestora și efectele produse în ordinea juridică.

O astfel de calificare are la bază definirea actelor normative ca fiind acea categorie de acte juridice care conțin o regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept nedeterminați și a actelor individuale ca fiind acea categorie de acte care urmărește stabilirea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.

Cele două categorii de acte administrative trebuie diferențiate atât în funcție de obiectul lor cât și în raport de criteriul determinabilității persoanelor cărora li se aplică, criterii în raport de care instanța de recurs constată că, atât Ordinul nr.2406/2011 privind structura organizatorică a ANV și a unităților subordonate acesteia, precum și Ordinul nr.2407/2011 prin care au fost aprobate statele de funcții pentru ANV – aparat control și structuri subordonate precum și Regulamentele pentru organizarea și desfășurarea examenului de testare profesională a funcționarilor publici și personalului contractual sunt acte administrative individuale, întrucât acestea nu prevăd reglementări de principiu și nu au o aplicabilitate generală, nu se adresează și nu produc efecte erga omnes ci urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în favoarea unui număr restrâns și bine definit de subiecte de drept, respectiv funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul ANV.

D. urmare, instanța de fond a reținut în mod greșit că Ordinele Președintelui ANAF nr.2406/2011 și 2407/2011 sunt acte administrative cu caracter normativ, fără a observa că acestea produc efecte numai în raport cu persoanele care au făcut parte din cadrul structurii ANV, respectiv ale căror funcții au fost supuse reorganizării prin reducerea numărului de posturi, ca atare el se adresează unui număr determinat de subiecte de drept, neputându-se reține aplicabilitatea erga omnes a acestora, rolul lor fiind acela de a organiza în temeiul HG 110/2009, structura concretă a ANV.

În raport de calificarea dată de instanța de recurs actelor administrative, aspectele de nelegalitate invocate de reclamanta intimată, prin raportare la cerințele ce se impun a fi îndeplinite în cazul adoptării unor acte cu caracter normativ, cerințe prev.de art.11 și 12 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, sunt apreciate ca fiind lipsite de relevanță în prezenta cauză, textele legale a căror încălcare o invocă reclamanta nefiind incidente actelor administrative cu caracter individual.

Potrivit prev.art.55 alin.3 din Anexa 1 la HG 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării: „ Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ordinele, instrucțiunile și alte acte cu caracter normativ clasificate potrivit legii, precum și cele cu caracter individual”.

În aceste condiții, în mod neîntemeiat a apreciat instanța de fond că cele două ordine, prin nepublicarea în Monitorul Oficial al României, nu pot produce efecte juridice, de unde a reținut, în mod greșit, caracterul nelegal al întregii proceduri de eliberare din funcție a reclamantei, respectiv caracterul nelegal al tuturor actelor emise în această procedură.

În raport de cele mai sus arătate, constatându-se că sunt întemeiate motivele de recurs formulate în cauză și că este nelegală și netemeinică hotărârea atacată, Curtea va dispune în temeiul prev.art. 312 raportat la prev.art.304 pct.9 Cod procedură civilă și art.20 alin.3 din Legea 554/2004, admiterea recursurilor declarate de recurentele ANAF și Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj în nume propriu și în reprezentarea ANV și modificarea în parte a sentinței nr.94/12.03.2012 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.

Instanța de recurs va menține restul dispozițiilor sentinței atacate, respectiv cele referitoare la respingerea excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a ANV, a inadmisibilității acțiunii reclamantei invocată de ANV și a prematurității introducerii cererii de chemare în judecată, invocată de ANAF .

Astfel, instanța de fond a apreciat corect că se impune respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a ANV, pe considerentul că prin acțiunea în contencios administrativ s-a solicitat, pe lângă anularea celor două ordine emise de ANAF, și repunerea în drepturi și repararea prejudiciului material și moral produs prin cele două acte administrative contestate.

Referitor la excepțiile inadmisibilității acțiunii reclamantei invocată de ANV și a prematurității introducerii acțiunii invocată de ANAF, acestea au fost respinse justificat de către instanța de fond. Astfel temeinic și legal s-a apreciat, pe de o parte, că acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamantă vizează anularea unor acte administrative care au lezat un drept sau un interes legitim al acesteia, cerințele art.1 din Legea 554/2004 fiind îndeplinite în speță, iar, pe de altă parte, corect s-a reținut îndeplinirea procedurii prealabile prev.de art.7 din Legea 554/2004, cu atât mai mult cu cât a expirat termenul de rezolvare a contestației administrative de 30 de zile prev.de art.2 lit.h din Legea 554/2004.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de ANAF față de capătul de acțiune privind anularea Ordinului ANV nr.8704/2011 de eliberare din funcție a reclamantei, instanța de recurs constată că recurenta ANAF este emitenta ordinelor contestate în prezenta cauză, inclusiv a Ordinului nr.8704/2011, și, pe cale de consecință, această excepție va fi respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de recurs constată, de asemenea, că prin sentința atacată a fost respinsă ca nefondată cererea reclamantei prin care a solicitat anularea Ordinelor ANAF nr.2407/2011 prin care s-a aprobat Statul de funcții al aparatului de control al ANV și al Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj ( Anexa nr.5/1) și, respectiv, nr.2619/2011 prin care s-au constituit comisiile de examen în vederea desfășurării examenului de testare profesională a funcționarilor publici și a personalului încadrat pe funcții contractuale în cadrul aparatului control al ANV și al direcțiilor regionale și județene pentru accize și operațiuni vamale.

În ceea ce privește aspectele invocate de reclamanta intimată prin concluziile scrise depuse la dosar, instanța de recurs nu le va analiza întrucât exced limitelor motivelor de recurs, cu atât mai mult cu cât, după cum s-a menționat și mai sus, Curtea de Apel a analizat doar criticile recurentelor formulate pe aspectul caracterului actelor administrative contestate și obligativității publicării acestora în Monitorul Oficial al României.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE :

Admite recursurile declarate de recurenții AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ cu sediul în sector 5, București, ., DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE CLUJ PT. AUTORITATEANAȚIONALĂ A VĂMILOR cu sediul în sector 1, București, .. 13 și DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE CLUJ cu sediul în Oradea, Calea Armatei Romane, nr. 4, J. Bihor în contradictoriu cu intimata reclamantă H. R. E. domiciliată în Satu M., ., J. Satu M., împotriva sentinței nr.94/CA din 12.03.2012 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, pe care o modifică în parte în sensul că:

Respinge acțiunea formulată de reclamanta H. R. E., împotriva pârâtei ANV București, ca neîntemeiată.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

I R E V O C A B I L Ă .

Pronunțată în ședința publică din 26.04.2013.

PREȘEDINTE: JUDECĂTOR: JUDECĂTOR: GREFIER: S. M. O. B. G. C. A. Cărăgin

Red.hot.jud. O.B.

Jud.fond C.R.

Dact.A.C.

2 exemplare/14.05.2013

← Pretentii. Decizia nr. 480/2013. Curtea de Apel ORADEA		Pretentii. Decizia nr. 3548/2013. Curtea de Apel ORADEA →

Anulare act administrativ. Decizia nr. 2007/2013. Curtea de Apel ORADEA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Decizia nr. 2007/2013. Curtea de Apel ORADEA