Anulare act administrativ. Sentința nr. 146/2013. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 146/2013 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 26-09-2013 în dosarul nr. 241/35/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția a II –a civilă de C.
Administrativ și Fiscal
Nr. operator de date cu caracter personal:3159
Dosar nr._ /CA/2013 – P.I.
SENTINȚA NR.146/CA/2013 – P.I.
Ședința publică din 26 septembrie 2013
PREȘEDINTE: I. G. – judecător
GREFIER: A. T.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii asupra acțiunii în contencios administrativ și fiscal, primă instanță, formulată de reclamantul T. Ș. domiciliat în comuna Chișlaz, ., județul Bihor, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate cu sediul în București, ..15, sector 1, având ca obiectanulare act administrativ.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 19.09.2013, când părțile prezente au pus concluzii asupra fondului cauzei, concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, având nevoie de timp în vederea deliberării, conform prevederilor art.396 din Noul Cod de procedură civilă, precum și pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru acest termen, pentru când:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin contestația înregistrată la Curtea de Apel Oradea la data de 26.06.2013, legal timbrată, reclamantul T. Ș. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate București anularea raportului de evaluare înregistrat sub nr._/G/II din data de 13.06.2013 prin care s-a stabilit că reclamantul s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 16.06._10, când a deținut simultan atât calitatea de Primar al Comunei Chișlaz județul Bihor cât și pe cea de administrator al ., fiind încălcate prevederile art.87 alin.1 lit. d din Legea nr.161/2003.
Afirmă că raportul de evaluare contestat este nelegal, fiind întocmit cu încălcarea principiului neretroactivității legii consacrat de art.15 alin.2 din Constituția României, întrucât Legea nr.176/2010, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007, a intrat în vigoare la data de 05.09.2010, prin această lege fiind stabilite atribuțiile și competențele Agenției Naționale de Integritate, lege care nu poate fi aplicabilă unor situații anterioare intrării ei în vigoare.
A susținut și că, deși art.11 din Legea nr.176/2010 prevede că activitatea de evaluare poate viza perioada exercitării funcțiilor și demnităților publice și în decurs de 3 ani după exercitarea acestora, această prevedere încalcă principiul neretroactivității.
În opinia sa, Agenția Națională de Integritate, putea verifica dacă există situație de incompatibilitate în ce privește mandatul validat în anul 2012, iar verificarea ce vizează perioada 16.06._10 este din punct de vedere al efectelor sale caducă.
În drept, a invocat prevederile Legii nr.176/2010 și Legea nr.554/2004.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta Agenția Națională de Integritate București a solicitat respingerea contestației.
A susținut că, din documentele și informațiile solicitate și primite în scopul desfășurării activității de evaluare de la Oficiul Național al Registrului Comerțului prin adresa nr._/12.11.2012, a rezultat faptul că reclamantul în mandatul de primar al comunei Chislaz, județul Bihor, validat la data de 16.06.2008 a deținut calitatea de administrator în cadrul .. în perioada 07.05._10, încălcând astfel dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.
În considerarea practicii Curții Constituționale referitoare la interpretarea dispozițiilor art.15 alin.(2) din Constituția României, a apreciat că, dispozițiile art. 11 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, au în vedere tocmai reglementarea pentru viitor a limitelor temporale ale procedurii de evaluare instituită prin acest act normativ și nu vine să instituie sancțiuni retroactive.
per a contrario, dacă nu s-ar fi impus o perioadă de desfășurare a evaluării, s-ar fi ajuns in situația în care persoanele prevăzute de lege ca având obligația depunerii declarației de avere si de interese, să fie obligate să declare și să justifice modificări intervenite în patrimoniul acestora, pentru perioade în care nu le incumbă obligația depunerii unor astfel de documente.
Astfel, dispozițiile art.11 au valoarea normativă a unei reglementări a materiei prescripției exctinctive în materia evaluării conflictelor de interese, a incompatibilităților și a averii persoanelor ce fac obiectul de reglementare a Legii nr.176/2010.
Potrivit dispozițiilor art. 11 alin.(1) din Legea nr. 176/2011 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr, 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, activitatea de evaluare a declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice, precum și cea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât si în decursul a 3 ani după încetarea acestora.
Prin urmare, întrucât reclamantul are calitate de ales local din anul 2008 și până în prezent, potrivit art.11 din Legea nr.176/2010 citat anterior, poate face obiectul activității de evaluare pentru întreaga perioadă de exercitare a demnității publice, nefiind aplicabil termenul de prescripție de trei ani, termen care s-ar fi calculat de la data încetării activității.
Referitor la starea de incompatibilitate identificată în urma activității de evaluare a susținut că la data de 20.09.2012, Agenția Națională de Integritate, în temeiul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, a fost sesizată de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor în lucrarea nr._/S/II/20.09.2012 cu privire la faptul că reclamantul, primar al comunei Chislaz, județul Bihor, nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese și incompatibilităților.
De asemenea, a afirmat că apărarea reclamantului este irelevantă din perspectiva dispozițiilor Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, „Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu (...) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice".
Din analiza celor menționate, rezultă că cele două funcții deținute simultan în perioada 16.06._10 de către T. Ș., respectiv funcția de primar al comunei Chișlaz, județul Bihor și cea de administrator în cadrul Romkid S.R.L. sunt incompatibile.
În conformitate cu dispozițiile art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, „alesul local poate renunța la funcția deținută înainte de a fi numit sau ales în funcția care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în funcție".
S-a invocat și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 479/02.02.2010, irevocabilă, pronunțată în dosarul nr._, în sensul nu poate invoca necunoașterea cazurilor concrete de incompatibilitate pe care se impune a le respecta, din chiar momentul dobândirii calității de primar.
Reclamantul a afirmat că Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.l44/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, a intrat în vigoarea la data de 5 septembrie 2010, fiind stabilite astfel atribuțiile și competențele Agenției Naționale de Integritate.
A apreciat că, constatările nu pot privi decât acte și situații juridice survenite după data intrării în vigoare a Legii nr.176/2010, act normativ prin care s-a legiferat procedurile de asigurare a integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.
Din această prevedere legală rezultă că toată activitatea de evaluare efectuată de inspectorii de integritate se desfășoară potrivit procedurii reglementată de Legea nr.l76/2010, care se completează cu dispozițiile actelor normative în vigoare, activitate de verificare care însă în mod neconstituțional a fost extinsă în timp și asupra unor fapte petrecute înainte de . legii, care reglementează toată procedura de verificare.
A mai susținut că Raportul de evaluare având număr de înregistrare_/G/ll/l 3.06.2013 este nelegal datorita faptului că a fost emis cu încălcarea principiului neretroactivitatii legii consacrat de art.15 alin.2 din Constituția României „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile". Asa fiind, nici chiar legiuitorul nu mai poate dispune ca o lege nou adoptată să se aplice retroactiv, respectiv să vizeze, în cazul de față să atribuie competențe de verificare a unor situații anterioare intrării în vigoare a legii.
Prin principiul neretroactivității legii se înțelege regula juridică potrivit căreia o lege se aplică numai acelor situații juridice care se ivesc în fapt după ., neputându-se aplica faptelor, situațiilor sau actelor juridice petrecute anterior (facta praeterita). în practica instanțelor de contencios, neretroactivitatea a fost recunoscuta ca un principiu general de drept. Trebuie subliniat faptul că interdicția retroactivității actelor normative nu este numai un principiu interpretativ, ci condiționează însăși legalitatea actelor normative.
Chiar dacă art.11 a Legii nr.l76/2010 precizează că activitatea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnitățiilor publice, cât și în decurs de trei ani după încetarea acestora, această prevedere legală încalcă principiul neretroactivitatii legii. în situația în care s-ar considera principiului constituțional respectat, atunci verificările pot avea loc doar pentru perioadele de după . Legii nr.l 76/2010.
Pe perioada deținerii funcției de administrator în cadrul societății comerciale Romkid SRL 16.06._10, activitatea desfășurată în calitate de demnitar nu poate fi adusă în legătură cu societatea comercială, inspectorii de integritate nereținând în sarcina sa vreun conflict de interese.
Toată procedura de evaluare a fost pornită în urma sesizării primită de la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, în cuprinsul contestațiilor depuse de către operatorii economici la C.N.S.C. fiind semnalate posibile stări de conflict de interese.
A mai menționat că societatea comercială în cauză desfășoară activități de creștere a ovinelor și caprinelor, obiect de activitate străină de activitățile publice desfășurate în calitate de primar ales, independent de calitatea de demnitar public.
În opinia sa, evaluarea efectuată este din punct de vedere al efectelor caducă, întrucât vizează perioada 16.06._10, iar având în vedere art.26 alin.(3) rezultă că, în situația în care cauza de incompatibilitate a încetat înainte de sesizarea Agenției (sesizarea fiind primită la data de 20.09.2012), sancțiunea disciplinară poate fi aplicată în termen de trei ani de la încetarea cauzei de incompatibilitate.
Art.91 alin.(3) din Legea nr.l61/2003 stabilește sancțiunile în situația în care alesul local se află în incompatibilitate, sancțiuni care se referă însă la situații in care starea de incompatibilitate persistă (renunțarea la mandat sau la funcția incompatibilă în termen de 15 zile de la validarea pe funcție sau de 60 de zile de la . legii, constatarea incetarii mandatului de drept de către prefect in cazul in care nu se reglementează situația de incompatibilitate), în cazul de față incompatibilitatea a încetat la data de 05.02.2010.
Analizând contestația formulată, instanța a constatat următoarele:
Prin raportul de evaluare nr._/G/II/13.06.2013, întocmit de Agenția Națională de Integritate, s-a constatat că reclamantul T. Ș. a deținut simultan, în perioada 16.06.2008 – 05.02.2010, atât calitatea de Primar al comunei Chișlaz, județul Bihor cât și calitatea de administrator al ..
Prin actul administrativ contestat, s-a reținut în sarcina reclamantului încălcarea prevederilor art.87 alin.1 lit.d din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, text de lege ce prevede: „ (1) Funcția de primar […] este incompatibilă cu: d) funcția de […] administrator, […] la societățile comerciale, […].
Reclamantul confirmă faptul că în perioada 16.06.2008 – 05.02.2010, s-a aflat în starea de incompatibilitate constatată, respectiv că a deținut ambele calități, atât pe aceea de primar cât și pe cea de administrator al unei societăți comerciale, dar contestă abilitarea legală a Agenției Naționale de Integritate de a verifica acest aspect, prevalându-se de principiul neretroactivității legii civile.
Potrivit art.11 alin.1 și 2 din Legea nr.176/2010, activitatea de evaluare a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților, cât și în decursul a trei ani după încetarea acestora.
În speță, primul mandat de primar a încetat în 2012, în prezent reclamantul fiind la cel de al doilea mandat de primar al comunei Chișlaz, astfel că, prin raportare la textul legal, nu se poate afirma că Agenția de integritate nu putea verifica sub spectul incompatibilităților perioada la care se face referire în raportul de evaluare.
Pe de altă parte, instanța reține că Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice a modificat Legea nr. 144 din 21 mai 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, ca urmare a declarării neconstituționalității articolelor ce confereau agenției atribuții jurisdicționale (Decizia nr. 415/2010 prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 lit. c), d), e) și f) din Legea nr. 144/2007 )
Prin urmare, pe de o parte, agenția de integritate avea atribuții de verificare a incompatibilităților și anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010, fapta imputată fiind reglementată prin Legea nr.161/2003 care instituia obligația celui aflat într-o asemenea situație de a remedia situația în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în funcție, împrejurări față de care apare ca lipsită de temei afirmația reclamantului în sensul că prin raportul de evaluare a cărui anulare se solicită s-ar aplica o lege nouă unei situații juridice născute anterior intrării ei în vigoare.
Instanța constată și că, prin Decizia nr. 316/2013 Curtea Constituțională a constatat că Legea nr. 176/2010, în ansamblul ei,este constituțională, reținând printre altele că Agenția Națională de Integritate nu pronunță hotărâri învestite cu autoritate de lucru judecat, ci întocmește rapoarte care se concretizează în evaluări ale unor fapte ori situații cu semnificație juridică a căror finalitate conferă dreptul de sesizare a instanțelor de judecată sau, după caz, a altor autorități și instituții competente în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege.
Pentru aceste considerente, văzând prevederile anterior evocate precum și art. 18 din Legea nr. 554/2004, va respinge contestația fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE :
Respinge contestația formulată de reclamantul T. Ș. domiciliat în comuna Chișlaz, ., județul Bihor, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate cu sediul în București, ..15, sector 1, ca neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 26 septembrie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
I. G. A. T.
Red. sent. G.I.– 28.10.2013
Tehnored. T.A. /28.10.2013 / 4 ex.
Emise 2 comunicări – predate la expediție
1.reclamant T. Ș. domiciliat în comuna Chișlaz, ., județul Bihor,
2.pârâta Agenția Națională de Integritate cu sediul în București, ..15, sector 1,
| ← Pretentii. Decizia nr. 3015/2013. Curtea de Apel ORADEA | Pretentii. Decizia nr. 2746/2013. Curtea de Apel ORADEA → |
|---|
