Pretentii. Decizia nr. 1148/2013. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1148/2013 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 14-03-2013 în dosarul nr. 7417/83/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția a II-a Civilă, de C.
Administrativ și Fiscal –
Nr. operator de date cu caracter personal: 3159
DOSAR NR._ /CA/2011
DECIZIA NR.1148/CA/2013 – R
Ședința publică din 14 martie 2013
PREȘEDINTE: B. G. - judecător
S. D. - judecător
T. I. - judecător
S. M. - grefier
*********
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ și fiscal formulat de reclamantul A. M. I. cu domiciliul ales în Satu M., ..16, jud. Satu M. în contradictoriu cu intimatele pârâte DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE SATU M. cu sediul în Satu M., P-ța Romană, nr.3-5, jud. Satu M. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr.294, corp A, sector 6 împotriva sentinței nr.3336/CA din 27 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Satu M., în dosar nr._, având ca obiect – pretenții-.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nici o parte a litigiului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursul este legal timbrat cu suma de 21,5 lei taxă judiciară de timbru achitată prin chitanța nr._/13.03.2013 plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, reclamantul a depus la dosar actele de proveniență ale autoturismului, cauza se află la primul termen de judecată, precum și faptul că se solicită judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242 pct.2 Cod procedură civilă, după care:
Instanța, constată cauza lămurită și rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului în contencios de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.3336/CA din 27 septembrie 2012, Tribunalul Satu M. a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de reclamantul A. M. I., domiciliat în D., nr. 126, jud. Satu M. în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE SATU M., cu sediul în Satu M., .. 3-5, județul Satu M. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, .. 294, Corp A, având ca obiect pretenții, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, reclamantul a pretins că ar fi dobândit un autovehicul cumpărat dintr-un stat al Uniunii Europene, autoturism înmatriculat în statul de origine. Ulterior a afirmat că a achitat o taxă de poluare de 2.671 lei, pentru a-și putea înmatricula autoturismul.
Instanța a pus în vedere reclamantului să prezinte dovezile pentru afirmațiile pe care le-a făcut, solicitându-i să depună înscrisurile evocate în acțiune și depuse în probațiune, respectiv actele de proveniență, fie în original, fie în copie eliberată de organele emitente, ori să le certifice pentru conformitate.
La termenul încuviințat pentru complinirea acestor lipsuri, tribunalul a constatat că reclamantul nu a depus în probațiune dovada dobândirii autovehiculului, documentul autorității străine de export definitiv și traducerea acestora, decizia de calcul a taxei de poluare, actele de identitate ale mașinii, respectiv a certificat pentru conformitate cu originalul înscrisurile anexate cererii de chemare în judecată, remițând doar copii necertificate ale actelor.
Câtă vreme înscrisurile depuse nu pot fi considerate ca îndeplinind cerințele minime prevăzute de art. 112 pct. 5 alin. 1 C.proc.civ., tribunalul a omis a verifica pretenția reclamantului, respingând acțiunea conform dispozitivului prezentei hotărâri.
Instanța a stabilit că cerința textului legal impunea ca certificarea înscrisurilor făcută de parte să se refere la acte care nu sunt la rândul lor copii ale unor acte transmise prin fax și pentru care nu se poate stabili că aparțin persoanei semnatare.
Instanța a omis acordarea cheltuielilor de judecată ale pârâtelor, acestea nefăcând solicitări în acest sens.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul A. M. I., solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței, în sensul acțiunii astfel cum a fost formulat.
În motivarea recursului recurentul arată că, instanța de fond a reținut că nu a depus actul de dobândire al autoturismului, însă recurentul arată că nu a considerat necesar a le depune, deoarece a cumpărat autoturismul cumpărat dintr-un stat membru al Uniunii Europene. Arată că, în recurs va depune anexa și restul actelor solicitate de instanță care se aflau la Serviciul Public Comunitar Permise de Conducere și Înmatricularea Autovehiculelor Satu M., în dosarul de înmatriculare.
Instanța de recurs, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, prin prisma motivelor de ordine publică, reține că acesta este fondat urmând ca în baza prevederilor art. 304 pct.9, 312 Cod procedură civilă să dispună admiterea lui pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a respins acțiunea pe considerentul că reclamantul recurent nu a făcut dovada achiziționării autovehiculului dintr-un stat membru al Uniunii Europene.
În recurs, recurentul reclamant a depus copia certificatului de înmatriculare partea 2D, atât în limba germană cât și traducerea acestuia în română, contractul de vânzare – cumpărare în limba germană și tradusă în limba română, înscrisuri din care rezultă că acesta a fost cumpărat din Germania, stat membru al Uniunii Europene.
Pentru a înmatricula în România acest autoturism, recurentul a fost obligat să plătească taxa de poluare în valoare totală de 2671 lei, achitată prin chitanța . nr._/30.08.2010.
Pentru stabilirea cuantumului taxei de poluare datorată, organul fiscal abilitat în acest sens a emis Decizia privind calculul taxei de poluare pentru autovehicule în sarcina solicitantului s-a stabilit obligația de plată a unei taxe de poluare în cuantum de 2671 lei.
Referitor la decizia de calcul a taxei de poluare, instanța a constatat că aceasta nu este un veritabil act administrativ fiscal, deoarece prin acesta nu se dau naștere la drepturi și obligații, respectiv prin întocmirea acestuia nu se naște obligația de plată a taxei ci doar se stabilește pe cale administrativă cuantumul acesteia în cazul în care reclamantul dorește să înmatriculeze un autoturism. Potrivit legii împotriva acestui act se poate formula contestație doar în ce privește cuantumul taxei de poluare.
Întrucât, organele administrativ fiscale au stabilit în formularul „decizie de calcul a taxei de poluare” că acest înscris „constituie titlu de creanță”, după plata taxei de poluare, proprietarii autoturismelor formulează contestație fiscală împotriva acesteia în condițiile Codului de procedură fiscală, în condițiile impuse de către organul administrativ fiscal, deși în realitate raportul juridic de drept fiscal s-a născut în momentul achitării taxei de poluare iar raportul juridic litigios în momentul în care, prin însăși contestația formulată, contribuabilul a solicitat restituirea taxei apreciată ca fiind contrară normelor de drept comunitar.
Pe fondul cauzei, instanța reține că, prin Legea nr.157/2005 România a ratificat Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria și României la Uniunea Europeană.
Potrivit art.148 alin.2 și 4 din Constituția României, prevederile Tratatelor Constitutive ale U.E și ale celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
În conformitate cu prevederile art. 90 alin.1 din Tratatul Comunității Europene „nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare”.
Prin aceste prevederi se limitează libertatea statelor membre în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii, respectiv discriminarea intre produsele importate și cele autohtone de natură similară.
În speță, OUG nr.50/21.04.2008 stabilește, potrivit dispozițiilor art.1, cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de administrația fondului pentru mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit art.4, obligația de plată revine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, astfel că este nelegală încasarea ei.
Pentru autovehiculele aflate deja pe piața națională și care sunt supuse unei noi înmatriculări, nu se achită taxă de poluare în vederea reînmatriculării.
În cauza T. împotriva Statului Român, Cauza C 402/09, Curtea Europeană de Justiție a stabilit că rezultă fără echivoc că reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
Nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Referitor la cererea de restituire a sumei achitată cu titlu de taxă de poluare instanța de recurs reține că este întemeiată, recurentul depunând în recurs înscrisurile necesare în dovedirea provenienței bunului, astfel că în baza art.18 din Legea nr.554/2004 o va admite si va dispune obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 2671 lei achitată prin chitanța . nr._/30.08.2010.
În acest context instanța a constatat că cererea formulată de către reclamant privind obligarea pârâtei la plata unor dobânzi este întemeiată.
Întrucât taxa de poluare în legătură cu care instanța a constatat dreptul reclamantului la restituire este o taxă fiscală iar administrarea acesteia este supusă reglementărilor OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, instanța a apreciat că dobânda legală în această materie este cea reglementată de acest act normativ, respectiv de art. 124, potrivit căruia, „ pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.
Dobânda datorată este la nivelul majorării de întârziere prevăzute de prezentul cod și se suportă din același buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de plătitori.”
Prin urmare, s-a constatat îndreptățirea reclamantului la dobânda prevăzută de Codul de procedură fiscală începând cu a 45-a zi de la data solicitării dobânzii prin cererea adresată organului fiscal, respectiv de la data introducerii cererii de chemare în judecată în situația în care nu a solicitat dobânzi odată cu cererea adresată organului fiscal în condițiile prevăzute de art. 117 C.proc.fiscală, respectiv art. 70 din același act normativ.
În consecință, în temeiul art. 1, 2, 8, 10, 18 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, art. 218 alin. 2 C.proc.fiscală și a textelor de lege anterior amintite, instanța a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de reclamant astfel cum aceasta a fost formulată, a anulat actul administrativ fiscal contestat ca nelegal și a obligat pârâtele la restituirea sumei achitate de către reclamant cu dobânda prevăzută de Codul de procedură fiscală până la data restituirii, precum și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 43,3 lei reprezentând taxele de timbru achitate la instanța de fond.
Nu se vor acorda cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
ADMITE ca fondat recursul declarat de reclamantul A. M. I. cu domiciliul ales în Satu M., ..16, jud. Satu M. în contradictoriu cu intimatele pârâte DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE SATU M. cu sediul în Satu M., P-ța Romană, nr.3-5, jud. Satu M. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr.294, corp A, sector 6 împotriva sentinței nr.3336/CA din 27 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Satu M., pe care o modifică în totalitate, în sensul că.
Admite acțiunea formulată de reclamantul A. M. I. cu domiciliul ales în Satu M., ..16, jud. Satu M. împotriva pârâtelor DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE SATU M. cu sediul în Satu M., P-ța Romană, nr.3-5, jud. Satu M. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr.294, corp A, sector 6 .
Dispune anularea deciziei de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule nr._/30.08.2010 emisă de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Satu M..
Obligă pârâtele să-i restituie reclamantului suma de 2671 lei reprezentând taxă pe poluare, precum și dobânda aferentă, calculată potrivit Codului de procedură fiscală.
Obligă pârâtele în favoarea reclamantului la cheltuieli de judecată în cuantum de 43,3 lei.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 14 martie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER.
B. G. S. D. T. I. S. M.
Red.dec. – jud. T.I.
Jud. fond M. C. G.
Tehnoredact. -S.M.-
2 ex./22.03.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 395/2013. Curtea de Apel ORADEA | Pretentii. Decizia nr. 394/2013. Curtea de Apel ORADEA → |
|---|
