Alte cereri. Decizia nr. 2907/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2907/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 02-10-2013 în dosarul nr. 236/109/2012
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ DECIZIE NR. 2907/R-cont
Ședința publică din 02 Octombrie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: D. R. - judecător
Judecător: C. G. N.
Judecător: G. C. - președinte secție
Grefier: M. B.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârât . C. M., ambii cu sediul la Primăria Merișani, ._, Județul Argeș împotriva sentinței nr.3566/07.12.2013, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă - complet specializat contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._, intimat fiind reclamantul I. F., domiciliat în Pitești, Craiovei, ., ..
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat P. A. pentru intimatul - reclamant, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar, lipsă fiind recurenții.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat, prin anularea chitanței nr. 3180/24.09.2013, în sumă de 2,00 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței, că s-au primit la dosar ,prin biroul registratură, la data de 17 septembrie 2013 întâmpinare din partea intimatului - reclamant, iar la data de 26.09.2013, din partea recurenților cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, însoțită de dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar.
Nemaifiind alte cereri de formulat în cauză, Curtea acordă cuvântul asupra recursului pe fond. Totodată pune în discuție, dacă . calitate în prezenta cauză, observând și că recursul este semnat doar de P. C. M..
Avocat A. P., având cuvântul pentru reclamantul I. F., consideră că potrivit art. 259 alin. 6 din Codul Fiscal se vorbește de autoritatea administrației publice locale. Apreciază că primarul are calitate în prezenta cauză.
Pe fond, solicită respingerea recursul ca nefondat, pentru motivele expuse pe larg în scris în întâmpinarea depună la dosar și pe care le susține oral în ședință publică.
Arată că solicitarea de suspendare în mod corect a fost respinsă la instanța de fond, întrucât se verificase dreptul de proprietate a acestui bun .
Cu privire la fond, arată că reclamantul a solicitat doar înscrierea dreptului de proprietate în evidențele unității administrativ teritoriale, în condițiile în care deține un înscris autentic care constată acest drept de proprietate.
La întrebarea instanței, arată că dosarul_/280/2012, nu este finalizat irevocabil, s-a judecat numai în primă instanță având calea recursului. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Constată că, prin acțiunea înregistrată la 12 ianuarie 2012, reclamantul I. F. a chemat în judecată pe pârâții P. C. Merișani și . acestora la deschiderea rolului agricol și înscrierea dreptului de proprietate în evidențele fiscale, cu consecința eliberării dovezilor necesare referitoare la terenul proprietatea sa.
A mai solicitat reclamantul și obligarea pârâtelor la daune egale cu majorările de întârziere, penalități și dobânzi aferente perioadei de la data când a pretins înscrierea dreptului de proprietate și până la cel al pronunțării hotărârii, daune estimate provizoriu la 1.000 lei.
În motivare reclamantul a arătat că, la 30 decembrie 1999 a dobândit proprietatea unui teren de 1.050 mp., iar în septembrie 2011 a solicitat Primarului C. Merișani o dovadă din care să rezulte că figurează înscris în rolul agricol cu acest imobil. La 25 octombrie 2011 i-a fost comunicat refuzul, motivat de nerespectarea termenului de 30 de zile, nerespectare ce are alte consecințe decât neînscrierea bunului în registrul agricol.
Poziția pârâților este cu atât mai greșită cu cât vânzătoarea către reclamant a avut înscris terenul în evidențele fiscale, iar procesul-verbal de punere în posesie eliberat acesteia (nr.932/17.06.2009) a fost menținut în urma contestării în justiție de către primar.
Prin sentința civilă nr.3566/2012, Tribunalul Argeș a admis în parte acțiunea și a obligat pe pârâți să înscrie reclamantului dreptul de proprietate în evidențele fiscale ale autorității administrativ teritoriale. A fost respins capătul de cerere privind despăgubirile.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate prin vânzare-cumpărare, înscris autentic în temeiul căruia este îndreptățit să fie înscris în registrul agricol al localității.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs . C. Merișani invocând dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041 Cod procedură civilă, în dezvoltarea cărora au susținut următoarele:
- în mod greșit instanța a respins cererea de suspendare a judecății până la soluționarea dosarului nr._/280/2012, pricină în care se pune în discuție existența dreptului de proprietate al reclamantului;
- reclamantul avea obligația să solicite înscrierea dreptului său până la 31 ianuarie 2000, iar în absența unei astfel de solicitări a avut loc eliberarea unui alt proces verbal de punere în posesie în favoarea unei alte persoane, care, de altfel, s-a și înregistrat în registrul agricol;
- prin sentința nr.7672/16.11.2009 s-a constatat nulitatea procesului verbal de punere în posesie nr.932/1999, act ce a stat la baza contractului de vânzare-cumpărare invocat drept titlu de către reclamant.
Examinând criticile formulate se constată că ele sunt fondate pentru cele ce se vor arăta mai jos.
În condițiile art.306 alin.2 din Codul de procedură civilă, în discuția părților a fost pusă excepția lipsei calității procesuale pasive a C. Merișani, excepție invocată din oficiu de către instanță și care se apreciază că se impune a fi soluționată cu prioritate.
Astfel, potrivit art. 9 din OG nr.28/2008 „(1) Înscrierea datelor în registrul agricol se face la comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către persoanele cărora le revin, prin dispoziție a primarului respectiv, sarcina completării, ținerii la zi a registrului agricol atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, precum și a centralizării datelor”.
Legea recunoaște în sarcina primarului dreptul și obligația de a dispune înscrierea datelor în registrul agricol, așa cum rezultă și din dispozițiile art.6 ale aceluiași act normativ. Faptul că această menționare se face de către secretarul localității nu este de natură să infirme aprecierea potrivit căreia titularul dreptului și obligației, inclusiv sub aspect procesual, în pricinile de natura celei de față, este primarul.
Se apreciază, așadar, că unitatea administrativ teritorială - cea în favoarea căreia se recunoaște personalitatea juridică, aspect care, însă, în cauzele de contencios administrativ, are o altă relevanță prin raportare la capacitatea de drept public - nu are legitimare procesual pasivă, așa încât acțiunea formulată împotriva C. Merișani se impunea a fi respinsă ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate.
În ceea ce privește susținerile Primarului C. Merișani – persoană care a semnat calea de atac în dubla sa calitate, de primar și de reprezentant al unității administrativ teritoriale – acestea se impun a fi reținute sub aspectul ultimelor două critici.
Ținerea registrului agricol se face, așa cum rezultă și dispozițiile art.1 din OG nr.28/2008 și „În scopul asigurării unei evidențe unitare cu privire la categoriile de folosință a terenurilor, (…)”, dar și pentru a constitui o „sursă de date pentru înfăptuirea pe plan local a unor politici în domeniile: fiscal, agrar, al protecției sociale, edilitar-urbanistic, sanitar, școlar și altele asemenea;” (art.6 alin.6 lit.a).
În aceste condiții se apreciază că refuzul primarului unei localități de a efectua înscrierile în registrul agricol privind un teren atunci când referitor la acesta există litigii, litigii care pun în discuție titularul dreptului de proprietate, nu poate fi apreciat ca nejustificat.
În cauză, reclamantul a cumpărat, la 30 decembrie 1999, terenul de 1050 mp. din suprafața totală de 2100 mp., situat în intravilanul comunei Merișani, pct.”Vatra satului”, de la M. V., aceasta dovedindu-și dreptul de proprietate dobândit în condițiile Legii nr.18/1991 prin procesul-verbal de punere în posesie nr.932/17.06.1999 (filele 8-10).
Este adevărat că prin sentința nr.3169/2010 acțiunea formulată de P. C. Merișani prin care acesta solicita să se constate nulitatea procesului verbal de punere în posesie nr.932/1999 și în care actualul intimat a avut calitatea de pârât a fost respinsă, soluție menținută prin decizia nr.205/2011 (filele 11-17). Respingerea însă a fost determinată de aprecierea că în cauză este incidentă excepția autorității de lucru judecat prin aceea că, într-o judecată anterioară, același proces verbal de punere în posesie s-a constatat a fi nul printr-o hotărâre irevocabilă.
În aceste condiții se apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele art.1 din Legea nr.554/2004, întrucât refuzul Primarului C. Merișani de a efectua înscrierea în registrul agricol este justificat de necesitatea ca acest document să conțină mențiuni despre care nu există, cel puțin la momentul realizării lor, elemente care să pună în discuție dreptul. Or, cum în cauză există o hotărâre judecătorească în care s-a constatat nulitatea titlului de proprietate al vânzătoarei, se impune să se observe care sunt efectele pe care aceasta le produce asupra transmisiunilor de drepturi făcute de ea.
În ceea ce privește critica privind greșita respingere a cererii de suspendare se apreciază că ea nu este fondată și chiar dacă efectuarea mențiunilor depinde de modul de rezolvare a drepturilor invocate de părți, parte din ele făcând obiectul unui litigiu, nu sunt de natură să justifice o astfel de măsură. Aceasta pentru că, așa cum s-a arătat mai sus, la acest moment refuzul de înscriere în registrul agricol este un refuz justificat și el nu poate fi sancționat în condițiile art.1 din Legea contenciosului administrativ.
Pentru toate aceste considerente se apreciază că recursul este fondat și, în baza art.312 alin.2 Cod procedură civilă, urmează a fi admis, cu consecința modificării sentinței și respingerii acțiunii față de . îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală, iar față de P. C. Merișani, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârât . C. M., ambii cu sediul la Primăria Merișani, ._, județul Argeș, împotriva sentinței nr.3566/07.12.2013, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă - Complet specializat contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._, intimat fiind reclamantul I. F., domiciliat în Pitești, Craiovei, ., ..
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 octombrie 2013, la Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, D. R. | Judecător, C. G. N. | Judecător, G. C. |
Grefier, M. B. |
Red.G.C.
EM/4 ex./10.10.2013
Jud.fond N.S.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 2037/2013. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 1591/2013. Curtea de Apel PITEŞTI → |
|---|
