Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 232/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 232/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 12-12-2013 în dosarul nr. 1683/46/2013
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. A. ȘI FISCAL
DOSAR NR._ SENTINȚA NR. 232/F-C.
Ședința publică din 12 Decembrie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: A. T., judecător
Grefier I. P.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, cererea formulată de reclamanta U. A. TERITORIALĂ JUDEȚUL ARGEȘ, cu sediul în Pitești, Piața V. M. nr. 1, județul Argeș, C._, cont bancar RO05TREZ__, reprezentată în fața instanței prin Cabinet Av. S. P. D., cu sediul în Pitești, .. 2, ., județul Argeș, în contradictoriu cu pârâtul M. D. REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE, cu sediul în București, ., Latura Nord, sector 5, C._, având ca obiect anularea deciziei nr. 157/29.08.2013 și a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr._/05.07.2013
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat S. P. D. pentru reclamantă, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea este scutită de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin compartimentul registratură, la data de 11.12.2013, borderou cu înscrisuri din partea reclamantei.
Curtea, față de întâmpinare (f.138 și urm.), verificându-și competența potrivit disp. art. 130 și 131 NCPC, pune în discuție competența materială și teritorială.
Reprezentantul reclamantei solicită respingerea excepției, iar din punct de vedere material arată că cererea este de competența curții de apel.
Curtea constată că îi revine competența de soluționare a prezentei cauze, potrivit art. 10 alin. 1 din L. nr. 554/2004 și art. 51 alin. 2 din O.U.G. nr. 66/2011 iar sub aspectul competenței teritoriale constată că în cauză se solicită anularea unei decizii emise în soluționarea contestației împotriva notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, respectiv anularea titlului de creanță notă de constatare în care s-a dispus aplicarea unei corecții financiare pentru contractele de dirigenție de șantier, inclusiv pentru contractul nr.6939/3237/8.06.2010 pentru care nu s-au efectuat plăți. Se atacă o decizie a autorității prevăzute la art.20 din O.U.G. nr.66/2011, în procedura prevăzută de art.21 din lege, iar nu acte întocmite în procedura art.6 și 9 din lege, având ca temei contractul de finanțare, supuse dispozițiilor de drept comun. Deși norma de competență teritorială are caracter de ordine privată, potrivit art.129 alin.2 pct.3 raportat la art.129 alin.3 NCPC, prin raportare la art.10 alin.3 din Legea nr.554/2004 și este dispozitivă, în materie contractuală, permițând părților să deroge de la aceasta, în cazul în care se contestă decizia de soluționare a contestației împotriva notei de constatare a neregulilor, cu valoare de act administrativ fiscal, competența se determină în conformitate cu art.10 alin.3 din Legea nr.554/2004, care lasă la latitudinea reclamantului alegerea între instanța de la domiciliul său sau cea de la sediul autorității pârâte.
În ceea ce privește durata necesară soluționării cauzei, reprezentantul reclamantei arată că lasă la aprecierea instanței.
În temeiul art. 238 NCPC, față de obiectul cererii și de natura litigiului, de contencios administrativ, față de cererile scrise ale părților cu privire la probatorii, Curtea estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la un termen.
Constată că nu se poate face aplicarea art. 239 rap. la art. 366 și urm. NCPC, față de lipsa de reprezentare în fața instanței a pârâtului.
Față de adresele depuse de reclamantă la dosar la data de 11 decembrie 2013, din care rezultă că debitele aferente contractelor nr. 6940/3238/08.06.2010 și nr. 6941/_/08.06.2010 au fost stinse (filele 163-169), instanța solicită reprezentantului reclamantei să lămurească aspectul interesului în promovarea cererii cu privire la aceste două contracte.
Reprezentantul reclamantei precizează că justifică în continuare interes în promovarea acțiunii în ceea ce privește primele două contracte, întrucât, corecțiile pentru acestea au fost achitate din bugetul de stat, dar nu se verifică dacă erau datorate sau corect stabilite.
Având cuvântul asupra probelor reprezentantul reclamantei solicită admiterea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Văzând dispozițiile art.255 și 258 NCPC, Curtea încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosar odată cu cererea de chemare în judecată, precum și cele depuse la 11.12.2013, constatând că acestea sunt utile soluționării cauzei, față de obiectul cererii și de argumentele prezentate în aceasta.
Reprezentantul reclamantei arată că nu mai are cereri de formulat.
Față de această susținere și văzând dispozițiile art.392 NCPC, instanța constată terminată cercetarea judecătorească acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului cauzei.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, anularea deciziei nr.157/2013 și a titlului de creanță reprezentat de Nota de corecție nr._/2013. Precizează că în anul 2010 fișa de date a achiziției era configurată de ANRMAP într-o altă formă decât la data controlului din anul 2013, iar forma era predefinită și nu putea fi modificată de reclamantă, în calitate de autoritate contractantă. Astfel, în mod incorect, pârâta, cu ocazia soluționării contestației, nu s-a raportat la legislația în vigoare la nivelul anului 2010.
Referitor la contractul nr.6939/3237/8.06.2010, măsura aplicării corecției în temeiul procedurii menționate la art.21 din OUG nr.66/2011 nu este legală, iar pârâta avea la dispoziție procedura prevăzută de dispozițiile art.6 și 9 din O.U.G. nr.66/2011, având în vedere că nu a avut loc nici o rambursare sau plată anterioară constatării presupuselor abateri.
În ceea ce privește neregula constatată de pârâtă cu privire la nepublicarea în JOUE a unei modificări, arată că reclamanta a apreciat că nu se impune publicarea acesteia, față de dispozițiile legale în vigoare în 2010.
Depune la dosar note de ședință.
Curtea, declară închise dezbaterile, în temeiul art. 394 NCPC.
CURTEA
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești la 2.10.2013, U. A. Teritorială Județul Argeș a chemat în judecată M. D. Regionale și Administrației Publice, solicitând: anularea deciziei nr.157/29.08.2013, emisă de Serviciul de soluționare contestații nereguli fonduri europene din cadrul M.D.R.A.P. în soluționarea contestației împotriva notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr._/5.07.2013, anularea titlului de creanță, notă de constatare nr._/2013 întocmită de Direcția de constatare și stabile nereguli-Serviciul constatare și stabilire nereguli-P. din cadrul M.D.R.A.P. privind contractele de finanțare aferente proiectelor cod SMIS 1130, 1131, 1132, prin care s-a dispus aplicarea corecțiilor financiare de 25% din valoarea contractelor de dirigenție de șantier nr._/8.06.2010, încheiat cu S.C.Search Corporation S.R.L. și nr.6490/8.06.2010 încheiat cu S.C. Irimat Cons S.R.L., inclusiv corecția financiară de 25% la valoarea contractului nr.6939/3237/8.06.2010 încheiat cu S.C.Irimat Cons S.R.L., pentru care nu au fost efectuate încă plăți.
Se arată că în vederea atribuirii prin licitație deschisă a contractelor de servicii supraveghere tehnică a execuției pentru proiectele „Modernizare DJ 730: Podul Dâmboviței (DN73)-Dâmbovicioara-Ciocănău-limita județului B. în vederea îmbunătățirii și dezvoltării infrastructurii de turism Km.0+000-9+550, L=9550 km. (SMIS 1130)”, „Modernizare DJ 734: Voinești (DN73)-Lerești-V. în vederea îmbunătățirii și dezvoltării infrastructurii de turism Km.0+000-19+550, L=_ km. (SMIS 1132)” și „Modernizare DJ 7031: Mușătești (DN73C)-B.-Brădetu-Poienile Vâlsanului în vederea îmbunătățirii și dezvoltării infrastructurii de turism Km.28+822-53+600, L=_ km. (SMIS 1131)”, autoritatea contractantă a publicat la 25.03.2010 în SEAP anunțul de participare însoțit de documentația de atribuire.
Pentru cele 3 contracte de servicii supraveghere tehnică a lucrărilor, în fișa de date la capitolul II-Obiectul contractului, subpunctul II.1.6 – divizare pe loturi, autoritatea a solicitat ca depunerea ofertelor să se realizeze pentru toate loturile, fiind astfel bifată căsuța DA.
În anunțul de participare s-a stabilit criteriul de atribuire oferta cea mai avantajoasă din punctul de vedere economic.
Prin răspunsul la clarificări, autoritatea contractantă a reiterat factorii de evaluare și modul de punctare al acestora.
Comisia a declarat calificate și conforme ofertele celor trei operatori participanți, stabilind ofertanți câștigători pentru loturile 1 și 2 pe S.C. Irimat Cons S.R.L. și pentru lotul 3 pe S.C. Search Corporation S.R.L.
În nota de constatare s-a reținut culpa beneficiarului UAT Argeș care ar fi restricționat participarea la procedura de achiziție prin solicitarea depunerii ofertelor pentru toate loturile și prin nepublicarea tuturor criteriilor de calificare și selecție generându-se un posibil prejudiciu, prezumându-se nerespectarea principiului concurenței și tratamentului egal cu efecte directe asupra eficienței utilizării fondurilor publice.
Contestația formulată împotriva notei de constatare a fost respinsă prin decizia nr.157/29.08.2013.
Asupra primului criteriu se susține că anunțul de participare a fost publicat la 27.03.2010 în SEAP, iar contractele de servicii au fost încheiate la 8.06.2010.
Nota de constatare s-a raportat la legislația actuală, iar nu la cea existentă în momentul respectiv.
A.N.R.M.A.P a elaborat conținutul documentației de atribuire a contractelor de achiziție și formularele specifice, ca bază pentru autoritățile contractante care demarează proceduri de atribuire prin sistemul electronic de achiziții publice.
Fișa de date valabilă în perioada 2010 avea ca opțiune la secțiunea „împărțire pe loturi” pentru depunerea ofertelor bifarea numai unei singure căsuțe, un lot, unul sau mai multe, toate loturile, iar prin bifarea ultimei opțiuni, sistemul nu mai permitea bifarea oricărei dintre celelalte rămase disponibile.
Dimpotrivă, la data efectuării controlului, conținutul standard al fișei de date s-a modificat în ceea ce privește „împărțirea pe loturi” existând o singură căsuță, referitor la unul sau mai multe loturi.
Raționamentul ANRMAP ține de faptul că dacă împărțirea pe loturi în varianta pentru toate loturile în anul 2010 nu era considerată un criteriu de calificare restrictiv, ulterior în anul 2013, criteriul devine restrictiv.
Depunerea ofertelor pentru toate loturile nu îngrădea la momentul 2010 participarea la procedură a operatorilor economici interesați, cin dimpotrivă favoriza participarea unei categorii largi de operatori, în contextul în care oricare dintre aceștia erau liberi să subcontracteze sau să se asocieze în vederea îndeplinirii acelor părți din contractul de achiziție.
Dacă depunerea ofertelor pentru toate loturile erau considerată un obstacol de natură să restrângă concurența pentru operatorii economici, conținutul fiind elaborat de ANRMAP, înseamnă că formularul electronic standardizat trebuia să poată fi modificat de către achizitor.
În decizia nr.157/2013, s-a reținut că deosebirile substanțiale între conținutul fișei de date standard electronic din anul 2010 cu cel din anul 2013, reprezintă o deficiență tehnică ce trebuia remediată de autoritatea contractantă la momentul respectiv, reținându-se totodată că aprecierea faptelor și constatarea neregulilor s-a realizat prin raportare la normele legale incidente la data inițierii procedurii de atribuire.
Raportat la conținutul fișei de date din 2010 nu se pot constata nereguli, aceasta fiind valabilă, modificându-se însă la data controlului.
Activitatea autorității contractante se limita numai la încărcarea machetelor din formularul cu datele necesare, unde la secțiunea împărțire pe loturi trebuia să aleagă o singură variantă din cele trei. Prin urmare, cum opțiunea pentru toate loturile figura în conținutul predefinit al fișei de date, opțiunea autorității contractante de a solicita depunerea ofertelor pentru toate loturile era legală, neconstituind obstacol nejustificat de natură să restrângă concurența pentru operatorii economici.
Se arată că jurisprudența referitoare la instituția lotizării achizițiilor publice s-a schimbat după 20 decembrie 2011, când Comisia Europeană a dat publicității două propuneri de directive pentru înlocuirea celor din 2004, deoarece contextul judecății trebuia circumscris situației de fapt din speță în raport de legea în vigoare în acel moment.
Nici O.U.G. nr.34/2006, nici H.G. nr.925/2006 nu reglementau modalității exercitării autorității contractante în cazul defalcării unui contract de achiziție, respectiv situații și circumstanțele în care autoritatea contractantă poate recurge la achiziționarea de servicii pe loturi, alcătuirea, numărul acestora sau dacă oferta poate fi depusă pentru toate loturile.
S-a reținut încălcarea art.2 alin.1 lit.a) din O.U.G. nr.34/2006, constatându-se nelegalitatea conținutului fișei de date elaborate de ANRMAP valabilă pentru anul 2010.
Autoritatea contractată justifică atribuirea contractelor pentru loturile aferente celor trei proiecte de nevoia de celeritate, contractele de finanțare fiind semnate la intervale foarte scurte și implementate în paralel.
De asemenea, în această manieră se poate urmări mai ușor executarea contractului. Art.10 din H.G. nr.925/2006, reglementează posibilitatea de a stabili depunerea ofertelor pe loturi, scopul urmărit fiind protejarea intereselor economice ale autorității contractante, respectiv dobândirea unei garanții suficiente în colaborarea cu un operator având capacitate tehnică, profesională și financiară de a executa în termen serviciile în discuție.
La licitație au participat 4 ofertanți, nefiind astfel restricționată concurența.
Niciun participant nu a solicitat clarificări cu privire la acest aspect, conform art.78 din O.U.G. nr.34/2006 și nici nu a contestat cerințele documentației de atribuire în temeiul art.2562 coroborat cu art.255 din O.U.G. nr.34/2006, unele aspecte fiind clarificate prin patru note intermediare.
Operatorii și-au însușit conținutul anunțului de participare și documentația de atribuire, întocmind oferte în conformitate cu aceasta, iar raportul de activitate UCVAP din 24.06.2010 nu a constatat încălcări ale legii.
În nota de constatare s-a reținut fără temei că răspunsul la cererea de clarificări nr.1 privind detalierea factorilor de evaluare a ofertelor, respectiv modul de punctare al acestora, nu a fost publicată ca erată în JOUE. La acel moment, erata se transmitea numai în cazul datei de depunere/deschidere a ofertelor în cazul modificării criteriilor de calificare sau al ponderii factorilor de evaluare.
Cum în cauză nu se aduceau modificări de substanță la metodologia concretă de punctare a factorilor de evaluare, era suficientă afișarea în SEAP.
Aplicarea corecției de 25% din valoarea contractului nr.6939/3237/8.06.2010, în temeiul procedurii reglementată de O.U.G. nr.66/2011, este nelegală, deoarece acest act normativ distinge două momente în care poate interveni constatarea neregulilor, în cauză aplicarea corecțiilor financiare nefiind aplicabilă. Astfel, primul moment este acela al verificării solicitărilor de plată în care dacă se constată nereguli, autoritățile competente aplică reduceri procentuale din sumele solicitate la plată (art.6 alin.3 și 9 din O.U.G. nr.66/2011), iar dacă neregula este identificată ulterior rambursării cererilor de cheltuieli, autoritățile emit notă de constatare și de stabilire a corecțiilor financiare care reprezintă titlu de creanță conform art.21 din O.U.G. nr.66/2011.
Procedura de verificare și constatare a abaterilor anterior rambursării cererii, reprezintă o activitate distinctă de cea organizată și desfășurată în aplicarea prevederilor art.21 alin.1-16 din O.U.G. nr.66/2011 (art.7 alin.2).
În acest context, art.27 alin.1 lit.a) din H.G. nr.785/2011, prevede că valoarea abaterilor/corecțiilor financiare se calculează de autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care are obligația de a reduce procentual sumele pe care le vor aproba la plată, aplicând coeficientul de corecție stabilit în aplicarea art.6 alin.3 și anexei din ordonanță.
Se mai arată că prin Ordinul Președintelui ANRMAP nr.155/2006 a fost aprobat Ghidul pentru atribuirea contractelor de achiziție publică până la 30.04.2009, când prin Ordinul nr.80/2009 acesta a fost abrogat.
Ordinul ANRMAP nr.509/2011 prin care se exemplifică situațiile de restricționare a concurenței și de încălcare a principiului proporționalității prin cerințele de calificare și selecție, este ulterior perioadei încheierii contractelor, prezumțiile instituite în noua lege completând dispozițiile art.9 din H.G.nr.925/2006.
Conform H.G. nr.801/2011, ANRMAP evaluează conformitatea documentației de atribuire cu legislația aplicabilă în domeniul achizițiilor publice în maxim 14 zile de la data primirii documentației la SEAP, având obligația să emită acordul pentru inițierea procedurii de atribuire. Constatarea unei noi conformități atrage obligația ANRMAP de a informa autoritatea contractantă asupra acestora și a motivului pentru care nu sunt concordante cu dispozițiile aplicabile achizițiilor publice.
Ca atare, reclamanta nu avea posibilitatea obiectivă la momentul 2010 să stabilească dacă folosirea termenilor din anunțul de participare și fișa de date se încadrează sau nu în categoria cerințelor restrictive și disproporționate.
Prin O.U.G. nr.14/2013 s-a prevăzut suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitate cu legislația din domeniul achizițiilor publice, tocmai pentru a înlătura consecințele produse asupra beneficiarilor de fonduri europene de întocmire a unor rapoarte cu concluzii diametral opuse de către autoritățile de control.
În susținerea cererii au fost depuse la dosar: anunțul de participare din data de 27.03.2010, fișa de date a achiziției, nota de constatare nr._/5.04.2012, contestația nr.9418/1.08.2013, decizia nr.157/29.08.2013, reguli noi în lansarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică prin SEAP, note intermediare din 13.04.2010 și 16.04.2010, adrese emise de D.G.F.P. Argeș la 16.04.2010, 23.04.2010, 13.05.2010, 28.05.2010, clarificarea la documentația de atribuire din 14.04.2010, raport de activitate din 24.06.2010, întocmit de C. de verificare a achizițiilor publice din cadrul D.G.F.P. Argeș, decizia de verificare din 1.04.2010, ordinul de serviciu nr.17/1.04.2010.
M. D. Regionale și Administrației Publice a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, invocând în prealabil excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Pitești, având în vedere dispozițiile art.96 pct.1 Cod procedură civilă, art.10 alin.11 din Legea nr.554/2004 și contractul de finanțare care arată că orice litigiu între AMPOR și beneficiar survenit în executarea contractului va fi soluționat de instanțele judecătorești, competente material din raza teritorială a Municipiului București.
Pe fond, se solicită respingerea cererii ca nefondată, arătându-se că echipa de control a procedat la efectuarea unei verificări documentare a cazului de suspiciune de nereguli, ce a vizat aspectele menționate în sesizările Unității Gestionare Nereguli Fonduri Europene din 23.09.2012, 15 și 20.05.2013, vizând contractele de dirigenție de șantier nr.6941/2010, nr.6490/2010 și nr.6939/3237/8.06.2010.
Din verificări echipa de control a constatat încălcarea art.2 alin.1 lit.a) și art.26 alin.2 din H.G. nr.925/2006.
În cadrul documentației de atribuire din 25.03.2010 pentru contractele de supraveghere tehnică a lucrărilor la capitolul „Obiectul contractului” subpunctul „Divizare pe loturi” fiind bifată căsuța Da, specificându-se că ofertele se depun pe toate loturile.
Prin introducerea acestor cerințe minime de calificare, autoritatea contractantă nu a asigura promovarea concurenței între agenții economici, încălcând principiul tratamentului egal și al nediscriminării nefiind asigurată eficiența utilizării fondurilor publice.
Pe de altă parte, prin răspunsul la cererea de clarificări s-au adus completări documentației de atribuire, fiind detaliați factorii de evaluare și de punctare a acestora, fără a se publica în JOUE o erată.
Reclamanta a încălcat obligația de a transmite spre publicare un anunț tip erată conform art.26 alinl.2 din H.G. nr.925/2006, astfel că conform pct.1.7 din O.U.G. nr.66/2011 a fost aplicată o corecție financiară de 25% din valoarea contractelor de servicii dirigenție de șantier atribuită fără organizarea unei licitații adecvate.
Și pentru contractul nr.6939/3237/8.06.2010, s-a aplicat corecția, chiar dacă pentru acesta nu au fost efectuate plăți, întrucât a fost atribuit în urma aceleiași proceduri.
Față de proba cu înscrisuri administrată în cauză, Curtea reține că autoritatea contractantă Județul Argeș a publicat anunțul de participare nr._/27.03.2010 în vederea atribuirii prin licitație deschisă a contractelor de servicii supraveghere tehnică a execuției pentru proiectele „Modernizare DJ 730: Podul Dâmboviței (DN73)-Dâmbovicioara-Ciocănău-limita județului B. în vederea îmbunătățirii și dezvoltării infrastructurii de turism Km.0+000-9+550, L=9550 km. (SMIS 1130)”, „Modernizare DJ 734: Voinești (DN73)-Lerești-V. în vederea îmbunătățirii și dezvoltării infrastructurii de turism Km.0+000-19+550, L=_ km. (SMIS 1132)” și „Modernizare DJ 7031: Mușătești (DN73C)-B.-Brădetu-Poienile Vâlsanului în vederea îmbunătățirii și dezvoltării infrastructurii de turism Km.28+822-53+600, L=_ km. (SMIS 1131)”.
Anunțul de participare a fost publicat și în JOUE la 27.03.2010.
Criteriul de atribuire a contractelor a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, algoritmul de calcul prin evaluarea ofertelor fiind lămurit de autoritatea contractantă prin răspunsul la cererea de clarificări nr.1, nepublicat în JOUE.
În urma verificării documentelor de calificare și a ofertelor depuse, Comisia de evaluare a declarat conforme ofertele a trei operatori economici, stabilind ofertanții câștigători pentru loturile nr.1 și 2 pe S.C. Irimat Cons S.R.L., iar pentru lotul nr.3 pe S.C.Search Corporation S.R.L.
Ulterior, prin nota de constatare din 5.07.2013 (filele 48-66), echipa de control din cadrul Direcției de Constatare și Stabilire Nereguli din cadrul M.D.R.A.P. a constatat unele nereguli în privința modului de organizare a licitației deschise pentru atribuirea serviciilor de dirigenție de șantier pentru cele trei proiecte SMIS.
Verificările s-au efectuat în baza O.U.G. nr.66/2011, care a fost adoptată, deoarece s-a constatat că aplicarea în timp a O.G. nr.79/2003 a generat stabilirea unor debite excesive în sarcina beneficiarilor, noul act normativ urmărind respectarea principiului proporționalității.
S-a arătat în nota de constatare că indiferent de momentul săvârșirii abaterii este necesară constatarea neregulilor în baza principiului proporționalității la stabilirea cheltuielilor neeligibile, O.U.G. nr.66/2011 generând situații mai favorabile beneficiarilor în raport cu reglementarea O.G. nr.79/2003, care stabilea neeligibilitatea întregii sume plătite sau care urma să fie solicitată la rambursare.
Pentru contractul de finanțare nr.317/21.05.2009 cod SMIS 1130 s-a reținut că au fost rambursate 6 cereri de finanțare, iar pentru contractul cod SMIS 1131 s-a reținut că au fost rambursate 5 cereri de finanțare.
Pentru contractele de achiziție nr.6941/8.06.2010, nr.6939/3237 din 8.06.2010 și nr.6490/8.06.2010 s-a reținut că acestea au fost implementate fizic și valoric (filele 51-52).
S-a reținut în nota de constatare că autoritatea contractantă a obligat participanții la licitație să depună oferte pentru toate cele trei loturi, aceștia neavând posibilitatea de a participa doar pentru o parte din loturi. În conformitate cu art.10 alin.1 din H.G. nr.925/2006, în vigoare la momentul atribuirii contractului, autoritatea avea dreptul la atribuirea contractului de achiziție pe loturi cu respectarea prevederilor art.23 din O.U.G: nr.34/2006, cu condiția precizării acestui aspect în documentația de atribuire. De asemenea, art.15 din H.G. nr.925/2006, prevedea că dacă în procedura de atribuire contractul era împărțit pe loturi, criteriul de atribuire utilizat trebuie să fie același pentru toate loturile respective. Dacă autoritatea contractantă își propune să atribuie un contract pentru care nu se poate anticipa prețul total al prestației, dar este posibilă estimarea unui tarif mediu lunar, metoda de estimare variază în funcție de durata contractului: dacă autoritatea contractantă își propune să achiziționeze servicii similare defalcate periodic a căror achiziționare face obiectul unor contracte distincte, atunci valoarea estimată se consideră a fi valoarea cumulată a tuturor loturilor.
Ca atare, s-a reținut că autoritatea contractantă s-a încadrat în prevederile legale în privința divizării pe loturi a ofertelor, dar nu s-a încadrat în reglementarea legală în ce privește obligativitatea de a fi depuse oferte pentru toate cele trei loturi.
Se susține că formularul fișa de date a achiziției la Capitolul II – Obiectul contractului, permite iar nu obligă la divizarea pe loturi și depunerea ofertelor pentru toate loturile supuse atribuirii, astfel că prin împărțirea în loturi și stabilirea ofertelor pentru toate loturile, a fost limitat accesul potențialilor agenți economici care doreau să participe la licitație doar pentru un anumit lot.
S-a reținut de asemenea că solicitarea depunerii ofertelor pentru toate loturile a generat un posibil prejudiciu rezultat din prezumția nerespectării principiului concurenței cu efecte directe asupra eficienței utilizării fondurilor publice.
De asemenea, s-a mai reținut că prin răspunsul la cererea de clarificări nr.1 s-au adus completări documentației de atribuire prin detalierea factorilor de evaluare a ofertelor, răspunsul la clarificări fiind publicat în SEAP la 14.04.2010, fără însă a fi publicat și în JOUE, cu încălcarea art.26 din H.G. nr.925/2006.
Neconcordanța dintre anunțul de participare publicat în JOUE inițial și anunțul publicat în SEAP a condus la încălcarea principiului tratamentului egal prin informarea necorespunzătoare a tuturor potențialilor ofertanți..
Prejudiciul posibil rezultat din nepublicarea în JOUE a tuturor criteriilor de calificare și selecție a fost considerat din perspectiva nerespectării principiului concurenței cu efecte directe asupra eficienței utilizării fondurilor publice.
Cu privire la punctul de vedere exprimat de către autoritatea contractantă, prin nota de constatare s-a reținut că nedepunerea de contestații de către operatorii economici în procedura de atribuire nu reprezintă o motivație și o justificare a autorității contractante de a folosi criterii de calificare cu încălcarea art.179 din O.U.G.nr.34/2006 și art.26 din H.G. nr.925/2006.
Faptul că alte instituții nu au identificat încălcări ale legislației achizițiilor publice, anterior publicării anunțului de participare, este irelevant, fiind învederate prevederile art.324 din H.G. nr.457/2008, privind cadrul instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale, autoritatea de management putând constata încălcări ale legislației comunitare sau naționale privind achizițiile publice.
S-a mai arătat că tocmai valoarea estimată cumulată a celor trei contracte a dus la publicarea anunțului în JOUE, rezultând astfel că nelegalitatea constatată conduce la aplicarea unei corecții în funcție de această valoare estimată.
Ca temei de drept al întocmirii notei de constatare au fost reținute prevederile art.1, art.179, art.199 din O.U.G. nr.34/2006, art.14 și 26 din H.G. nr.925/2006, Regulamentul CE nr.1083/2006, Regulamentul CE nr.1828/2006, Decizia Comisiei C/2001/476 respectiv COCOF/2007.
Împotriva acestei note de constatare UAT Județul Argeș a formulat contestație (filele 67-76), respinsă fiind decizia nr.157/22.08.2013 (filele 78-84), în care au fost confirmate cele reținute de către echipa de control.
Curtea reține în primul rând că se impune a se analiza aplicarea actelor normative în materie, față de principiul neretroactivității legii noi, reglementat în art. 15 alin. (2) din legea fundamentală și de susținerile de la punctul II din cererea de chemare în judecată.
Astfel, în cauză s-a realizat aplicarea O.U.G. nr.66/2011 pentru fapte invocate a fi săvârșite anterior intrării în vigoare a acesteia, ceea ce necesită analizarea legalității actelor din perspectiva procedurii de control, a condițiilor în care se poate reține o neregulă și a sancțiunii aplicate.
Nu ridică probleme procedura de control, atâta vreme cât acesta a fost efectuat în anul 2013, în temeiul legii în vigoare la momentul realizării sale, respectiv O.U.G. nr. 66/2011.
În ce privește fapta invocată însă, aceasta trebuie analizată în raport de legea în vigoare la data săvârșirii acesteia, contractele și procedura verificate datând din anul 2010, deci anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr.66/2011, astfel că legea aplicabilă este reprezentată de O.U.G. nr. 34/2006, H.G. nr.925/2006 raportate la O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, dar și de reglementările comunitare aplicabile potrivit art. 148 al. 2 din Constituție, ca urmare a aderării, deoarece prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
În speță sunt în discuție prevederile: Regulamentului CE Euratom nr.2988/1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene; Regulamentului CE nr.1083/2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 și ale Regulamentului CE nr. 1828/2006 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională.
Potrivit legii interne cu caracter general, art.2 lit.a) din O.G. nr.79/2003 în vigoare la data analizată, neregula reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau comunitare, precum și cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții, care prejudiciază bugetul general al Comunității Europene și/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și bugetele din care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită.
Cum legea se referă la orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau comunitare, rezultă că se pot încadra aici și încălcările legislației privind achizițiile publice.
Legea internă solicita îndeplinirea unui prejudiciu efectiv, întemeiat pe caracterul imperativ al regulilor după care se cheltuiesc banii publici, precum și pe faptul că la baza achizițiilor publice trebuie să stea libera concurență, a cărei nesocotire reprezintă un prejudiciu în sine.
Nu se poate susține că este vorba numai despre un prejudiciu pecuniar, comunitatea fiind interesată în corectitudinea utilizării acestor fonduri.
De altfel, aspectul existenței efective a unui prejudiciu pecuniar nu are relevanță în condițiile în care norma comunitară se aplica și la nivelul anului 2010 în mod direct în statele membre și aceasta nu condiționa neregula de un asemenea prejudiciu produs. Astfel, prin art. 1 alin. 2 din Regulamentul CE Euratom nr. 2988/1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, abaterea este definită ca fiind „orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care prejudiciază sau poate prejudicia bugetul general al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităților, fie printr-o unitate de cheltuială nejustificată.”
De asemenea, art. 2 pct.7 din Regulamentul CE nr.1083/2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1260/1999 definește “neregularitatea” ca “orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.”
Ca atare, atât definiția din legea internă cât și cele prevăzute în Regulamentul menționat, determină concluzia că nerespectarea procedurii legale a achizițiilor publice se încadrează în text, determinând un prejudiciu bugetului unional, iar acesta constă în încălcarea regulilor unei concurențe corecte, ceea ce reclamă aplicarea unei sancțiuni.
Asupra sancțiunii aplicate, în speță corecția prevăzută în anexa pct.1.7 a O.U.G. nr.66/2011, Curtea reține că similar neretroactivității legii noi consacrate în legea internă, art.2 alin.(2) din Regulamentul 2988/1995 privind protecția intereselor financiare ale UE prevede că "nicio sancțiune administrativă nu poate fi impusă în absența unor dispoziții în acest sens prevăzute într-un act comunitar emis anterior abaterii respective. În cazul modificării ulterioare a dispozițiilor care impun sancțiuni administrative și care sunt incluse în normele comunitare, se aplică retroactiv dispozițiile mai favorabile".
În context, se constată că sistemul sancționator prevăzut de O.G. nr.79/2003 și de O.U.G. nr.66/2011 relevă deosebiri. Astfel, neregulile săvârșite în procedura de utilizare și administrare a fondurilor comunitare și a fondurilor de cofinanțare aferente, definite prin art.2 lit.a) din O.G. nr.79/2003, se sancționau cu restituirea în întregime a sumelor plătite din fondurile comunitare și/sau din cofinanțarea aferentă, costurile bancare, inclusiv accesoriile acestora, precum și a altor sume stabilite de lege în sarcina debitorului (art.4 din O.G. nr.79/2003), acestea fiind considerate creanțe bugetare și asimilate creanțelor fiscale [art.2 lit.d) și art.4 alin.(2) din O.G.], în timp ce art.17 din O.U.G. nr.66/2011 prevede că “Orice acțiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli și al stabilirii creanțelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității, ținându-se seama de natura și de gravitatea neregulii constatate, precum și de amploarea și de implicațiile financiare ale acesteia.”
Adoptarea O.U.G. nr.66/2011 a fost consecința faptului că în aplicarea în timp a O.G. nr.79/2003 s-a constatat stabilirea unor debite excesive în sarcina beneficiarilor fondurilor europene, inclusiv a instituțiilor publice finanțate de la bugetul de stat, ca urmare a restituirii integrale a sumelor de care au beneficiat în mod necuvenit, astfel că O.U.G. nr.66/2011 a consacrat prin art. 2 lit. n) principiul proporționalității - în sensul că, "orice măsură adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit atât în ceea ce privește resursele angajate în constatarea neregulilor, cât și în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv". Astfel, au fost instituite corecțiile financiare, potrivit prevederilor Anexei 1 a O.U.G. în care sunt stabilite procentual corecțiile fiscale pentru fiecare abatere constatată.
Prin urmare rezultă că regimul sancționator prevăzut de legea nouă este mai favorabil decât cel prevăzut de legea sub imperiul căreia s-au săvârșit faptele, ceea ce atrage aplicarea primului regim sancționator chiar dacă este prevăzut într-o lege ulterioară, conform art.2 alin.(2) din Regulamentul 2988/1995.
În acest context, cu privire la fondul aspectelor sesizate în cerere, curtea reține că într-adevăr potrivit art.23 din O.U.G. nr.34/2006, în forma în vigoare la data publicării anunțului de participare, autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor ordonanței de urgență care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice.
Totodată, potrivit art.15 alin.5 din H.G. nr.925/2006, în cazul în care, în cadrul unei proceduri, contractul este împărțit pe loturi, criteriul de atribuire utilizat, dacă este cazul, trebuie să fie același pentru toate loturile respective.
Art.28 alin.3 din O.U.G. nr.34/2006, prevede că în cazul în care autoritatea contractantă își propune să achiziționeze servicii similare, dar defalcate pe loturi a căror achiziționare face obiectul unor contracte distincte de servicii, atunci valoarea estimată se consideră a fi valoarea cumulată a tuturor loturilor.
Autoritatea contractantă a solicitat depunerea ofertelor pentru toate cele trei loturile participanților la procedură, motivând faptul că fișa de date valabilă în perioada 2010 avea trei opțiuni la secțiunea „Împărțire pe loturi”, bifarea opțiunii „Toate loturile” înlăturând posibilitatea de a mai bifa pe oricare dintre celelalte rămasă disponibile, în timp ce fișa de date din anul 2013 s-a modificat la „Împărțire pe loturi” având o singură căsuță, respectiv „unul sau mai multe loturi”.
Într-adevăr, din înscrisurile de la filele 70 și 72, reprezentând fișa de date la nivelul anului 2010, respectiv fișa de date din prezent, la Secțiunea II.1.8 „Împărțire pe loturi” apar deosebiri în sensul că în primul caz sunt prevăzute 3 posibilități, iar în ultima fișă de date se prevede doar posibilitatea bifării opțiunii „Unul sau mai multe loturi”.
O atare modificare a fișei de date atestă într-adevăr faptul că la nivelul anului 2010, solicitarea depunerii de ofertă pentru toate loturile nu era considerată un criteriu restrictiv, acest aspect dobândind caracter restrictiv abia în anul 2013, astfel că la momentul întocmirii documentației trebuiau analizate normele în vigoare, fără a se putea invoca nereguli rezultate din modificările ulterioare de legislație.
În acest context, Curtea reține că în decizia nr.157/2013 atacată s-a reținut că argumentele aduse de autoritatea contractantă reprezentau numai o deficiență de ordin tehnic, ce trebuia sesizată și remediată de autoritatea contractantă, tocmai pentru că normele legale incidente la data inițierii procedurii de atribuire (martie 2010), nu permiteau restrângerea sau afectarea concurenței prin limitarea accesului potențialilor operatori.
Atare argumente sunt relevante și corecte în raport de art.15 alin.5 din H.G. nr.925/2006 și art.23 din O.U.G. nr.34/2006, raportat la art.2 alin.1 lit.a) din același act normativ.
De vreme ce scopul declarat al adoptării O.U.G. nr.34/2006 este promovarea concurenței între operatorii economici, iar art.28 alin.3 din O.U.G. nr.34/2006 determină valoarea estimată, în ipoteza defalcării pe loturi, ca fiind valoarea cumulată a tuturor acestora, iar art.15 alin.5 impune menționarea aceluiași criteriu de atribuire pentru toate loturile, înseamnă că operatorii economici aveau posibilitatea să depună ofertă fie pentru un lot, fie pentru mai multe, fie pentru toate.
Neconcordanța dintre fișa de date și reglementările în vigoare la momentul respectiv, poate determina anumite neajunsuri în procedura de achiziție, însă, prioritar, participanții în procedură trebuie să respecte dispozițiile legale.
Faptul că modificarea fișei de date cu conținut predefinit era atribuția exclusivă a A.N.R.M.A.P., care a apreciat la acel moment că fișa de date respectă cerințele legale, nu scutește autoritățile contractante de respectarea dispozițiilor legale, fiind posibilă astfel sesizarea acestei deficiențe, cu consecința remedierii sale.
Pe de altă parte, potrivit art.49 alin.1, alin.2 și alin.22 din O.U.G. nr.34/2006, în vigoare la data derulării procedurii în discuție, operatorul SEAP are obligația de a asigura Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice accesul nerestricționat la anunțurile transmise de către autoritățile contractante, înainte de publicarea acestora, pentru ca autoritatea să verifice fiecare anunț transmis de către autoritatea contractantă pentru publicare în SEAP, cu consecința emiterii către operatorul SEAP a acceptul de publicare pentru anunțul respectiv, sau dimpotrivă a respingerii publicării, în cazul în care se constată erori/omisiuni de completare, informând totodată autoritatea contractantă asupra acestei decizii, precum și asupra modului în care erorile/omisiunile pot fi remediate.
Legea prevede expres că nedetectarea erorilor în procesul de verificare nu afectează dreptul Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice de a sancționa contravențiile prevăzute de lege.
Prin urmare, verificarea realizată de către ANRMAP nu înlătură răspunderea autorității contractante, astfel că deși era într-adevăr rezonabil să se considere că avizul de publicare presupune îndeplinirea cerințelor legale de către documentația de atribuire, acest aspect reprezintă o prezumție relativă, care poate fi înlăturată ulterior, cum este și cazul în speță.
Ca atare, criticile aduse în punctul II și V ale contestației nu pot fi primite.
Asupra punctului III din cerere, referitor la obligația de publicare în JOUE a răspunsului la cererea de clarificări nr. 1, curtea reține că potrivit art.26 alin.2 din H.G. nr.925/2006 dacă, după publicarea unui anunț, intervin anumite modificări față de informațiile deja publicate, autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare un anunț de tip erată la anunțul inițial, în condițiile prevăzute de Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.564/2005, care stabilește formatul standard al anunțurilor publicitare în cadrul procedurilor de atribuire prevăzute în directivele nr.17/2004/CE și 18/2004/CE.
În susținerea criticii de la punctul menționat se arată numai că prin această clarificare nu se aduceau modificări de substanță la metodologia concretă de punctare a factorilor de evaluare, or, legea nu distinge între modificările de substanță și cele mai puțin importante, impunând publicarea anunțului de tip erată în toate cazurile, în care după publicarea unui anunț, intervin anumite modificări față de informațiile deja publicate.
Totodată, art.14 din H.G. nr. 25/2006 cere prezentarea cu claritate a criteriului de atribuire dacă acesta este "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", algoritmul de calcul și factorii de evaluare a ofertelor trebuind să fie arătați în mod clar și detaliat în cadrul documentației de atribuire, reflectând metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți.
Ca atare nici această critică nu poate fi primită.
În ce privește aplicarea corecției financiare de 25% la valoarea contractului nr.6939/3237/8.06.2010 conform procedurii de la art.21 din O.U.G. nr.66/2011 (punctul IV din cererea de chemare în judecată), curtea reține că prin decizia nr.157/29.08.2013 (f.82-83) se arată că prin nota de constatare nu a fost instituită nicio obligație bugetară întrucât nu au fost efectuate plăți până la emiterea notei de constatare.
Curtea constată că potrivit art.6 alin.1 și 3 din O.U.G. nr.66/2011, într-adevăr autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a exclude integral sau parțial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate și declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare în vigoare, în situația în care - în procesul de verificare a solicitărilor de plată - acestea determină existența unor astfel de cheltuieli. Însă în aplicarea acestei prevederi autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația aplicării de reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari, în situația în care constată abateri de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziție, fie în raport cu reglementările naționale în vigoare în domeniul achizițiilor publice, fie cu procedurile specifice de achiziții aplicabile beneficiarilor privați, în conformitate cu prevederile anexei care face parte integrantă din OUG mr.66/2011.
Totodată, potrivit art.27 alin.1 lit.a) din H.G. nr.875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr.66/2011, în cazul în care abaterile de la reglementările/instrucțiunile/ghidurile în vigoare privind achizițiile sunt constatate înainte de efectuarea plății către beneficiari, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene are obligația de a reduce procentual sumele pe care le vor aproba la plată aplicând coeficientul de corecție stabilit în aplicarea prevederilor art.6 alin.3) și anexei din ordonanță.
Ca atare, dacă se constată nereguli în cazul procedurilor în care nu au fost achitate sumele prevăzute în contractele de finanțare, reducerea se stabilește din sumele solicitate la plată de către beneficiari, aprobate la plată.
Faptul că Anexa O.U.G. nr.66/2011 prevede la pct.1.5 și 1.7. aplicarea unei corecții/reduceri de 25% din valoarea contractului, nu se impune și în cazul de față, în care, prin coroborarea textelor legale, având în vedere că este vorba despre sume nerambursate, rezultă că procentul se aplică la sumele solicitate la plată de către beneficiari, aprobate la plată.
Într-adevăr, prin nota de constatare nu s-a stabilit nicio creanță împotriva reclamantei cu privire la acest contract (f.62), însă acest aspect este incident deoarece potrivit art.9 din O.U.G. nr.66/2011 pentru cheltuielile incluse în solicitările/cererile de plată ale beneficiarilor care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate sau conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare, identificate de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene înainte de efectuarea plății, nu se aplică procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21.
Pe de altă parte, în decizie s-a reținut că procentul de corecție de 25% se va aplica la valoarea contractului nr.6939/3237/8.06.2010 (f.60) iar nu la valoarea sumelor solicitate la plată de către beneficiari, care vor fi aprobate la plată, astfel că actul de constatare este încheiat cu nerespectarea art. 6 alin. 1 și 3 din O.U.G. nr.66/2011 și a art.27 alin. 1 lit.a) din H.G. nr.875/2011, urmând a fi anulat în consecință asupra stabilirii corecției de 25% din valoarea contractului menționat, reținându-se că reducerea se va aplica la sumele solicitate la plată de către beneficiari, aprobate la plată.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.51 rap. la art. 6 alin.3 din O.U.G. nr.66/2011 și art.27 alin.1 lit.a) din H.G. nr.875/2011, curtea va admite contestația în parte, va anula în parte decizia nr.157/29.08.2013 și nota de constatare nr._/5.07.2013, în ce privește aplicarea corecției financiare pentru contractul nr.6939/3237/8.06.2010, menținând, pentru rest, actele atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanta U. A. TERITORIALĂ JUDEȚUL ARGEȘ, cu sediul în Pitești, Piața V. M. nr.1, județul Argeș, C._, cont bancar RO05TREZ__, reprezentată în fața instanței prin Cabinet Avocat S. P. D., cu sediul în Pitești, . 2, ., județul Argeș, în contradictoriu cu pârâtul M. D. REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE, cu sediul în București, ., Latura Nord, sector 5, C._.
Anulează în parte decizia nr.157/29.08.2013 și nota de constatare nr._/5 iulie 2013 în ce privește aplicarea corecției financiare pentru contractul nr.6939/3237/8 iunie 2010, menținând actele atacate pentru restul măsurilor dispuse.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Recursul se depune la Curtea de Apel Pitești.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 decembrie 2013, la Curtea de Apel Pitești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, A. T. | ||
Grefier, I. P. |
Red.A.T./17.12.2013
GM/4 ex.
| ← Pretentii. Decizia nr. 1598/2013. Curtea de Apel PITEŞTI | Pretentii. Decizia nr. 1569/2013. Curtea de Apel PITEŞTI → |
|---|
