Contestaţie la executare. Decizia nr. 2633/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2633/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 11-09-2013 în dosarul nr. 5868/90/2012
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ DECIZIE NR. 2633/R-C.
Ședința publică din 11 Septembrie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: G. A., judecător
I. M., judecător
C. D., judecător
V. I., grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de contestatorul G. V. A., domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr.4047/2012 din 1 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul V. - Secția a II-a civilă, în dosarul nr._, intimați fiind S. I. și S. M., ambii domiciliați în ., și lichidatoarea R. I. S. C., cu sediul în C., ..14A, ., județul D..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns avocat S. Norbert pentru recurentul-contestator, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 97 lei, potrivit chitanței nr.3707 . din 05.09.2013 (fila 12) și cu timbru judiciar în valoare de 0,30 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că recursul nu este semnat.
Apărătorul recurentului-contestator procedează la semnarea recursului, depunând la dosar împuternicire avocațială, dovada achitării taxei de timbru, însoțită de timbru judiciar, cât și copia deciziei asupra capacității de muncă nr.2266 din 04.05.2007, emisă de Casa Județeană de Pensii V.. Arată că nu mai are alte cereri de formulat, solicitând amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia, urmând să aprecieze asupra amânării pronunțării.
Apărătorul recurentului-contestator, având cuvântul, susține oral recursul, așa cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea în tot a sentinței atacate, iar pe fond, admiterea contestației la executare, constatând că a operat prescripția prevăzută de art.6 din Decretul nr.167/1958. Instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii, reținând că s-a întrerupt cursul prescripției prin plata făcută de societate. Titlul executoriu în baza căruia au fost emise actele de executare este sentința nr.469/12.09.2005, iar înscrisul la care instanța face referire nu face dovada faptului că unul dintre debitori ar fi făcut o plată voluntară, care să întrerupă cursul prescripției. Plata s-a făcut de către societate, iar potrivit titlului, persoanele obligate la executare sunt persoane fizice. În consecință, hotărârea este nelegală. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
La data de 28 aprilie 2011, s-a înregistrat contestația formulată de G. V. A., împotriva somației din data de 4 aprilie 2011, emisă de Biroul Executorului Judecătoresc V. I., pentru suma de 109.020 lei și 8.378 lei cheltuieli de executare.
În motivarea contestației, contestatorul a precizat că a fost somat de executorul judecătoresc V. I., să plătească sumele de bani susmenționate, creditorului BIR – Sucursala zonală C., prin lichidator R. I. S. C.; se impune anularea actelor de executare, deoarece reclamantul-contestator nu deține titlurile executorii – sentința nr.468/C/2005 nu a fost comunicată contestatorului, iar în plus, executarea s-a prescris.
Inițial, cauza a fost înregistrată la Judecătoria Horezu, județul V., însă a fost declinată către Tribunalul V., Secția comercială, unde a fost înregistrată, probele administrate la Judecătoria Horezu, fiind câștigate cauzei.
Tribunalul V., Secția a II-a civilă, prin sentința civilă nr.4047/1.11.2012, a respins contestația la executare, reținând următoarele:
Titlul executoriu din litigiu și în baza căruia au fost emise actele de executare, este sentința comercială nr.468/C/12.09.2005, pronunțată de Tribunalul V. (fila 7 dosar). În această sentință, pârâtul este G. V., iar reclamantă este Banca Internațională a Religiilor - Sucursala V.. Deși a susținut că executarea este prescrisă, deoarece titlul executoriu este din anul 2005, totuși la fila 68 din dosar, există dovada că firma pârâtului G. V., S.C. General Service S.R.L., a plătit creditoarei o sumă de 1.500 lei, întrerupându-se astfel prescripția.
Conform art.16 din Decretul nr.167/1958, în vigoare la momentul soluționării litigiului, prescripția se întrerupe printr-un act începător de executare.
Instanța a reținut că plata are acest efect în speța de față, după întreruperea prescripției, începând să curgă o nouă prescripție, datoria contestatorului la Banca Internațională a Religiilor SA, provenind din pasivul firmei în insolvență S.C. General Service S.R.L. (fila 8 dosar).
Împotriva sentinței tribunalului, în termen legal, a formulat recurs contestatorul G. V., criticând-o pentru nelegalitate.
Recursul contestatorului a fost motivat în drept pe disp.art.304 pct.7, 8, 9 și art.3041 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea recursului se susține că prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală, cu aplicarea greșită a legii, schimbând natura și înțelesul vădit și neîndoielnic al actului juridic dedus judecății, reținând că în cauză nu operează dispozițiile Decretului nr.167/1958, întrucât „firma pârâtului” a plătit creditoarei o sumă de 1.500 lei, întrerupând prescripția.
Recurentul-contestator arată că executarea silită a început în temeiul sentinței comerciale nr.468/12.09.2005, hotărâre prin care a fost obligat să plătească suma de 109.020 lei în contul ., hotărâre definitivă și executorie la data pronunțării, de la care a început să curgă termenul de prescripție.
De asemenea, recurentul-contestator susține că de la data pronunțării hotărârii și până la data începerii executării s-a scurs o perioadă cu mult peste cea de 3 ani, reglementată de art.6 din Decretul nr.167/1958, soluția primei instanțe fiind vădit nelegală.
Recurentul-contestator mai susține că sunt greșite și reținerile instanței, potrivit cărora, în cauză operează disp.art.16 din Decretul nr.167/1958, întrucât a existat dovadă că firma, al cărei asociat a fost, ar fi plătit creditoarei o sumă de bani, dar în dosar nu există o dovadă că el a efectuat acea plată, astfel că nu s-a întrerupt prescripția.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii contestației la executare și constatării că a operat prescripția prevăzută de art.6 din Decretul nr.167/1958.
Recursul formulat de contestator nu este fondat.
În mod legal, prin hotărârea atacată, s-a respins contestația la executare formulată de contestatorul G. V. A., reținându-se că executarea din speță nu este prescrisă, prescripția fiind întreruptă printr-un act începător de executare, respectiv prin dovada de la fila 68 din dosar.
Susținerea contestatorului din recurs nu poate fi primită, deoarece din actul depus la fila 68 din dosar, rezultă că plata s-a făcut în favoarea creditoarei Banca Internațională a Religiilor SA – Sucursala V., din contul debitoarei . Vaideeni, la data de 31.03.2008.
Cum debitoarea se afla în procedura falimentului, iar prin sentința comercială nr. 468/C/12.09.2005, pronunțată de Tribunalul V. – Secția comercială, contestatorul G. V. A., în solidar cu S. M. și S. I., au fost obligați să plătească suma de 1._ lei, cu titlu de cotă parte din pasiv către . Vaideeni, rezultă, fără dubiu, că suma achitată conform actului de la fila 68 din dosar, a fost plătită în contul debitoarei ., pentru creditoarea Banca Internațională a Religiilor – Sucursala V., de către unul dintre cei obligați, astfel că s-a întrerupt cursul prescripției, potrivit art.16 din Decretul nr.167/1958, așa cum corect a reținut prima instanță.
Față de aceste considerente, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul formulat de contestator.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de contestatorul G. V. A., domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr.4047/1 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul V., Secția a II-a civilă, în dosarul nr._, intimați fiind S. I. și S. M., ambii domiciliați în ., și lichidatoarea R. I. S. C., cu sediul în C., . 14A, ., județul D..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 septembrie 2013, la Curtea de Apel Pitești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, G. A. | Judecător, I. M. | Judecător, C. D. |
Grefier, V. I. |
Red.I.M./17.09.2013
GM/EM/2 ex.
Jud.fond: V.B.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 217/2013. Curtea de Apel PITEŞTI | Obligaţia de a face. Decizia nr. 405/2013. Curtea de Apel PITEŞTI → |
|---|
