Despăgubire. Decizia nr. 1322/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1322/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 10-04-2013 în dosarul nr. 3765/90/2012
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ DECIZIE NR. 1322/R-C.
Ședința publică din 10 Aprilie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: D. R., judecător
Judecător G. C.
Judecător C. G. N.
Grefier I. P.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, cu sediul în București, Calea Floreasca nr. 202, sector 1, împotriva sentinței nr. 1284 din 28 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul V. – secția I civilă în dosarul nr._, intimate fiind reclamantele D. O. și V. E., ambele cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la SCA L. și Asociații, din București, .. 2, ., ..
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Constatând că dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 03 aprilie 2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată la 14 mai 2012, reclamanta D. O. în nume propriu și pentru V. E. a chemat în judecată pe pârâta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților pentru a fi obligată ca în termen de 10 zile de la pronunțarea hotărârii de fond să-i achite suma de 156.623,11 lei reprezentând tranșa a II-a ce-și are temeiul în hotărârea nr.28 din 7 mai 2007, sumă ce urmează să fie actualizată cu indicele de creștere a prețurilor de consum din ultima lună când acesta a fost publicat de I.N.S.
În motivare s-a arătat că reclamantele au solicitat, în condițiile Legii nr.290/2003, acordarea de compensații pentru bunurile autorilor lor Smirnov V. și Smirnov V. (părinți) și bunica Smirnov P., cerere admisă prin hotărârea nr.28 din 7 mai 2007 pentru suma de 261.038,51 lei. Din aceasta pârâta a plătit la 12 septembrie 2008 numai tranșa I de 104.415,4 lei, fără să-și îndeplinească obligația de achitare și a diferenței solicitată în prezenta acțiune.
Prin sentința civilă nr.1284/2012, Tribunalul V. a admis acțiunea și a obligat pe pârâtă să plătească reclamantelor despăgubiri în sumă de 156.623,11 lei, sumă ce urmează a fi reactualizată.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut neîndeplinirea de către pârâtă a obligației de plată celei de-a II-a tranșă din suma stabilită prin hotărârea nr.28/2007, obligație ce-i revenea în condițiile art.10 din Legea nr.290/2003.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, invocând dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041 Cod procedură civilă, susținând că neachitarea sumei pretinse de reclamante nu s-a datorat unui refuz nejustificat, ci faptului că plata se face în limita sumelor aprobate anual din bugetul de stat, a căror valoare nu permite indemnizarea tuturor beneficiarilor, urmărindu-se și respectarea principiului egalității de tratament. La toate acestea se adaugă și un volum mare de muncă determinat de numărul mare de litigii în care pârâta este chemată în judecată și totul pe fondul dificultăților economice prin care trece țara, aspect reținut și Hotărârea Pilot A. c. României.
Prin notele de ședință din 26 martie 2013 pârâta a invocat excepția de prematuritate a acțiunii, raportat la dispozițiile OUG nr.10/2013, act normativ prin care este stabilită modalitatea de plată a despăgubirilor începând cu anul 2014.
Examinând criticile formulate se apreciază că ele sunt fondate numai sub aspectul de ordine publică ce decurge din excepția de prematuritate invocată de către recurentă.
În această ordine de idei se apreciază că critica pârâtei, deși situată în afara termenului de recurs, se impune a fi avută în vedere față de dispozițiile art.1 din OUG nr.10/2013, dispoziții potrivit cărora: „(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și titlurilor de plată emise și neachitate integral până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență (…)”.
Așadar, norma legală precitată se aplică și titlurilor de plată emise anterior intrării sale în vigoare și care nu au fost achitate integral, deci și în litigiul ce face obiectul prezentei cauze.
Existența acestuia act normativ nu este de natură, însă, să confere un caracter prematur acțiunii pe de o parte, dat fiind introducerea ei anterior adoptării acestei reglementări legale, iar pe de altă parte, dată fiind dispoziția alin.3 din art.110 Cod procedură civilă, care permite încuviințarea executării la termen a unei obligațiuni în măsura în care se apreciază că în caz contrar reclamantul ar încerca o pagubă însemnată.
În cauză, se apreciază că se poate vorbi despre o astfel de prejudiciere având în vedere perioada lungă de timp ce s-a scurs de la momentul recunoașterii dreptului și până la cel care poate permite valorificarea lui.
Sub aspectul fondului se impune să se rețină că reclamantele sunt titularele unui drept de creanță, recunoscut în condițiile legii prin Hotărârea nr.28 din 07.05.2007 a Comisiei Județene V. de aplicare a Legii nr.290/2003, drept ce reprezintă contravaloarea unor construcții constând în 2 case de locuit cu dependințe și anexe gospodărești, terenul aferent acestora de 450 mp. și 12,27 mp. teren agricol, imobile care au fost evaluate la suma de 261.038,51 lei.
Din această sumă reclamantelor le-a fost achitată cea de 104.415,40 lei, reprezentând prima tranșă de 40% la care se referă art.18 din Legea nr.290/2003.
Poziția subiectivă a pârâtei, căreia îi revenea obligația achitării despăgubirilor astfel stabilite, este lipsită de relevanță sub aspectul necesității respectării prevederilor HG nr.1120/2006, până la data intrării în vigoare a OUG nr.10/2013.
Potrivit art.18 din actul normativ precitat text în prezent abrogat, „(5) Compensațiile bănești stabilite prin hotărârea comisiei județene ori a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, a Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, în cazul contestațiilor, sau hotărârea judecătorească definitivă, învestită cu formulă executorie, după caz, se achită beneficiarilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat, astfel: (…) c) eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în primul an și 60% în anul următor, dacă cuantumul compensațiilor depășește 100.001 lei. (6) Suma achitată beneficiarilor în cea de-a doua tranșă se actualizează în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum din ultima lună pentru care acest indice a fost publicat de către Institutul Național de S., față de luna decembrie a anului anterior.”
Din economia acestor dispoziții legale, obligatorii pentru recurentă până la 27.02.2013, nu rezulta condiționarea îndestulării drepturilor recunoscute în favoarea beneficiarilor lor, iar trimiterea la limita sumelor aprobate anual se constituie într-o justificare a achitării eșalonată a sumelor superioare unui anumit nivel.
Pretenția recurentei de respingere a acțiunii este nejustificată așadar și prin prisma termenului îndelungat ce s-a scurs de la momentul recunoașterii dreptului și exigibilitatea celei de-a doua tranșe de 60%, raportat la cel al introducerii acțiunii.
În concluzie, reținând existența dreptului de creanță în patrimoniul reclamantelor-intimate și faptul că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile rezultate din hotărârea de guvern emisă în aplicarea Legii nr.290/2003, respectiv plata celei de-a doua tranșe în sumă de 156.623,11 lei, se apreciază că sunt nefondate criticile formulate sub acest aspect. Se vor avea însă în vedere dispozițiile OUG nr.10/2013, dispoziții aplicabile și în cauză, așa încât, admițându-se recursul, va fi modificată sentința în baza art.312 alin.2 Cod procedură civilă, numai în sensul ca plata tranșei a II-a să se facă cu respectarea dispozițiilor acestui act normativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, cu sediul în București, Calea Floreasca nr. 202, sector 1, împotriva sentinței nr. 1284 din 28 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul V. – Secția I civilă în dosarul nr._, intimate fiind reclamantele D. O. și V. E., ambele cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la SCA L. și Asociații, din București, .. 2, ., ..
Modifică în parte sentința de mai sus, în sensul că plata tranșei a II-a se va face în condițiile OUG nr.10/2013.
Menține în rest sentința.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 aprilie 2013, la Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, D. R. | Judecător, G. C. | Judecător, C. G. N. |
Grefier, I. P. |
Red.G.C./11.04.2013
EM/4 ex.
Jud.fond M.V.
| ← Despăgubire. Decizia nr. 2004/2013. Curtea de Apel PITEŞTI | Anulare act administrativ. Sentința nr. 227/2013. Curtea de... → |
|---|
