Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 800/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 800/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 08-03-2013 în dosarul nr. 1804/109/2012
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ DECIZIE NR.800/R-C.
Ședința publică din 8 Martie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: A. A. T. – judecător
Judecător: S. U.
Judecător: A. T.
Grefier: Drăguța-I. C.
S-a luat în examinare pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul P. C. HÂRTIEȘTI, cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr.1474 din 25.06, pronunțată Tribunalul Argeș, Secția civilă, Complet specializat de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr._, intimat fiind reclamantul S. G. C., cu domiciliul în ., nr.183, județul Argeș.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la dosar, prin compartimentul registratură, la data de 21 februarie 2013 s-a depus cerere de amânare pentru imposibilitate de prezentare, formulată de intimatu-reclamant, după care:
Curtea, raportat la actele și lucrările de la dosar, constată recursul în stare de judecată și îl reține pentru soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului:
Constată că la data 15.02.2012, reclamantul S. G. C. a chemat în judecată pe intimatul P. C. Hartiesti solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, să se anuleze Dispoziția nr.2/2012.
Reclamantul a arătat că în perioada 14.11.2006 – 14.09.2010 a fost angajatul Primăriei comunei Hîrtiești, iar prin decizia nr.400/2010 s-a dispus încetarea contractului său de muncă. A formulat contestație, iar prin sentința civilă nr.1239/2011 Tribunalul Argeș a dispus reintegrarea sa pe postul deținut anterior și obligarea la plata salariilor indexate, majorate și reactualizate.
Dispozițiile sentinței au fost executate de bună voie, astfel că i-a fost calculată suma de 4.090 lei. Ulterior, prin decizia civilă nr.2661/R-CM/16.12.2011 Curtea de Apel Pitești a admis recursul declarat împotriva sentinței civile nr.1239/2011 pe care a modificat-o, în sensul respingerii contestației. Ca urmare, intimatul a emis Dispoziția nr.2/2012, prin care s-a dispus recuperarea sumei de 4.090 lei, menționând și că aceasta reprezintă titlu executoriu, fără îndeplinirea vreunei alte formalități.
În susținere, petentul a depus înscrisuri (f.3-4).
Intimatul și-a precizat punctul de vedere prin adresa de renunțare a actelor solicitate de instanță (f.16-17).
Prin sentința nr.1474 din 25 iunie 2012, Tribunalul Argeș – Secția civilă a admis contestația formulată de reclamant și a fost anulată Dispoziția nr.2/10.01.2012.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul a fost salariat al Primăriei Hîrtiești, iar prin dispoziția nr.400/2010 a fost concediat, ca urmare a restructurării postului său. Împotriva acestei dispoziții s-a formulat contestație, care a fost admisă, prin sentința civilă nr.1239/2011 a Tribunalului Argeș, dispunându-se reintegrarea sa și plata drepturilor salariale cuvenite. Ca urmare, s-a emis dispoziția nr.378/14.06.2011, privind reintegrarea și acordarea drepturilor bănești cuvenite .
Ulterior, prin decizia 2661/R-CM/2011 Curtea de Apel Pitești a admis recursul intimatului și a modificat sentința, respingând contestația și menținând astfel decizia de concediere.
D. urmare, intimatul a emis Dispoziția nr.2/20.01.2012, prin care a dispus recuperarea sumei de 4.090 lei de la petent. În preambulul dispoziției sunt indicate referatul nr.33/05.01.2012 al compartimentului contabilitate, dispoziția nr.400/2010, sentința civilă nr.1239/2011, dispoziția nr.378/2011, decizia civilă nr.2661/R-CM/2011 ca și art.409, art.453 și art.454 Cod pr.civilă. În art.2 al aceleiași dispoziții se menționează că aceasta este titlu executoriu fără nicio altă finalitate.
În baza Dispoziției nr.2/2012 s-a emis adresa nr.171/2012 prin care s-a solicitat înființarea popririi executări asupra drepturilor salariale ale petentului.
S-a constatat că, prin dispoziția contestată s-a dispus recuperarea sumei de 4.090 lei. Or, această sumă a fost plătită reclamantului în baza unei hotărâri judecătorești, ce a fost desființată ulterior. Prin urmare, ne aflăm în disp. prev.de art.4041 Cod pr.civilă. Intimatul are dreptul la restabilirea situației anterioare, dar cu respectarea art.4042 alin.3 Cod pr.civilă, adică prin obținerea unei hotărâri judecătorești de întoarcere a executării.
Mai mult, la art.68 alin.1 din Legea nr.215/2001, republicată, se prevede în executarea atribuțiilor sale, primarul emite dispoziții care devin executorii după ce sunt comunicate persoanelor interesate. Textul de lege prevede clar că dispoziția devine executorie.
Prin urmare, câtă vreme executarea s-a făcut în baza unei sentințe, care apoi a fost modificată, fără a se dispune și repunerea părților în situația anterioară, tribunalul a apreciat că în lipsa unei hotărâri de întoarcere a executării, intimatul nu putea emite Dispoziția nr.2/2012, astfel că, în baza art.1, 2, 8, 18 din Legea nr.554/2004, republicată, s-a admis contestația și s-a anulat Dispoziția nr. 2/10.01.2012.
În termen legal, la data de 4 octombrie 2012 a declarat recurs P. C. Hârtiești, prin care, în temeiul art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs se arată că în mod eronat s-a reținut de instanța de fond că intimatul este funcționar public; acesta este salariat contractual, angajat în baza unui contract de muncă, astfel cum rezultă și din sentința civilă nr.1239 din 08.06.2011 pronunțată în dosarul nr._, irevocabilă prin decizia civilă nr.2551/R-CM a Curții de Apel Pitești.
Sentința este nelegală, arată recurentul, întrucât deși instanța de fond reține că primarul emite dispoziții care devin executorii numai după ce sunt comunicate persoanelor interesate, nu se observă însă că Dispoziția nr.2 din 10.01.2012 prin care s-a dispus recuperarea sumei de 4.090 lei a fost comunicată intimatului care a luat cunoștință sub semnătură de cele dispuse.
În consecință se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii întrucât banii au fost încasați necuvenit.
Examinând recursul prin prisma criticilor invocate cât și sub toate aspectele conform art.3041 Cod procedură civilă, Curtea constată că este nefondat, pentru următoarele considerente:
Critica prevăzută de art.304 pct.8 Cod procedură civilă – instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic., este nefondată.
Într-adevăr, în practicaua sentinței se reține că cererea are ca obiect „litigiu privind funcționarii publici” (Legea nr.188/1999) potrivit tipului de obiecte cuprinse în nomenclatorul sistemului ECRIS de repartizare aleatorie a cauzelor, astfel cum a fost încadrată la data sesizării instanței și repartizării cauzei în sistem aleatoriu, însă niciunde în considerentele hotărârii judecătorești nu s-a reținut că intimatul are calitatea de funcționar public.
Prin urmare, această critică este lipsită de relevanță juridică.
Analizând criticile din recurs sub aspectul încălcării dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă – hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, instanța de control judiciar constată că nu poate fi primită..
Sub aspectul situației de fapt (f.16-30) se reține că intimatul S. G.-C. a fost salariatul pârâtei în baza unui contract individual de muncă până la data de 15.09.2010 când prin dispoziția nr.400/2010 emisă de primar s-a dispus încetarea raportului de muncă.
Prin sentința civilă nr. 1239/2011 pronunțată în dosarul nr._ s-a admis contestația formulată de S. G.-C., s-a anulat dispoziția nr.400/14 09 2010, s-a dispus reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior și plata drepturilor salariale corespunzătoare, până la data reintegrării efective.
Având în vedere caracterul executoriu al sentinței civile, prin decizia nr.378/14.06.2011, recurenta a dispus reintegrarea intimatului și plata drepturilor salariale corespunzătoare.
Împotriva sentinței nr.1239/2011 s-a declarat recurs de către P. comunei Hârtiești, iar prin decizia civilă nr.2661/R-CM/16.12.2011 Curtea de Apel a admis recursul și a respins contestația formulată de S. G.-C..
În aplicarea acestei decizii, în baza art.68 alin.1 din Legea nr.215/2001 privind Administrația Publică Locală, P. C. Hârtiești a emis Dispoziția nr.2 din 10.02.2012, prin care a dispus recuperarea sumei de 4.090 lei de la intimat, sumă încasată necuvenit în perioada 15.09.2010 – 15.06.2011.
Curtea apreciază ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond prin care s-a dispus anularea dispoziției nr.2/10.01.2012, pentru considerentele ce vor fi expuse .
Intimatul are calitatea de personal contractual prin urmare, nu sunt aplicabile dispozițiile specifice jurisdicției contencios administrative ci, în speța de față normele care guvernează jurisdicția muncii.
Răspunderea patrimonială a angajatorului și a salariatului este diferită de celelalte forme ale răspunderii civile, diferențiere determinată de specificul și particularitățile raporturilor juridice de muncă și ale contractelor individuale de muncă ce dau naștere acestor raporturi, precum și de nevoia instituirii unor măsuri de protejare a salariatului față de eventualele acțiuni cu caracter abuziv din partea angajatorului care, la modul general, are o poziție dominantă în raporturile sale cu salariatul.
Astfel, norma prevăzută de art.68 alin.1 din Legea nr.215/2001 are caracter general, nu se aplică în materia raporturilor de muncă. Chiar trecând peste acest aspect din înscrisurile depuse la dosar se reține că, la data emiterii Dispoziției nr.2/2012, intimatul reclamant nu mai era în raporturi de muncă cu recurenta.
Într-adevăr, potrivit art.1192 alin.1 din Codul civil în vigoare la data soluționării litigiului de muncă, orice plată presupune o datorie. Ceea ce s-a plătit fără să fie debit trebuie supus repetițiunii.
Codul muncii, prin art.256 alin.1, dispune, de asemenea, că salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie, însă, recuperarea acestei sume, astfel cum a reținut și instanța de fond, se poate face numai pe calea întoarcerii executării.
Prin decizia civilă nr.2661/R-. anulat titlul executoriu – sentința civilă nr.1239/2011, însă, nu s-a dispus restabilirea situației anterioare.
În aceste condiții devin incidente dispozițiile art.4041 Cod procedură civilă, potrivit cărora „în cazurile în care se desființează titlul executoriu cel interesat are dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare”.
Art.4042 alin.1 „În cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu, la cererea celui interesat, va dispune prin aceeași hotărâre și asupra restabilirii situației anterioare”. Dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare, în condițiile alin.3, cel interesat o va putea cere instanței judecătorești competente potrivit legii.
Or, recurenta, emițând decizia contestată, în temeiul unui act normativ care nu este aplicabil în speță întrucât intimatul-reclamantul are calitate de personal contractual, a încălcat norme procedurale imperative care impun condiția ca pretinsul prejudiciu cauzat de acesta să fie constatat printr-o hotărâre judecătorească definitivă de întoarcere a executării.
Prin urmare, instanța de fond a pronunțat o soluție care nu se impune a fi cenzurată, întrucât aceasta a dat dezlegarea corectă pricinii cu care a fost învestită
În raport de aceste considerente în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul P. C. HÂRTIEȘTI, cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr.1474 din 25.06.2012, pronunțată Tribunalul Argeș - Secția civilă - Complet specializat de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr._, intimat fiind reclamantul S. G. C., cu domiciliul în . nr.183, județul Argeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 martie 2013, la Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, Judecător, Judecător,
A. A. T. S. U. A. T.
Grefier,
Drăguța I. C.
Red.S.U.
EM/2 ex./15.03.2013
Jud.fond M.C. E.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 1079/2013. Curtea de Apel... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 174/2013. Curtea de Apel PITEŞTI → |
|---|
