Obligaţia de a face. Decizia nr. 2912/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2912/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 12-09-2013 în dosarul nr. 25204/109/2012
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ DECIZIA CIVILĂ NR. 2912/2013
Ședința publică din 12 septembrie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: F. A. - judecător
Judecător: J. D.
Judecător: V. B.
Grefier: M. G.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta I. P. - JUDETUL ARGES - SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE SI INMATRICULARE A VEHICULELOR, cu sediul în Pitești, . nr.1, județul Argeș, împotriva sentinței civile nr.1219 din 19 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurenta-pârâtă și intimatul-reclamant Tolbaș M. A. .
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat, prin anularea chitanței de plata taxei judiciare în sumă de 2,00 lei și a timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenta-pârâtă a solicitat judecarea cauzei în lipsăși că la dosar s-a depus, prin serviciul registratură, întâmpinare din partea intimatului-reclamant Tolbaș M. A..
În raport de dispozițiile art.242 alin. 2 Cod procedură civilă, care prevăd că pricina poate fi judecată dacă părțile solicită judecarea cauzei în lipsă, Curtea rămâne în pronunțarea asupra recursului.
CURTEA
Constată că, prin cererea înregistrată la data de 17.12.2012 și precizată ulterior, reclamantul Tolbaș M. A. a chemat în judecată pe pârâta Instituția P. Argeș - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor, solicitând obligarea acesteia să înmatriculeze autoturismul proprietatea lui marca Ford, . WF0WXXGBBW4D24211, fără plata taxei de poluare, precum și emiterea de numere provizorii de circulație până la rămânere irevocabilă a prezentei hotărâri.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a achiziționat autoturismul din spațiul Comunității Europene și a solicitat înmatricularea acestuia, dar intimata a refuzat înmatricularea fără plata taxei, susținând că numai instanța de judecată poate să dispună înmatricularea fără plata taxei pe poluare.
Or, aceasta, așa cum s-a arătat și în cauza T., este neconformă cu normele Comunității Europene, constituind o discriminare a regimului fiscal aplicabil.
Tribunalul Argeș, Secția civilă, prin sentința civilă nr.1219/19.02.2013 a admis acțiunea precizată și a obligat pe pârâtă să înmatriculeze autoturismul marca Ford, . WF0WXXGBBW4D24211, proprietatea reclamantului, fără plata taxei pentru emisiile poluante, precum și să emită numere provizorii de înmatriculare, valabile până la rămânerea irevocabilă a sentinței.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Petentul a achiziționat autoturismul marca Ford, . WF0WXXGBBW4D24211, înmatriculat prima oară la 30.07.2004 în Germania stat membru U.E și a solicitat înmatricularea acestuia fără plata taxei pe poluare, cerere ce i-a fost respinsă
Prin art.1 din Legea nr.9/2012 s-a instituit cadrul legal privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, iar articolul 4 al aceluiași act normativ prevede când intervine obligația de plată a acesteia: cu ocazia înmatriculării unui autoturism rulat de către primul proprietar din România, și respectiv cu ocazia primei transcrierii a dreptului de proprietate în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr.571/2003 republicată.
Ulterior, prin O.U.G. nr.1/2012 s-a dispus suspendarea aplicării art.4 alin.2 și art.2 lit.i ale Legii nr.9/2012, adică a normei care privește obligativitatea plății taxei pe poluare pentru autovehiculele rulate, înmatriculate deja în România și pentru care nu a fost achitată taxa specială prevăzută de art.2141-2143 din Legea nr.571/2003, republicată.
Instanța a constatat că această suspendare privește doar autovehiculele ce se cumpără de pe piața românească (națională), deja înmatriculate menționându-se însă pentru autovehiculele importate, rulate, care se înmatriculează pentru prima oară în România.
Prin urmare, este o situație asemănătoare cu cea generată de prevederile O.U.G. nr.50/2008, republicată, specificul situației din speță fiind determinat de neconcordanța între prevederea internă și cea comunitară, a cărei analiză este recunoscută în jurisprudența Curții Europene de Justiție de la Luxemburg în competența instanței interne, care poate lăsa neaplicată norma internă dacă, prin aplicarea teoriei actului clar sau a teoriei actului clarificat, se constată că norma comunitară nu permite adoptarea respectivei norme interne.
Or, prin hotărârea din data de 7 aprilie 2011 pronunțată în cauza T. (C-402/09), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reținut că taxa pe poluare instituită prin O.U.G. nr.50/2008 încalcă dispozițiile art.110 din TFUE, în condițiile în care discriminează autovehiculele introduse în țară față de cele aflate deja pe piața națională, care nu au fost supuse taxei pe poluare.
Curtea de Justiție a reținut că art.110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Ca atare, independent de criteriile de determinare, de cuantumul taxei și de scopul pentru care o asemenea taxă a fost instituită, Curtea a considerat că o asemenea taxă are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fiind contrarie art.110 TFUE.
Câtă vreme suspendarea obligației de plată a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule se aplică doar pentru autoturismele deja înmatriculate în România și aflate la prima transcriere a dreptului de proprietate, aplicarea art.4 alin.1 lit.a din O.U.G. nr.9/2012 contravine flagrant art.110 TFUE, astfel că în aplicarea principiului priorității dreptului comunitar european în fața legii naționale tribunalul, raportat la art.148 alin.2 din Constituție la art.110 din Tratatul UE și art.8 și 18 din Legea nr.554/2004, republicată, a admis acțiunea așa cum a fost precizată și completată și a obligat pe pârâtă să înmatriculeze autoturismul marca Ford, . WF0WXXGBBW4D24211, proprietatea reclamantului, fără plata taxei pe poluare prevăzută de art.4 alin.1 lit.a din Legea nr.9/2012
Întrucât până la data rămânerii irevocabile a sentinței judecătorești, reclamantul ar fi în imposibilitate de a folosi autoturismul, deși taxa la care a fost obligat să o plătească este nelegală, instanța a considerat că se impune ca pârâta să fie obligată să emită numere de circulație provizorii.
Împotriva sentinței a formulat recurs pârâta Instituția P. – Județul Argeș, criticând-o pentru motive încadrabile în dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041 Cod procedură civilă și susținând în esență următoarele:
- în mod greșit, instanța a reținut nesocotirea dispozițiilor art.90 din TCE de către Legea nr.9/2012, câtă vreme taxa are drept scop protecția mediului și este rezultatul negocierii dintre România și Comisia Europeană;
- achitarea acestei taxe nu se poate susține că este discriminatorie, câtă vreme ea se adresează tuturor autoturismelor second-hand, iar recurenta nu face decât să verifice existența dovezii de plată, fără să aibă atribuții în determinarea întinderii ei.
Reclamantul Tolbaș M. A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală, arătând că taxa de poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre UE, fără să existe în prezent vreo normă juridică, care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și uzură de pe piața națională.
Examinând criticile formulate, se constată că ele sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Reclamantul a achiziționat autoturismul marca Ford Mondeo, înmatriculat pentru prima oară în 30.07.2004, în Germania, stat membru al U.E. și a adresat o cerere pârâtei, Instituția P. - Județul Argeș - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor, prin care a solicitat înmatricularea autoturismului fără achitarea taxei de poluare, cerere ce i-a fost respinsă.
Compatibilitatea Legii nr.9/2012 cu prevederile dreptului Uniunii, în speță art.110 din TFUE incidente, trebuie analizată prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza nr.C-402/09, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților Statul Român prin Ministerul Finanțelor și Economiei, Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu, Administrația Finanțelor Publice Sibiu, Administrația Fondului pentru Mediu și Ministerul Mediului, chiar dacă în discuție au fost aduse dispozițiile O.U.G. nr.50/2008, ale cărei norme însă se găsesc, de principiu, și în actul normativ în prezent în vigoare.
Prin această hotărâre, Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: „Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.”
Curtea de Justiție a interpretat dreptul Uniunii, mai precis art.110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că, deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, O.U.G. nr.50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Aceste statuării sunt valabile în opinia Curții de Apel și în cauza de față, raționamentul CJUE din cauza T. fiind valid și în legătură cu reglementările succesive primei forme a O.U.G. nr.50/2008 și se constatată că în prezent criteriul nediscriminatoriu introdus prin art.4 alin.2 din Legea nr.9/2012 a fost suspendat de la aplicare prin O.U.G. nr.1/2012. În consecință, mutatis mutandis, sunt în continuare valabile raționamentele pentru care CJUE a considerat că taxa pe poluare este discriminatoare.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale Uniunii, fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Or, statuând astfel Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art.148 alin.2 și 4 din Constituția României și din Tratatul de aderare a României la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal).
Pentru aceste considerente, se apreciază că nu se poate refuza reclamantei înmatricularea autoturismului achiziționat de aceasta, în măsura în care se probează că îndeplinește toate celelalte condiții impuse de lege, mai puțin dovada de plată a taxei de poluare, plată care, așa cum s-a arătat mai sus, apare ca fiind contrară normei comunitare.
Pentru cele expuse, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul pârâtei, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta INSTITUȚIA P. - JUDEȚUL ARGES - SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR, cu sediul în Pitești, . nr.1, județul Argeș, împotriva sentinței civile nr.1219/19 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr._, intimat fiind reclamantul TOLBAȘ M. A., domiciliat în Rucăr, sat Rucăr, . nr.3, județul Argeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 septembrie 2013, la Curtea de Apel Pitești, Secția I civilă.
Președinte, F. A. | Judecător, J. D. | pentru Judecător V. B., în imposibilitate legală de a semna, semnează Președinte instanță |
Grefier, M. G. |
Red.J.D./19.09.2013
GM/2 ex.
Jud.fond: M.C.-E.
| ← Pretentii. Decizia nr. 819/2013. Curtea de Apel PITEŞTI | Obligaţia de a face. Decizia nr. 307/2013. Curtea de Apel PITEŞTI → |
|---|
