Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 3624/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3624/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 18-11-2013 în dosarul nr. 3259/109/2013/a1
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ DECIZIE NR.3624/R-C.
Ședința publică din 18 noiembrie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: S. U., judecător
Judecător: I. B.
Judecător: A. T.
Grefier: G. C.
S-a luat în examinare pentru soluționare, recursul declarat de reclamanta ., cu sediul în B., ., împotriva încheierii de ședință din 17 mai 2013, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât C. JUDEȚEAN V., cu sediul în Râmnicu V., ..1, jud.V..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns avocat F. E. pentru recurenta-reclamantă și consilier juridic D. E. pentru intimatul-pârât.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 5,00 lei, achitată cu chitanța nr._/2013 emisă de Primăria Municipiului Pitești și cu timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul recurentei-reclamante solicită proba cu înscrisuri, respectiv depunerea adresei nr._/13.11.2013, prin care s-a transmis de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Calendarul privind prima ședință de atribuire a traseelor cuprinse în programele județene de transport, valabile în perioada 01.01._19.
Reprezentantul intimatului-pârât precizează că, are cunoștință de acest înscris și nu se opune depunerii acestuia la dosar.
Curtea admite proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul recurentei-reclamante.
Apărătorul recurentei-reclamante depune copia adresei nr._/13.11.2013, prin care s-a transmis de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Calendarul privind prima ședință de atribuire a traseelor cuprinse în programele județene de transport, valabile în perioada 01.01._19 și precizează că recursul este întemeiat pe dispozițiile art.488 alin.(1) pct. 6 și 8 Cod procedură civilă.
Reprezentanții părților, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul recurentei-reclamante solicită admiterea recursului, desființarea încheierii de ședință din 17 mai 2013, admiterea cererii de suspendare, formulată în temeiul art.15 alin.(1) din Legea nr.554/2004 și, pe cale de consecință, suspendarea parțială a executării Hotărârii Consiliului Județean V. nr.87/28.12.2012, prin care s-a aprobat Programul de transport public județean de persoane pe perioada 01.05._19 și caietul de sarcini pentru traseul 021 D.-Băbeni-Ocnele M. și suspendarea parțială a executării acestui program. Încheierea atacată nu cuprinde motivele pe care instanța de fond și-a întemeiat hotărârea de respingere a cererii de suspendare, redarea numai a conținutului unor texte legale echivalând cu lipsa motivării hotărârii.
De asemenea, această încheiere cuprinde motive străine de natura
pricinii, instanța de fond reținând că „o astfel de situație ar putea exista în cazul în care un act administrativ nu ar fi semnat de organul emitent sau ar fi emis de un organ necompetent”. Această reținere a instanței este străină de natura cauzei, nu are nicio legătură cu cererea și nu poate fi apreciată ca legală pentru a dovedi cazul bine justificat, întrucât un act administrativ nesemnat nu produce efecte juridice, astfel încât nu există motiv pentru a solicita suspendarea și, un act emis de un organ necompetent este nul. În ceea ce privește condiția pagubei iminente, aceasta nu trebuie interpretată în funcție de data aplicării actului administrativ, ci de efectul pe care-l are executarea acestuia.
Instanța de fond a interpretat greșit art.2 lit.s din Legea nr.554/2004.
În speță, actele administrative a căror suspendare a solicitat-o au fost emise în 28.12.2012 și trebuiau să intre în vigoare la 01.05.2013. Recurenta-reclamantă nu cunoștea că aceste acte nu vor intra în vigoare la data stabilită, astfel încât a învestit instanța cu acțiune în anulare și cerere de suspendare. Reținerea instanței de fond că nu a indicat nici un motiv pentru care actul atacat este vădit nelegal, nu poate fi reținută ca argument legal pentru respingerea cererii de suspendare. Precizează că nici până în acest moment nu a intrat în vigoare noul program de transport depus la acest termen, pentru că abia în luna decembrie 2013 se organizează licitația. Dacă această suspendare nu este admisă, din 25 decembrie 2013 începe să-și producă efecte Hotărârea Consiliului Județean V., cu programul de transport așa cum a fost aprobat. Solicită admiterea recursului, așa cum a fost motivat.
Reprezentantul intimatului-pârât solicită respingerea recursului ca nefondat, pentru toate cele trei critici, menținerea încheierii de ședință din 17 mai 2013, ca fiind legală și temeinică. Instanța de fond, în mod corect a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile, privind cazul bine justificat și prevenirea unei pagube iminente, prevăzute de art.15 alin.(1) din Legea nr.554/2004.
Actele administrative atacate îndeplinesc condițiile de fond și formă,
fiind întemeiate pe prevederile legale în domeniul transportului public de persoane și cele ale Legii administrației publice locale nr.215/2001. Lipsa cazului bine justificat rezultă inclusiv din criticile formulate împotriva acestor acte atacate, deoarece nemulțumirea operatorului de transport, respectiv a recurentei o reprezintă creșterea posibilităților de circulație a cetățenilor pe traseul județean 021 prin mărirea numărului de curse de la o cursă, care există în programul de transport a cărui valabilitate încetează la 31 decembrie 2013 la 7 curse, cât sunt prevăzute în programul de transport public județean pe perioada 01.05._19. În mod corect a reținut tribunalul că recurenta asigură serviciile de transport public pe un alt traseu județean decât cel menționat în prezenta cauză, respectiv pe traseul 044 D.-Băbeni-Râmnicu V., iar actele administrative atacate nu au produs efecte juridice, având în vedere prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.30/2013, pentru prelungirea valabilității licențelor de traseu și a programelor de transport public județean, act normativ prin intermediul căruia valabilitatea programului de transport pentru perioada 2008-2013 s-a prelungit până la 31 decembrie 2013.
Apreciază că, recurenta-reclamantă nu a fost prejudiciată în nici un fel,
nici în prezent, dar nici în viitor, dacă va participa la licitațiile electronice organizate pentru atribuirea traseelor județene din cadrul programelor de transport și va fi stabilită câștigătoare, deoarece va avea la dispoziție 41 de curse, spre deosebire de 7 curse, pentru asigurarea serviciilor de transport, astfel că nu există o pagubă iminentă. Mai mult, Legea nr.92/2007 nu prevede vreo dispoziție privind interzicerea atribuirii unui traseu județean la doi operatori de transport rutier declarați câștigători, cu atât mai mult cu cât nu prevede o interdicție referitoare la suprapunerea traseelor județene.
Apărătorul recurentei-reclamante solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
CURTEA :
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 01.04.2013, reclamanta . - reprezentată legal prin Administrator M. D. a chemat în judecată pe pârâtul C. Județean V., solicitând anularea parțială a HCL V. nr.87/28.12.2012, anularea parțială a Programului de transport public județean de persoane prin curse regulate pentru perioada 01.05.2013 – 30.06.2019 și a caietului de sarcini pentru traseul 021 D. – Băbeni – Ocnele M., obligarea pârâtului de a modifica Programul de transport pentru traseul 021 în sensul menținerii acestui traseu în forma din programul de transport din 16.10.2012.
De asemenea, reclamanta a solicitat suspendarea executării acestor acte administrative până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în anulare.
În motivarea cererii de suspendare reclamanta arată că au fost încălcate dispozițiile art.17 lit.a) din Legea nr.92/2007, disp.art.18 lit.d) și art.19 lit.a) și b) din același act normativ, fiind îndeplinite cerințele art.14 și 15 din Legea 554/2004.
Prin încheierea de ședință din data de 17.05.2013, Tribunalul Argeș a respins cererea de suspendare formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâtul C. Județean V..
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că actul administrativ se bucură de o prezumție de legalitate și este executoriu din oficiu. Nu se poate reține existența cazului bine justificat, astfel cum este definit de art.2 lit.t) din Legea nr.554/2004. O astfel de situație ar putea exista în cazul în care un act administrativ nu ar fi semnat de organul emitent sau ar fi emis de un organ necompetent.
S-a reținut, de asemenea, că nu este îndeplinită condiția pagubei iminente, întrucât perioada de valabilitate a programului de transport județean de persoane prin curse regulate pentru perioada 2008-2013, nu a expirat.
Împotriva încheierii, în termen legal, a declarat recurs reclamanta ., prin care, în temeiul art.448 alin.1 pct.6 și 8 a criticat sentința pentru nelegalitate, solicitând a se dispune suspendarea parțială a executării Hotărârii Consiliului Județean V. nr.87 din 28.12.2012 prin care s-a aprobat Programul de transport public județean de persoane prin curse regulate pe perioada 01.05._19, în județul V., și caietul de sarcini pentru traseul 021 D.-Băbeni-Ocnele M. (Ocnița) și suspendarea parțială a executării Programului de transport public județean de persoane prin curse regulate pentru perioada 01.05._19 în județul V. și a caietului de sarcini pentru traseul 021 D.-Băbeni-Ocnele M. (Ocnița).
În criticile formulate se arată că încheierea din 17.05.2013 nu cuprinde motivele pe care instanța de fond și-a întemeiat hotărârea, instanța nu a pronunțat privind îndeplinirea sau neîndeplinirea condiției – cazul bine justificat. Redarea conținutului unor texte legale echivalează cu lipsa motivării hotărârii.
Hotărârea atacată cuprinde motive străine de natura pricinii, întrucât motivarea instanței de fond potrivit căreia „o astfel de situație ar putea exista în cazul în care un act administrativ nu ar fi semnat de organul emitent sau ar fi emis de un organ necompetent”, este străină de natura cauzei, nu are legătură cu cererea formulată.
În ceea ce privește condiția pagubei iminente instanța de fond a interpretat greșit textul de lege aplicabil în cauză.
Paguba iminentă nu este interpretată în fapt de date aplicabile actului administrativ, ci de efectul pe care îl are executarea actului administrativ.
Reținerea instanței de fond că nu a fost indicat niciun motiv pentru care actul atacat este vădit nelegal, nu poate fi reținută.
Astfel s-au încălcat dispozițiile art.17 lit.a) din Legea nr.92/2007 și art.4 lit.a) din OMIRA nr.353/2007 care prevăd ca atribuție a Consiliului Județean V. cu adresa nr._ din 16 octombrie 2012 a comunicat Asociației Transportatorilor Rutieri cu reprezentativitate în Județul V., Proiectul de hotărâre, Programul de transport public Județean de persoane prin curse regulate pe perioada 01.05._16, expunerea de motive nr._/26.09.2012 și raportul de specialitate nr._/26.09.2012 și a solicitat ca asociația să comunice avizul consultativ până la data de 29.10.2012; ulterior perioada Programului de transport s-a prelungit până în 2019.
În Programul de transport 2013-2019 comunicat Asociației Operatorilor de transport figurează traseul nr.021 (cod vechi de traseu 039) D.-Băbeni-Ocnele M. (Ocnița), cu 60 Km pe sens, cu o cursă pe zi, un autovehicul cu capacitate de minim 10 locuri și caietul de sarcini pentru o cursă/ zi.
Programul de transport întocmit și aprobat de C. Județean prin Hotărârea nr.87/28.12.2012 nu corespunde cu Programul de transport comunicat Asociației Transportatorilor Rutieri în 16.10.2012, fiind modificat, în sensul că traseul s-a mărit la 63 Km pe sens, cu 7 curse pe zi, cu 2 autovehicule, iar caietul de sarcini s-a modificat cu 7 curse pe zi și s-a mărit numărul stațiilor, inclusiv stația Rm.V.
La data de 15 octombrie 2013, C. Județean V. prin reprezentant legal, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile privind cazul bine justificat și prevenirea unei pagube iminente, astfel cum sunt prevederile art.15 alin.1 din Legea nr.554/2004.
În nici una din criticile formulate, reclamanta-recurentă nu a menționat lipsa uneia din condițiile de fond și de formă a actelor administrative atacate, potrivit dispozițiilor art.80-82 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative; ca atare, concluzia instanțelor de fond privind neîndeplinirea condiției prevăzute de art.2 alin.1 lit.t) – cazul bine justificat – este legală.
Condiția pagubei iminente nu este îndeplinită întrucât recurenta asigură traseele de transport public județean de persoane prin curse regulate pe un alt traseu județean – 044 – D.-Băbeni-Rm.V., iar totodată, actele administrative atacate nu au produs efecte juridice, având în vedere prevederile OUG nr.30/2013 prin care a fost prelungită valabilitatea licențelor de traseu și a programelor de transport public județean până la 31 decembrie 2013.
Instanța arată că traseul județean 017 (fostul traseu județean 044), D.-Băbeni-Rm.V., astfel cum este prevăzut în actualul Program de transport nu a suferit modificări având același număr de curse, respectiv 48 de curse pe zi care se vor efectua cu 10 autovehicule, din care 8 cu capacitate minimă de 23 de locuri și 40 cu capacitate minimă de 10 locuri.
Curtea, examinând recursul prin prisma criticilor invocate, constată că este nefondat.
Potrivit art.15 raportat la art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condițiile art.7 a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare,, persoana vătămată poate să ceară instanței să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la rămânerea irevocabilă a hotărârii de fond.
Potrivit dispozițiilor art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, admisibilitatea cererii de suspendare a executării unui act administrativ unilateral necesită întrunirea cumulativă a două condiții respectiv – cazul bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.
Cazul bine justificat este definit în art.2 alin.1 lit.t) din același act normativ, ca reprezentând „împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ”.
În art.2 lit.ș) alin.1 paguba iminentă este definită ca fiind prejudiciul material viitor și previzibil sau perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
Admisibilitatea cererii este condiționată de îndeplinirea cumulativă a unor condiții de fond și de formă. Absența oricăreia dintre ele are drept consecință respingerea cererii de suspendare.
În ceea ce privește cerințele de fond, acestea sunt reprezentate de dovedirea cazului bine justificat și a pagubei iminente.
Inserarea acestor condiții de admisibilitate a cererii de suspendare este justificată, pe de o parte de necesitatea protecției persoanei ce se consideră vătămată prin actul administrativ, iar pe de altă parte, de necesitatea de a nu se realiza o pronunțare asupra fondului.
Ceea ce se verifică în cenzura actelor de această natură este legalitatea și nu oportunitatea adoptării lor de către autoritatea administrativă.
Îndeplinirea celor două condiții este supusă controlului instanței care efectuează o analiză sumară a aparenței dreptului pe baza circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei care țin să ofere indicii suficiente pentru răsturnarea prezumției de legalitate și să facă verosimilă iminența producerii unei pagube în patrimoniul contestatorului.
Emitentului unui astfel de act îi este recunoscut dreptul de apreciere, obligația sa fiind numai să respecte legea, iar în cauză nu s-au demonstrat elemente care, la nivelul unei verificări sumare, să justifice aprecierea ignorării actelor normative.
În litigiul dedus judecății, Curtea constată că instanța de fond a apreciat în mod corect că nu este îndeplinită condiția privind existența cazului bine justificat.
Prin art.4 din Ordinul M. nr.353/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr.92/2007 se stabilește necesitatea realizării unor studii care să permită evaluarea traseelor de transport și în raport de care să se întocmească programul corespunzător.
Aceste studii au fost constatate prin raportul de specialitate al Direcției Economice (f.39), prin expunerea de motive la proiectul de hotărâre pentru aprobarea programului de transport de valorificare ale programelor autorităților locale,(f.36 verso) dar și de dezvoltări publice de natura celor dovedite de către intimată.
Așadar, această cerință de fundamentare a programului de transport, la nivel de aparență, se apreciază că a fost îndeplinită, astfel că nu se justifică critica de nelegalitate pentru acest considerent. Aspectele de oportunitate a suplimentării numărului de mijloace de transport și a reorganizării unor trasee sunt elemente care nu pot fi supuse verificării în acest cadru procesual și se constituie în manifestarea unui atribut recunoscut Consiliului Județean prin prisma dispozițiilor art.17 din Legea nr.92/2007.
Ca atare, Curtea constată că nu sunt îndeplinite cerințele privind existența cazului bine justificat care să impună măsura suspendării actului administrativ.
În condițiile în care, nu sunt identificate motive care să determine o îndoială serioasă asupra legalității actului administrativ, în analiza sumară permisă în cadrul acestei proceduri, față de caracterul cumulativ al celor două cerințe reglementate de art.2 alin.1 lit.ș) și t) din Legea nr.554/2004 la care trimite art.14 alin.1 din același act normativ, Curtea constată că nu se mai impune analizarea cerinței pagubei iminente.
Motivul de recurs prevăzut de art 408 pct.6 NCPC, invocat de recurentă este, de asemenea nefundat.
Curtea are în vedere că, într-adevăr, potrivit jurisprudenței C.E.D.O. dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Convenție, include printre altele dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor. Iar acestea să fie în mod real „ascultate”, adică în mod corect examinate de către instanța sesizată. Altfel spus, art.6 implică mai ales în sarcina „instanței” obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența (cauza Albina versus România).
Obligația instanțelor de a-și motiva hotărârile nu trebuie înțeleasă însă ca necesitând un răspuns la fiecare argument invocat în sprijinul unui mijloc de apărare ridicat. Întinderea acestei obligații poate varia în funcție de natura hotărârii. În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de practicile diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în diferite state. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate.
În cauză, se constată că hotărârea instanței de fond este motivată și nu cuprinde motive străine de natura pricinii întrucât a sintetizat situația de fapt comună tuturor raporturilor juridice deduse judecății și pe care a considerat-o relevantă, a expus argumentele de fapt și de drept care i-au format convingerea în pronunțarea soluției, astfel că hotărârea satisface sub acest aspect exigențele art. 425 NCPC, precum și pe cele ale art.6.1 din Convenția Europeană a Omului
Pentru toate acestea în temeiul art.488 alin.1 pct.8 și 6 raportat la art.496 alin.1 NCPC și art.20 din Legea nr.554/2004, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta ., cu sediul în B., ., înregistrată la ORC Argeș cu nr.J03/2432/21.12.1994, CUI RO682827, cont_ 030SV_ deschis la BRD Pitești, împotriva încheierii de ședință din 17 mai 2013, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât C. JUDEȚEAN V., cod fiscal_, cu sediul în Râmnicu V., ..1, județul V..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 noiembrie 2013, la Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, S. U. | Judecător, I. B. | Judecător, A. T. |
Grefier, G. C. |
Red.S.U.
EM/4 ex./28.11.2013
Jud.fond N.S.
| ← Pretentii. Decizia nr. 707/2013. Curtea de Apel PITEŞTI | Obligaţia de a face. Decizia nr. 2108/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
