Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 591/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 591/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 22-02-2013 în dosarul nr. 2/46/2012*
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ DECIZIE NR. 591/R-C.
Ședința publică din 22 Februarie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: A. T., judecător
Judecător I. B.
Judecător A. A. T.
Grefier I. P.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE ARGEȘ – în numele ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE PITEȘTI, cu sediul în Pitești, ., județul Argeș,împotriva sentinței nr. 900 din 04 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Argeș – secția civilă – complet specializat de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._, intimat fiind reclamantul D. F. I., domiciliat în Pitești, .. L2, ., județul Argeș.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimatul-reclamant D. florin I., personal și asistat de avocat M. I., în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul intimatului-reclamant arată că nu are cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat.
Față de această susținere, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul intimatului-reclamant M. I. solicită respingerea recursului ca nefondat. În ceea ce privește cauțiunea, arată că Tribunalul Argeș a soluționat cauza pe fond după declinarea de la Curtea de Apel, iar cea din urmă instanță stabilise la termenul de judecată de 01.02.2012 cauțiune în cuantum de 1%, achitată de reclamant potrivit dovezii aflate la dosar.
Mai arată că organul fiscal nu era îndreptățit la emiterea unei decizii de accesorii, având în vedere că decizia principală, purtând nr._/25.08.2010, ce a stat la baza emiterii deciziei de accesorii, a fost suspendată de Curtea de Apel Pitești.
Totodată, arată că sunt îndeplinite și condițiile de admisibilitate a cererii de suspendare, respectiv existența cazului temeinic justificat și prevenirea unei pagube iminente. Subliniază că suspendarea executării actului nu presupune întreruperea curgerii accesoriilor, potrivit art. 126 Cod procedură fiscală, astfel că statul nu este prejudiciat prin suspendarea executării.
În ceea ce privește contestația formulată față de decizia principală, arată că a înregistrat-o pe rolul instanței de fond, însă nu cunoaște la ce dată se va judeca, întrucât până la acest moment reclamantul nu a fost citat.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
La data de 3.01.2012, reclamantul D. F.-I. a chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională de Administrație Fiscală - Direcția G. a Finanțelor Publice Argeș, pentru a se dispune suspendarea executării Deciziei referitoare la plata accesoriilor nr._/11.07.2011, până la soluționarea irevocabilă a fondului și pentru a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii sale, reclamantul a susținut că, pârâta a stabilit în sarcina sa debite suplimentare în sumă de 1.517.633 lei, din care T.V.A. în sumă de 786.540 lei, pentru perioada 01.08._09 și majorări de întârziere pentru perioada 26.09._10 prin Decizia de impunere nr.5954/29.07.2010 și cu toate că instanța a dispus suspendarea acesteia, până la soluționarea irevocabilă a fondului cauzei, pârâta a emis o nouă decizie pentru plata accesoriilor.
Sunt îndeplinite condițiile dispozițiilor art.14 din Legea nr.554/2004, raportat la art.215 alin.2 Cod procedură fiscală, prin aceea că, a formulat plângere prealabilă, existentă o sentință judecătorească care a suspendat decizia de impunere pentru obligațiile principale, nu este considerat exploatator cu caracter de continuitate, în sensul dispozițiilor art.127 alin.2 din Codul fiscal, iar pierderile suferite prin indisponibilizarea sumelor de bani vor fi uriașe, afectând viața de zi cu zi.
Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii de suspendare a executării deciziei, cu motivarea că speța nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.14 alin.-1 din Legea nr.554/2004 sub aspectul îndeplinirii condiției existenței unui caz bine justificat, a precizat că, reclamantul nu a administrat dovezi în acest sens și că actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate care la rândul său se bazează pe prezumția autenticității și veridicității, el însuși fiind titlu executoriu.
În privința celei de-a doua condiții, a reliefat că nu există prejudiciu material, nu a fost perturbată desfășurarea activității reclamantului, în raport de probele administrate.
Prin sentința nr.98/F-C./2012 Curtea de Apel Pitești a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș secția contencios administrativ și fiscal.
Prin sentința nr.900/4 mai 2012, Tribunalul Argeș a admis cererea și a dispus suspendarea executării titlului executoriu nr._/2011 până la soluționarea irevocabilă a fondului.
Pentru a pronunța sentința instanța a reținut că prin decizia nr._/11.07.2011, intimata a stabilit că petentul datorează suma de 28.630 lei reprezentând dobânzi și penalități de întârziere aferente TVA, motivând că a plătit cu întârziere, impozite, taxe și alte contribuții sociale care merg la bugetul consolidat al statului.
La baza emiterii acestui titlu executoriu (decizia sus arătată), au stat raportul de inspecție fiscală parțială nr._/2010, decizia de impunere nr._ și decizia prin care s-a soluționat contestația împotriva acestor acte fiscale nr.163/2011
Din decizia nr.367/2011 a Curții de Apel Pitești s-a reținut că s-a dispus anularea deciziei 163/2011, prin care se dispusese suspendarea soluționării contestației prealabile, până la pronunțarea pe latura penală, și de asemenea, s-a suspendat executarea actelor fiscale sus arătate, până la soluționarea irevocabilă a fondului, dar până în prezent, fondul nu s-a soluționat irevocabil, iar suspendarea executării deciziei_/2010 privea ambele laturi, TVA și accesorii calculate la acesta, nu numai debitul principal.
S-a reținut că potrivit art.14 alin.1 din Legea 554/2004 republicată, măsura suspendării executării actului administrativ se poate dispune dacă sunt întrunite două condiții: să existe un caz bine justificat în sensul art.2 alin.1 lit.t din Legea 554/2004, iar prin măsura dispusă să fie prevenită o pagubă iminentă, în înțelesul art.2 alin.1 lit.ș din același act normativ.
Existența cazului bine justificat poate fi reținută dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative.
În cauză, s-a constatat că se regăsește cazul bine justificat, câtă vreme petentul a contestat decizia de impunere și raportul de inspecție fiscală, s-a dispus prin hotărâre judecătorească suspendarea executării acestor acte până la soluționarea irevocabilă a contestației împotriva lor, iar intimata continuă să emită acte fiscale în care stabilește noi accesorii pornind de la același debit, având la bază aceleași acte fiscale contestate după cum am arătat mai sus.
Paguba iminentă constă într-un prejudiciu material viitor dar previzibil și evident ce s-ar aduce unei persoane, prin executarea unui act administrativ fiscal iar raportat la suma prevăzută în titlurile executorii, care este foarte mare pentru o persoană fizică, s-a reținut că executarea la acest moment ar produce un grav dezechilibru bugetului petentului, putând să-l aducă pe acesta în imposibilitate de a-și asigura traiul.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Direcția G. a Finanțelor Publice Argeș pentru Administrația Finanțelor Publice Pitești, invocând prevederile art. 304 pct.9 C.proc.civ. și art.304 indice 1 din același act normativ.
În motivare se arată că sentința este nelegală, fiind dată cu încălcarea legii, respectiv a condițiilor prevăzute de art.14 din Legea nr.554/2004, nefiind îndeplinită condiția cazului bine justificat, reclamantul neaducând argumente care să conducă la eventualitatea producerii unei pagube, ridicând numai apărări de fond.
Faptul că prin cuantumul ridicat al sumei s-ar fi perturbat îndeplinirea altor obligații nu poate conduce la concluzia că cererea de suspendare a executării este admisibilă.
Se arată că emiterea deciziei de accesorii s-a făcut după ce reclamantul solicitase revocarea deciziei nr._/2010, rezultând astfel, din chiar susținerile reclamantului, neîndeplinirea condiției privind suspendarea.
Din decizia nr.367/10.08.2011 a Curții de Apel Pitești rezultă că suspendarea a fost dispusă ulterior emiterii deciziei de calcul a accesoriilor nr._/11.07.2011, aceasta din urmă fiind un act distinct de cele care au format obiectul dosarului nr._ .
Totodată decizia menționată nu este desființată nici de instituția fiscală în cadrul procedurii administrative, nici de către instanța de contencios administrativ, astfel că se impunea ca cererea să fie respinsă.
Cazul bine justificat este determinat de regulă de lipsa unor cerințe de formă sau de reținerea unor aspecte de fapt vădit nereale, niciuna din aceste situații nefiind incidente în speță.
Dimpotrivă actul administrativ fiscal se bucură de prezumția de legalitate și este executoriu din oficiu fără a avea nevoie de alte formalități, iar neexecutarea lui poate fi dispusă doar în cazuri extreme temeinic motivate.
Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate, în raport de textele legale incidente și de probele administrate, curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Suspendarea executării actului administrativ fiscal se poate realiza în condițiile art.215 din O.G. nr.92/2003 raportat la art.14 și 15 din L. nr.554/2004.
Astfel, art.215 Cod procedură fiscală prevede că introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal dar dispozițiile textului nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii nr.554/2004, instanța dispunând suspendarea executării, dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2.000 lei.
Textul la care se face trimitere, respectiv art.14 alin.1 din L. nr.554/2004, în cazul de față, prevede că în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond iar dacă persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate.
Paguba iminentă este definită în art.2 alin.1 lit.ș) din L. nr.554/2004 care se referă astfel la prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, la perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
Cazul bine justificat este definit la art.2 alin.1 lit.t) din același act normative ca reprezentând “ împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrative”.
În contextul acestor dispoziții legale, curtea constată că decizia de impunere nr._/11.07.2011 (f.9 dosar fond), a cărei suspendare se solicită, a fost emisă pentru determinarea accesoriilor dobânzi și penalități de întârziere la TVA datorată, potrivit raportului de inspecție fiscală nr._ din 26.02.2010 (f.10-18 dosar fond), care a stat la baza deciziei de impunere nr._, împotriva căreia s-a formulat contestație administrativ fiscală, care a fost soluționată prin decizia nr. 163/18.05.2011 emisă de D.G.F.P. Argeș, prin care a fost respinsă ca tardivă contestația.
Împotriva acestei decizii s-a formulat contestație la instanța de contencios administrativ, care, prin sentința nr.367/10.08.2011 (f.63-67 dosar fond) a anulat-o, obligând pârâta să soluționeze contestația în fond.
Totodată s-a dispus suspendarea executării actelor fiscale până la soluționarea irevocabilă a fondului cauzei, și totuși, așa cum a reținut și tribunalul, recurenta continuă să emită acte fiscale pentru accesorii.
Se constată că din decizia a cărei suspendare se solicită nu rezultă decât faptul că suma stabilită reprezintă accesorii aferente TVA, fără indicarea, în cuprinsul deciziei, a temeiurilor pentru care s-a dispus plata acestei sume.
Anexa deciziei însă arată că titlul privește dobânda la decizia nr._/25.08.2010, astfel că nu poate fi reținută susținerea din recursul formulat de pârâtă, în sensul că actul administrativ atacat este distinct de cele la care s-a referit instanța în dosarul nr._, dimpotrivă constatând o creanță accesorie.
În acest context, Curtea reține îndeplinirea cerinței prevăzută de art.2 alin.1 lit.t) din Legea nr.554/2004, condiția pagubei iminente în sensul art.2 alin.1 lit.ș) din același act normativ aflându-se în strânsă legătură cu cerința cazului bine justificat. Executarea silită a deciziei de accesorii, câtă vreme nu s-a definitivat fondul titlului de creanță, este de natură să prejudicieze reclamantul, astfel că se impune suspendarea executării până la soluționarea contestațiilor îndreptate împotriva titlului de creanță.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, raportat la art.14 din Legea nr.554/2004, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE ARGEȘ în numele ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE PITEȘTI, cu sediul în Pitești, ., județul Argeș, împotriva sentinței nr.900/4 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Argeș, Secția civilă-Complet specializat de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._, intimat fiind reclamantul D. F. I., domiciliat în Pitești, . L2, ., județul Argeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 februarie 2013, la Curtea de Apel Pitești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, A. T. | Judecător, I. B. | Judecător, A. A. T. |
Grefier, I. P. |
Red.A.T./26.02.2013
GM/2 ex.
Jud.fond: M.C.-E.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 2270/2013. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 3506/2013. Curtea de Apel PITEŞTI → |
|---|
