Anulare act administrativ. Sentința nr. 26/2016. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 26/2016 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 02-02-2016 în dosarul nr. 26/2016
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA A II -A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA NR. 26
Ședința publică din data de 2 februarie 2016
Președinte - S. M.
Grefier - E. G.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulate potrivit legii contenciosului administrativ de reclamanta P. S. Vineri Ploiești, prin reprezentant Preot M. P., cu sediul în Ploiești, .. 12, jud. Prahova în contradictoriu cu pârâtaC. specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparținut cultelor religioase din România,cu sediul în București, sector 1, Calea Floreasca, nr. 202, competența de soluționare a cauzei fiind declinată în favoarea Curții de Apel Ploiești potrivit sentinței nr. 2154/5.11.2015 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Acțiunea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 de lei, conform chitanței ., nr._/10.08.2015, ce a fost anulată și atașată la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit reclamanta P. S. Vineri Ploiești și pârâta C. specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparținut cultelor religioase din România .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că dosarul se află la al doilea termen de judecată, iar reclamanta prin cererea de chemare în judecată a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care,
Curtea, luând act de solicitarea reclamantei de soluționare a cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra acțiunii în contencios administrativ, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._, reclamanta P. S. Vineri Ploiești a solicitat in contradictoriu cu pârâta C. specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparținut cultelor religioase din România, anularea deciziei nr. 3335/28.04.2015 emisa de parata.
În motivarea acțiunii s-a arătat că prin decizia primita la data de 15.07.2015, instituția pârâtă a respins cererea de retrocedare prin care P. S. Vineri a solicitat restituirea imobilului, teren si construcție, situat in Ploiesti, . ( fosta C., nr. 5), jud. Prahova, întrucât reclamanta nu a dovedit cu acte dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat, precum si cu alte probe si declarații de martori care sa ateste preluarea abuziva de către statul roman, nu a prezentat istoricul de arteră si copia testamentului menționat în cererea de retrocedare.
S-a învederat de reclamantă că nu are act de proprietate referitor la imobilul solicitat, iar declarații de martori nu pot fi obiectiv depuse, întrucât testamentul este din anii 1937-1938 si nu a găsit persoane care sa cunoască situația imobilului.
Prin întâmpinarea depusă la 16.09.2015 pârâta a invocat excepția necompetentei materiale a tribunalului, considerând ca natura Comisiei speciale de retrocedare este cea de structura constituita la nivel central, iar competenta este secția de contencios administrativ si fiscal a Curții de Apel in a cărei raza teritoriala este situat imobilul solicitat, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, menținerea deciziei de respingere a cererii de retrocedare întrucât parohia nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului solicitat și nici preluarea sa abuzivă.
In răspunsul la întâmpinare reclamanta a arătat că toate cauzele in care parata este Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților sunt de competenta tribunalului in raza căruia se afla imobilul solicitat la retrocedare.
Prin sentința nr. 2154 din data de 5.11.2015, Tribunalul Prahova a admis excepția necompetenței materiale a tribunalului și a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de reclamanta P. S. Vineri Ploiești prin reprezentant Preot M. P., în contradictoriu cu pârâta C. S. de Retrocedare a unor Bunuri Imobiliare care au aparținut cultelor religioase din România, în favoarea Curții de Apel Ploiești - Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că raportat la prevederile art. 3 alin. 7 din OUG 94/2000, la art. X din Legea 2/2013 și art. 10 alin. 1 din Legea 554/2004, emitentul deciziei contestate fiind o autoritate centrală, a cărei competență se exercită la nivel național, soluționarea cauzei revine Curții de Apel și nu Tribunalului, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, sub nr._ .
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, C. pârâtă înaintând instanței documentația ce a stat la baza emiterii Deciziei 3335/28.04.2015.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului constată următoarele :
Reclamanta P. S. Vineri Ploiești prin Arhiepiscopia Bucureștilor a formulat cerere de retrocedate în natură a imobilului constucție și teren situat în Ploiești, . (fostă .), înregistrată sub nr._/C/25.01.2006, în dovedirea căreia a anexat în copie harta cadastru, adresă evidență patrimoniu și adresă cadastru, fără ca testamentul la care s-a făcut referire să fie prezentat Comisiei Speciale de Retrocedare.
Pârâta a procedat la verificarea cererii formulate de reclamantă, iar pentru completarea dosarului cu informațiile apreciate ca necesare, prin adresa din 6.10.2006 a solicitat Primăriei Municipiului Ploiești și Arhiepiscopiei Bucureștilor informații referitoare la situația juridică a imobilului ce au fost comunicate la 6.10.2006, respectiv 15.04.2008, în răspunsul Primăriei Municipiului Ploiești transmis la 10.11.2006 fiind reliefată situația locativă și juridică a unor imobile situate în Municipiul Ploiești, în care la poziția 11 se evidențiază . – teren, precum și anexa referitoare la același imobil, în care se precizează vecinătățile imobilului, faptul că a fost preluat de stat prin decretul 92/1950, poziția 98, numele persoanelor care îl folosesc în calitate de chiriași și că în prezent terenul este ocupat de construcții cu destinație locuință.
Prin adresa din 1.10.2014 C. pârâtă prin Secretariatul Tehnic a solicitat Parohiei Ploiești înscrisuri care să facă dovada dreptului de proprietate asupra imobilului – teren și construcție situat în Ploiești, ., acte și oricare alte înscrisuri, eventual declarații de martori autentificate notarial din care să reiasă dovada preluării abuzive a imobilului de statul român în perioada 6.03._89, cu menționarea anului preluării, istoricul de arteră și numărul poștal, precum și copia testamentului menționat în cererea de retrocedate în copie legalizată, atrăgându-i-se atenția că potrivit art. 32 din Legea 165/2013 s-a instituit un termen de decădere de 120 de zile în care persoanele ce se consideră nedreptățite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entitățile competente să le soluționeze, care curge de la data comunicării de către comisie a solicitării de documente necesare soluționării cererii Parohiei reclamante, care nu a formulat nici un răspuns.
C. specială de retrocedare a emis decizia 3335/28.04.2015 prin care a respins cererea de retrocedare promovată de P. reclamantă care nu a depus acte care să facă dovada dreptului de proprietate și preluării abuzive a imobilului a cărui retrocedare în natură a solicitat-o.
Prin OUG 94/2000 cu modificările și completările ulterioare a fost stabilită procedura de soluționare a cererilor privind retrocedarea unor bunuri imobile ce au aparținut cultelor religioase din România, ce au fost preluate în mod abuziv cu sau fără titlu de statul român în perioada 6.03._89, altele decât lăcașele de cult, aflate în proprietatea statului a unei persoane juridice de drept public sau din cele enumerate de art. 2 din actul normativ, fiind constituită C. specială de retrocedare, cu componența prevăzută de art. 3 alin. 1 și atribuțiile stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare a acesteia, aprobat prin hotărâre de guvern, fiind emisă HG 1164/2002, modificată și completată prin HG 1094/2005.
În îndeplinirea atribuțiilor legale ce îi revin C. specială de retrocedare analizează documentația prezentată de persoanele ce se consideră îndreptățite pentru fiecare imobil și dispune prin decizie motivată retrocedarea imobilelor solicitate de cultele religioase sau respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciază că aceasta nu este întemeiată ori propune acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent.
Potrivit art. 4 din OUG 94/2000 cererea de retrocedare trebuie însoțită de acte ori alte dovezi necesare pentru stabilirea calității de proprietar, putând fi prezentate și începuturi de dovadă scrisă, declarații de martori autentificate, expertize extrajudiciare și orice alte acte care coroborate întemeiază prezumția existenței dreptului de proprietate al solicitantului asupra imobilului la data preluării abuzive.
Cererea formulată de P. S. Vineri nu a fost însoțită de înscrisuri care să facă dovada dreptului de proprietate asupra imobilului compus din teren și construcție situat în Ploiești, ., deși s-a făcut referire la un testament, acesta nu a fost înfățișat, nu au fost prezentate nici alte înscrisuri sau declarații de martori autentificate din care să rezulte că la momentul preluării acestui imobil de către statul român, proprietarul său era reclamanta, deși i s-a solicitat să înainteze Comisiei de retrocedare astfel de documente, atât prin adresa din 15.04.2008, cât și prin cea din 10.10.2014, în aceasta din urmă fiind reliefată și sancțiunea aplicabilă în situația în care P. S. Vineri Ploiești nu se conformează solicitărilor pârâtei, însă reclamanta nu a depus la dosarul format înscrisuri din care să rezulte dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat a fi retrocedat în natură.
În condițiile în care reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului format din construcție și teren situat în Ploiești, . a cărei retrocedare în natură a solicitat-o, neprocedând în acest mod, nici în fața instanței, deși sarcina probei îi incumbă conform art. 10 și 249 NCPC, Curtea constată că decizia 3335/28.04.2015 a fost emisă cu respectarea prevederilor legale incidente, respectiv cele ale OUG 94/2000 și art. 32 din Legea 165/2013, ce instituie un termen de decădere de 120 de zile, înăuntrul căruia persoanele ce au depus cereri de restituire pot completa în procedura administrativă dosarele cu înscrisuri pentru a face dovada solicitării lor, sancțiune ce este aplicabilă reclamantei care nici la momentul promovării cererii de retrocedare, nici ulterior, inclusiv după comunicarea adresei din 1.10.2014 nu a procedat în acest mod.
Apărările reclamantei conform cărora a depus împreună cu cererea actele pe care le deținea, fără însă a se afla în posesia actului de proprietate, neputând prezenta declarații de martori în condițiile în care testamentul este din anii 1937-1938, negăsind persoane care să cunoască situația imobilului nu pot fi primite de către instanță în condițiile în care atât în fața comisiei, cât și în fața instanței de judecată acesteia îi incumbă obligația de a face dovada dreptului de proprietate asupra imobilului a cărui retrocedare o solicită și preluării abuzive a acestuia de statul român sau persoanele juridice enumerate de art. 1 alin. 1 din ordonanță, sens în care sunt prevederile art. 4 din OUG 94/2000 și art. 10 și 249 NCPC, actul normativ special permițând a se face această dovadă inclusiv prin declarații de martori, situația învederată de Parohie nefiind relevantă.
Mai mult decât atât, instituția pârâtă a făcut demersuri pentru a obține informații și înscrisuri privind dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat a fi retrocedat, cerând Primăriei Municipiului Ploiești să comunice situația juridică a imobilului în cauză prin adresa din 6.10.2006, însă răspunsul și documentele anexate de autoritatea publică locală nu probează dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Ploiești, . în favoarea Parohiei S. Vineri Ploiești, nici împrejurarea preluării abuzive a acestuia, faptul că s-a precizat că acesta a făcut obiectul Decretului 92/1950 nefiind suficientă, fără a produce dovezi asupra caracterului abuziv al preluării.
Față de considerentele expuse mai sus, Curtea constată că decizia contestată a fost emisă de C. specială de retrocedare cu respectarea prevederilor legale speciale, reclamanta nu a făcut dovada în fața pârâtei, iar ulterior nici a instanței de judecată asupra dreptului de proprietate pentru imobilul compus din teren și construcții situat în Ploiești, . (fostă Cărbunești, nr. 5), nici a preluării abuzive de către statul român, sarcina probei îi incumbă, nu este afectată legalitatea sau temeinicia actului administrativ contestat, prin emiterea deciziei 3335/28.04.2015, P. S. Vineri Ploiești nu a fost vătămată în drepturile sau interesele sale legitime nu sunt îndeplinite cerințele art. 1, 8 și 18 din legea contenciosului administrativ, acțiunea nu este întemeiată urmând a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge acțiunea formulată potrivit legii contenciosului administrativ de reclamanta P. S. Vineri Ploiești, prin reprezentant Preot M. P., cu sediul în Ploiești, .. 12, jud. Prahova în contradictoriu cu pârâtaC. specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparținut cultelor religioase din România,cu sediul în București, sector 1, Calea Floreasca, nr. 202, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, cale de atac ce se va depune la Curtea de Apel Ploiești.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 februarie 2016.
Președinte,
S. M.
Grefier,
E. G.
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. S.M. / E.G. - 4 ex./12.02.2016
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 114/2016. Curtea de Apel... | Refuz soluţionare cerere. Decizia nr. 135/2016. Curtea de Apel... → |
|---|
