Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 121/2016. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Curtea examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a normelor legale incidente în cauză, a motivului de casare reglementat de art. 488 alin. 1 pct. 8 NCPC, constată că recursul nu este fondat pentru considerentele ce succed:

Reclamanții, membrii ai Sindicatului I. Funcționari Publici, Personal Contractual CAS Dâmbovița și Administrația Publică sunt personal contractual, având încheiate contracte de muncă individuale cu UAT Moțăieni, salarizarea acestora fiind reglementată de legea 330/2009, respectiv 284/2010 și 285/2010, iar obiectul acțiunii deduse judecății este obligarea pârâtei la acordarea diferenței de salariu reprezentând includerea premiului anual în salariu lunar începând cu 1 ianuarie 2011, reactualizat în funcție de indicele inflației la data plății efective.

Art. 25 alin.(1) din Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, modificată și completată, prevede că personalul salarizat potrivit acestui act normativ, beneficiază pentru activitatea desfășurată, de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizate în anul pentru care se face premierea, iar potrivit alin. (4) al aceluiași articol, plata acestui premiu anual se realiza începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acorda premiul, însă de la data de 1 ianuarie 2011 au devenit aplicabile prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, prin care s-a instituit un nou sistem de salarizare, sistem care îi vizează și pe reclamanții în cauză, art. 1 alin. (2) din acest act normativ statuând că, începând cu data intrării sale în vigoare, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. 1 sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute de această lege, art. 39 alin.(1) lit. w) din Legea nr. 284/2010, a abrogat Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice nr. 330/2009, inclusiv prevederile art. 25 din această lege.

Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 284/2010, aplicarea acestui act normativ se realizează etapizat, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor, funcțiilor de bază, salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, prin legi speciale de aplicare, fiind adoptată Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri public, art. 8 din acest act normativ prevăzând că sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar potrivit prevederilor acestei legi, modificându-se modalitatea de plată a premiului anual aferent anului 2010, aceasta fiind transformată, dintr-o executare uno ictu, într-o executare succesivă, sumele corespunzătoare dreptului regăsindu-se în majorările salariale acordate personalului din sectorul bugetar potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010, cum a statuat ÎCCJ prin decizia 21/2013, prin care a fost admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că premiul pentru anul 2010 prevăzut de art. 25 din legea 330/2009 a fost inclus în majorările salariale stabilite pentru anul 2011, nemaiputând fi acordat în forma supusă vechii reglementări.

De asemenea, art. 8 din legea 285/2010 a făcut obiectul unei excepții de constituționalitate, iar Curtea Constituțională prin decizia 115/2012 a constatat conformitatea acestei prevederi legale atât cu legea fundamentală cât și cu Primul Protocol adițional la CEDO, premiul anual pe anul 2010 reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă a angajatului asupra angajatorului său, constituie bun în sensul convenției, fiind modificată modalitatea de acordare a acestui premiu prin norma legală evocată, nereținându-se încălcarea principiului neretroactivității legii, în condițiile în care acest articol vizează efectele juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul vechii legi, deciziile Curții Constituționale fiind general obligatorii conform art. 147 alin. 4 din Constituție,

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, premiul pentru anul 2010, prevăzut de art. 25 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, nu poate fi acordat pe cale judecătorească, sumele aferente acestuia fiind incluse în majorările salariale stabilite pentru anul 2011, potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010, în mod corect concluzionându-se de prima instanță că acțiunea promovată de reclamanți nu este întemeiată.

Motivul de recurs reglementat de art. 488 alin. 1 pct. 8 NCPC în care au fost încadrate criticile recurentului statuează că este casabilă o hotărâre judecătorească atunci când a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, care în prezenta cauză nu se verifică, instanța de fond aplicând corect dispozițiile art. 8 din Legea 285/2010, ce reglementează modalitatea de acordare a premiului anual aferent anului 2010 începând cu luna ianuarie 2011, respectiv prin includerea acestuia în majorările salariale stabilite pentru anul 2011.

Critica recurenților ce vizează faptul că premiul anual aferent anului 2010 este un drept câștigat, ce nu poate fi desființat retroactiv, salariații fiind titularii acestui drept, necercetându-se de prima instanță dacă în cuantumul creșterilor salariale din 2011 a fost inclusă și suma unică ce reprezintă acest premiu, Curtea constată că este lipsită de relevanță întrucât premiul anual aferent anului 2010 s-a acordat și din anul 2011 însă executarea sa nu s-a mai realizat printr-o singură plată ci prin plăți succesive, sumele corespunzătoare regăsindu-se în majorările salariale acordate personalului din sectorul bugetar cum prevede expres art. 8 din legea 285/2010, această normă legală nevizând efecte juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi, cum a statuat Curtea Constituțională prin decizia 115/2012.

Argumentele recurentului potrivit cărora legiuitorul nu a făcut decât să declare pur formal o compensare care nu s-a realizat în mod corect, nefiind îndeplinite condițiile acestei instituții juridice, existând diferențe între natura juridică a premiului anual și cea a salariului, Curtea constată că sunt nefondate în condițiile în care prin art. 8 din legea 285/2010 a fost modificată modalitatea de acordare a premiului anual aferent anului 2010, care a fost inclus în majorările salariale stabilite pentru anul 2011, în acest act normativ neexistând dispoziții cu privire la o pretinsă compensare la care au făcut referire personalul contractual din cadrul UAT . din legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2011 a făcut obiectul unei excepții de neconstituționalitate, iar Curtea Constituțională prin decizia 115/2012 a constatat că această prevedere legală este conformă atât cu legea fundamentală cât și cu Primul Protocol adițional la CEDO.

Este adevărat că există diferențe între natura juridică a premiului anual și cea a salariului, însă modalitatea în care se acordă premiul anual aferent anului 2010 a fost modificată prin art. 8 din legea 285/2010, transformându-se dintr-o executare uno ictu într-o executare succesivă, ÎCCJ prin decizia 21/2013 statuând că acest premiu prevăzut de art. 25 din legea 330/2009 a fost inclus în majorările salariale stabilite pentru anul 2011, situație în care nu se impune cercetarea în concret a modului în care autoritatea publică locală angajatoare a aplicat prevederile legale pentru fiecare dintre salariații săi, majorările pentru anul 2011 fiind stabilite de legiuitor în mod unitar și nu de angajator, iar dispozițiile legale ce au statuat asupra modalității de acordare a premiului anual aferent anului 2010 sunt conforme prevederilor legii fundamentale cât și Primului Protocol adițional la CEDO.

Referitor la argumentele conform cărora se impune a se aplica prevederile internaționale mai favorabile în raport de cele interne, cum statuează art. 20 din Constituția României, dreptul la proprietate fiind garantat de art. 1 din Protocol Adițional la CEDO, fiind o ingerință privarea reclamanților de bunul reprezentat de premiul anual, fără a exista o cauză de utilitate publică, Curtea constată că sunt lipsite de fundament întrucât premiul anual aferent anului 2010 a fost acordat personalului bugetar, în care sunt incluși și personalul contractual, membrii sindicatului recurent, fiind doar modificată modalitatea de plată a acestuia prin executare succesivă, sumele corespunzătoare acestui premiu regăsindu-se în majorările salariale acordate în anul 2011, cum prevede legea 285/2010.

Față de considerentele expuse mai sus, Curtea constată că în mod corect Tribunalul Dâmbovița a concluzionat că premiul anual aferent anului 2010 a fost inclus în majorările salariale acordate personalului bugetar în anul 2011, cum prevede expres art. 8 din legea 285/2010, a cărui constituționalitate a fost analizată de Curtea Constituțională, ce este singura autoritate abilitată să exercite controlul constituționalității legilor, această dispoziție legală nu încalcă nici normele juridice europene, premiul anual s-a acordat pentru anul 2010, fiind modificată doar modalitatea de executare, s-au interpretat și aplicat corect dispozițiile legale incidente în materia premiului anual, sentința recurată nu este afectată de nelegalitate sau netemeinicie, nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 NCPC, recursul nu este fondat, urmând ca în conformitate cu art. 496 NCPC să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de reclamantul S. I. FUNCȚIONARI PUBLICI PERSONAL CONTRACTUAL C.A.S DÂMBOVIȚA ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ cu sediul în Târgoviște, .-C3, județ Dâmbovița, împotriva sentinței nr. 903 din 28.09.2015 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata pârâtă U. A. TERITORIALĂ MOȚĂIENI cu sediul în Moțăieni, județ Dâmbovița, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 26 ianuarie 2016.

Președinte, Judecători

S. A. F. S. M. D. R.

Grefier,

S. V.

Red.SM

Tehnored SV

4 ex./3.02.2016

d.f._ -Trib. Dâmbovița,j.f. G. A. M.

Operator date cu caracter personal; Număr notificare 3120/2006;