Refuz soluţionare cerere. Decizia nr. 75/2016. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 75/2016 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 20-01-2016 în dosarul nr. 75/2016
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA NR. 75
Ședința publică din data de 20 ianuarie 2016
Președinte – A. R. T.
Judecători – T. N.
C. D. E.
Grefier – Steluța Ș.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE DÂMBOVIȚA cu sediul în mun. Târgoviște, .. 166, jud. Dâmbovița, împotriva sentinței nr. 1060 din 27 octombrie 2015 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamantul M. I. V. cu domiciliul în com. Gura ocniței, ., jud. Dâmbovița și cu domiciliul procesual ales în mun. Târgoviște, .. 9, ., jud. Dâmbovița, la sediul Cabinetului de avocat „V. P.” și pârâțiiADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în mun. București, Splaiul Independenței, nr. 294, Corp A, sector 6 și S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 5.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul se află la primul termen de judecată, este motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru, după care:
Curtea, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 223 și 411 N. C. proc. civ., față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare, dând următoarea hotărâre.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin sentința nr. 1060 din 27 octombrie 2015 Tribunalul Dâmbovița a admis cererea formulată de reclamantul M. I. V. cu domiciliul în com. Gura Ocniței, ., jud. Dâmbovița, cudomiciliul procesual ales în mun. Târgoviște, .. 9, ., jud. Dâmbovița, la sediul Cabinetului de avocat „V. P.”, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5, Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești cu sediul în mun. Ploiești, .. 22, jud. Prahova prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița cu sediul în mun. Târgoviște, .. 166, jud. Dâmbovița, Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în mun. București, Splaiul Independenței, nr. 294, Corp A, sector 6 și Statul Român prin Ministerul Finanțelor cu sediul în mun. București, ., sector 5 și a obligat pârâții la plata către reclamant a sumei de 1009 lei, reprezentând taxă încasată potrivit chitanței . nr._/24.11.2010, la plata dobânzii aferente sumei de restituit, dobândă ce va fi calculată de la momentul achitării taxei până la momentul restituirii efective, în raport de nivelul stabilit prin dispozițiile art. 120, pct. 7 din O.G. 92/2003, precum și la plata către reclamant a sumei de 101 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE DÂMBOVIȚA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține recurenta faptul că hotărârea este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, având în vedere că, în baza art. 1 alin.1 din OUG nr. 50/2008, taxa pe poluare pentru autovehicule constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Potrivit prevederilor art. 9 alin. 1 din Legea nr. 554/2001, „Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduse acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță”.
Având în vedere aceste împrejurări, precum și faptul că reclamantul nu a urmat această procedură, iar Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizia nr. 802/19.05.2009, publicată în M.O nr. 428/23.06.2009, respingând excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 50/2008, urmează a se constata că hotărârea pronunțată este nelegală, fiind dată cu încălcarea legii.
Cât privește susținerea instanței de fond cu privire la faptul că prevederile acestui act normativ sunt discriminatorii, îngrădind libera circulație a mărfurilor si încălcând prevederile dreptului comunitar, recurenta arată că nu sunt reale, OUG nr.50/2008 nedistingând între autovehiculele din import si cele indigene. Din preambulul actului normativ reiese ca acesta a fost adoptat in regim de urgenta, tocmai in vederea respectării normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Potrivit deciziei Curții Constituționale, obligația pozitivă a statului român de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru exercitarea dreptului la un mediu sănătos este realizată tocmai prin prevederile OUG nr.50/2008, care taxează in funcție de anumite criterii autovehiculele, pentru poluarea pe care o produc; taxa, sub aspect fiscal, este expresia la nivel legal a textului constituțional al art.35. Din punct de vedere al echității, taxa trebuie plătită de poluator, aceasta fiind perceputa in funcție de gradul prestabilit de poluare.
Potrivit art. 4 din OUG nr. 50/2008, obligația de plată a taxei de poluare intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, iar potrivit art. 6, suma de plată reprezentând taxa se calculează pe baza elementelor prevăzute în anexele 1-4.
În relație cu art. 90 din Tratatul CE, se observă că un stat membru are voie să perceapă o taxă de primă înmatriculare a unui vehicul în statul respectiv, cu condiția ca taxa să fie conformă art. 90 din Tratat, ceea ce înseamnă că prin taxa respectivă să nu fie defavorizate produse din alte state membre.
În ceea ce privește OUG nr. 50/2008, art. 4 face distincție între autovehiculele noi, la care, potrivit anexei, taxa pe poluare este integrală și autoturismele vechi, înmatriculate pentru prima dată în România, pentru care taxa pe poluare se plătește în procent, diminuat progresiv în funcție de vechimea autovehiculului.
Se mai susține de către recurentă că, așa cum s-a arătat în cauza Maciej Brzezinschi, un sistem de taxare poate fi considerat compatibil cu art. 90 din Tratatul CE doar dacă este astfel stabilit încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie taxate mai mult decât produsele similare interne, astfel încât în nici un caz să nu aibă un efect discriminator.
În opinia recurentei nu se poate susține producerea unui asemenea efect, cât timp ordonanța instituie, începând cu data intrării sale în vigoare, un sistem de taxare a tuturor autovehiculelor, pentru prevenirea poluării, calculat diferențiat în funcție de vechimea vehiculului respectiv.
În ceea ce privește acordarea dobânzii legale, apreciază că sunt aplicabile dispozițiile C.proc.fiscală potrivit cărora cererea de acordare se face de către contribuabil la organul fiscal în temeiul titlului.
În acest sens, potrivit art. 124 alin. 1 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală republicată, cu completările și modificările ulterioare, „Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobânzi din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. 2 sau la art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor”.
Solicită admiterea recursului și pe cale de consecință modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor prevăzute de art.488 Cod procedură civilă, Curtea reține că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează:
Reclamantul a achitat taxa pe emisiile poluante, în baza deciziei de calcul a taxei, sub imperiul Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, care a fost inițial concepută în sensul eliminării discriminării instituite de OUG nr. 50/2008 și sancționată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Însă, prin Ordonanța de urgență nr. 1/2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziții ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum și pentru restituirea taxei achitate în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din lege, publicată în M.O. nr. 79 din 31.01.2012, s-a prevăzut la articolul 1 că începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, se suspendă până la 1 ianuarie 2013.
În conținutul aceluiași act normativ, s-a arătat în articolul 2, dreptul contribuabililor, care au achitat taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule ca urmare a primei transcrieri a dreptului de proprietate, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 9/2012, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a acestei legi și data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, de a putea solicita restituirea acesteia. Sumele prevăzute la alin. (1) se restituie la cererea contribuabilului, adresată organului fiscal competent, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător, cu excepția prevederilor art. 124 din respectiva ordonanță. Sumele se restituie în termenul de prescripție prevăzut de art. 135 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Or, legiuitorul a suspendat tocmai dispozițiile legale care înlăturau tratamentul discriminatoriu sancționat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, astfel încât la acest moment considerentele Curții de Justiție a Uniunii Europene din Cauza C-263/10, cauza N., sunt în continuare actuale, fiind menținută discriminarea între vehiculele de ocazie cumpărate din alte state membre, și vehiculele de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Este deja cunoscut faptul că la data de 7.04.2011, CJUE s-a pronunțat în cauza având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare, în sensul că „articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională”. Ulterior, aceleași concluzii au fost reluate în hotărârea din 7.07.2011 pronunțată de către CJUE în cauza N. c. Statului R..
Pe de altă parte, Curtea consideră că tribunalul a reținut în mod corect aplicabilitatea directă în cauză a dispozițiilor din dreptul comunitar.
Astfel, potrivit practicii C.J.U.E., un sistem de impozitare poate fi considerat compatibil cu art. 110 TFUE, doar dacă este stabilit astfel încât să excludă, în toate cazurile, posibilitatea ca produsele importate să fie mai aspru taxate decât produsele naționale și să nu producă în niciun caz efecte discriminatorii.
În materia importurilor autovehiculelor de ocazie, art. 110 TFUE urmărește să garanteze perfecta neutralitate a impozitelor interne în ceea ce privește concurența dintre produsele importate și cele ce se află deja pe piața națională. Art. 110 par.l din Tratatul Uniunii Europene prevede: „Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare”.
Scopul general al art. 110 din TFUE este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne.
Totodată, dispozițiile art.148 alin.2 din Constituția României instituie principiul priorității dreptului comunitar în fața celui național, astfel că în mod corect instanța de fond a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile din Tratatul Uniunii Europene.
Curtea consideră ca judecătorul național are obligația să aplice dispozițiile dreptului comunitar și să asigure realizarea efectului deplin al acestor norme, această obligație rezultând și din dispozițiile constituționale (art.148 alin.4) și din dispozițiile art.220 din TFUE.
Sistemul de taxare reglementat de legiuitor prin OUG 50/2008 și ulterior prin Legea 9/2012 cu modificările arătate mai sus, este discriminatoriu, întrucât pentru autovehiculele second-hand, aflate pe teritoriul României și înmatriculate deja, nu se percepe această taxă, în timp ce pentru autovehiculele second-hand, înmatriculate pe teritoriul altui stat comunitar membru al U.E și importate în România în vederea înmatriculării lor, se percepe taxa pe poluare.
Reglementată în acest mod, taxa pe poluare diminuează sau este destinată sa diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate . membru, cumpărătorii fiind orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.
Fiind adoptată cu ignorarea dispozițiilor Tratatului U.E., această taxă specială reprezintă o plată nedatorată, dispozițiile care o reglementează fiind contrare legislației comunitare, legislație pe care judecătorul național trebuie să o aplice fără a solicita sau aștepta eliminarea prealabilă a acestora pe calea legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional.
Acesta este motivul pentru care, impunându-se aplicarea cu prioritate a dreptului comunitar - potrivi art. 148 al.2 din Constituția României -, se impune restituirea integrală a taxelor pe poluare sau pe emisii poluante încasate cu nerespectarea dreptului comunitar, precum și acordarea unor despăgubiri pentru perioada în care sumele în cauză s-au aflat la dispoziția statului român.
Concluzionând, față de cele ce preced, Curtea privește recursul ca nefondat, astfel încât în baza art. 496 alin.1 C.proc.civ. îl va respinge ca atare, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de casare a sentinței, prevăzute de art. 488 C.proc. civ., invocate de recurentă în motivarea recursului, sentința atacată fiind legală și temeinică.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca fiind nefondat, recursul declarat de pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE DÂMBOVIȚA cu sediul în mun. Târgoviște, .. 166, jud. Dâmbovița, împotriva sentinței nr. 1060 din 27 octombrie 2015 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamantul M. I. V. cu domiciliul în com. Gura ocniței, ., jud. Dâmbovița și cu domiciliul procesual ales în mun. Târgoviște, .. 9, ., jud. Dâmbovița, la sediul Cabinetului de avocat „V. P.” și pârâțiiADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în mun. București, Splaiul Independenței, nr. 294, Corp A, sector 6 și S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 5.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 ianuarie 2016.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
A. R. T. T. N. C. D. E.
GREFIER,
Steluța Ș.
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red. ECD/Tehnored. SȘ
6 ex./25.01.2016
d.f._ Tribunalul Dâmbovița
j.f. N. E.
| ← Alte cereri. Decizia nr. 180/2016. Curtea de Apel PLOIEŞTI | Anulare act administrativ. Decizia nr. 74/2016. Curtea de Apel... → |
|---|
