Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 2931/2015. Curtea de Apel SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2931/2015 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 16-09-2015 în dosarul nr. 1948/40/2014
Dosar nr._ - contestație act administrativ-fiscal -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.2931
Ședința publică din 16 septembrie 2015
Președinte G. C.
Judecător P. D.
Judecător R. G.
Grefier H. V.
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., Piața Revoluției, nr.5, județul B., împotriva sentinței nr.127/28.01.2015, pronunțată de Tribunalul B. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. S. R. SRL prin administrator G. Ș. din D., ., ., județul B..
La apelul nominal, făcut în ședința publică, părțile au lipsit.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, grefierul de ședință învederând că recurenta, prin memoriul de recurs, a solicitat inclusiv judecarea în lipsă.
Instanța a declarat că, după prealabila verificare, conform art. 131 alin. 1 din codul de procedură civilă în forma în vigoare la data înregistrării cauzei, a constatat că, potrivit art. 96 pct. 3 din același act normativ, art. 483 din Codul de Procedură civilă raportat la art. 8, 10 și 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, este competentă general, material și teritorial să soluționeze recursul; apreciind că acesta este în stare de judecată, cum părțile au solicitat inclusiv judecarea în lipsă, a declarat dezbaterile închise și a rămas în pronunțare. După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată sub nr._ pe rolul Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului B. la data de 05.05.2014, reclamanta ., în contradictoriu cu pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași, a solicitat anularea Deciziei de impunere nr. FBT 157/10.12.2013 emisă de pârâtă, în sensul anulării obligației de plată a diferenței de T.V.A. în sumă de 35.720 lei. Cu respectarea dispozițiilor art. 204 Cod procedură civilă, reclamanta și-a modificat acțiunea, solicitând obligarea pârâtei de a-i soluționa contestația administrativă formulată împotriva deciziei de impunere anterior menționată.
Tribunalul B., prin sentința nr.127/28.01.2015, a admis acțiunea și a obligat pârâta să soluționeze contestația administrativă formulată de reclamantă împotriva Deciziei de impunere F – BT 157/10.12.2013, precum și să plătească reclamantei suma de 50 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că pârâta nu a respectat dispozițiile procedurale în materie, că termenul legal este deja cu mult depășit, încălcându-se principiul soluționării cererilor într-un termen rezonabil - fapt ce echivalează cu refuzul nejustificat de a soluționa contestația administrativă.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 18 din Legea 554/2004, tribunalul a admis acțiunea formulată de reclamantă și, în consecință, a obligat pârâta să procedeze la soluționarea contestației administrative formulată de reclamant, conform cererii înregistrate la organul fiscal sub nr. AFJ/3978/16.01.2014 împotriva Deciziei de impunere F – BT 157/10.12.2013, dar și la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. a declarat recurs.
Criticile recurentei vizează următoarele aspecte:
Pe parcursul soluționării cauzei, petenta si-a modificat acțiunea, modificarea nefiind comunicată pârâtei în termenul legal, dosarul fiind soluționat de instanța de fond a doua zi. Consideră recurenta că în mod greșit prima instanță nu a dispus amânarea pricinii si comunicarea cererii modificate pârâtului în vederea formulării întâmpinării.
Prin Sentința nr. 127/28.01.2015, prima instanță a obligat pârâta să soluționeze contestația administrativă formulată de reclamantă împotriva Deciziei de impunere F – BT 157/10.12.2013, în raport de noile modificări ale acțiunii cu privire la care pârâta nu a avut posibilitatea de a-și formula apărări. Dar, arată recurenta, la 20.01.2015, anterior pronunțării sentinței recurate, D.G.R.F.P. Iași, prin Decizia nr.5023, a soluționat contestația formulată pe cale administrativă. În această împrejurare, capătul de cerere privind obligarea pârâtei la soluționarea contestației a rămas fără obiect.
Intimata nu a depus întâmpinare.
Analizând recursul, ale cărui motive pot fi circumscrise celor prevăzute de art.488 pct.8 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că nu este întemeiat pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește primul motiv de recurs, care vizează nelegalitatea hotărârii, în condițiile în care nu i s-a comunicat cererea modificată, pârâta fiind astfel în imposibilitatea de a formula întâmpinare, conform art.204 al.1 teza a II-a din Codul de procedură civilă, Curtea constată că pârâta-recurentă nu a făcut dovada unei vătămări în sensul dispozițiilor art.175 alin.1 din Codul de procedură civilă, care să conducă implicit la anularea actului de procedură, așa încât, sub acest aspect motivul invocat nu este întemeiat.
Potrivit dispozițiilor art.8 al.1 teza a II-a din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, „(…) se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.”
În speță, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la soluționarea contestației administrative formulate conform art.205 și următoarele din O.G. nr.92/2003 împotriva Deciziei de impunere nr.F-BT/157/10.12.2013, contestație care a fost înregistrată la Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. sub nr.3978 din data de 16.01.2014.
Curtea constată că, în mod corect a reținut judecătorul fondului incidența dispozițiilor art.70 alin.1 din O.G. nr.92/2003, potrivit cărora „cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare”, legiuitorul stipulând în alin.2 prelungirea acestui termen doar în cazul în care, pentru soluționarea cererii sunt necesare informații suplimentare, or, în cauză, pârâta nu a făcut dovada existenței unei situații speciale, încălcând astfel flagrant norma imperativă citată anterior.
Susținerea pârâtei-recurente inserată în memoriul de recurs, potrivit căreia contestația administrativă formulată de reclamantă a fost soluționată de Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași la data de 20.01.2015 nu are relevanță în acest cadru procesual întrucât, pe de o parte, este evidentă nerespectarea dispozițiilor legale de strictă interpretare și aplicare, iar, pe de altă parte, Curtea apreciază că recurenta își invocă propria culpă pentru nesoluționarea cererii într-un termen rezonabil.
În considerarea celor reținute, Curtea, în baza art.496 din Codul de procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., Piața Revoluției, nr.5, județul B., împotriva sentinței nr.127/28.01.2015, pronunțată de Tribunalul B. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. S. R. SRL prin administrator G. Ș. din D., ., ., județul B..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16 septembrie 2015.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. R.G.
Tehnored. V.H.
4 ex./01.10.2015
Jud. fond R. M.
| ← Pretentii. Decizia nr. 1737/2015. Curtea de Apel SUCEAVA | Pretentii. Decizia nr. 1793/2015. Curtea de Apel SUCEAVA → |
|---|
