Pretentii. Decizia nr. 1381/2015. Curtea de Apel SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1381/2015 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 1726/86/2014
Dosar nr._ - pretenții –
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1381
Ședința publică din data de 19 martie 2015
Președinte M. M. D.
Judecător S. O.
Judecător A.-I. I.
Grefier B. N.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamantul V. S., cu domiciliul în ., jud. Suceava, împotriva sentinței nr. 6395 din 30.10.2014 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția C. Administrativ și Fiscală, în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava, cu sediul în mun. Suceava, .. 7, jud. Suceava.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se faptul că recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 411 alin. 2 din Codul de procedură civilă, după care:
Instanța, procedând la verificarea competenței în conformitate cu prevederile art. 131 alin. 1 din codul de procedură civilă în forma în vigoare la data înregistrării cauzei de pe listă pe rolul instanței, se declară competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, în temeiul art. 96 pct. 3 din același act normativ, art. 483 din Codul de Procedură civilă raportat la art. 8, 10 și 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrative și, constatând că recursul este în stare de judecată, față de împrejurarea că părțile lipsesc și au solicitat judecarea cauzei în lipsă, rămâne în pronunțare.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal - sub nr._ din data de 24.02.2014, reclamantul V. S. a solicitat obligarea pârâtei Administrația Finanțelor Publice Suceava la restituirea sumei de 6.456 lei reprezentând timbru de mediu, solicitată și achitată în vederea primei înmatriculări a unui autoturism în România, conform chitanței . nr._ din 21.10.2013, plata dobânzii aferente, astfel cum este prevăzut în art. 124 cod procedură fiscală, precum și plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința nr. 6395 din 30.10.2014, Tribunalul Suceava – Secția de C. Administrativ și Fiscal a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul V. S. în contradictoriu cu pârâta D.G.R.F.P. IAȘI - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs reclamantul V. S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul a arătat, în esență, că sentința recurată este pronunțată cu aplicarea greșită și încălcarea dispozițiilor legale în materie; că, art. 90 CE vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import; că, un sistem de impozitare nu poate fi considerat compatibil cu art. 90 CE decât dacă este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor impozite mai mari decât produsele naționale și, prin urmare, să nu producă în niciun caz efecte discriminatorii, făcând referire la cauzele Nunes Tadeu și Gomes Valențe, în conformitate cu care instanțele naționale trebuie să constate și de această dată incompatibilitatea taxei pentru emisii poluante prelevate sub imperiul Legii nr. 9/2012, forma în vigoare în perioada 01 ianuarie – 14 martie 2013, cu prevederile art. 110 TFUE.
Pe cale de consecință, a solicitat admiterea recursului, casarea în totalitate a sentinței atacate și pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.
În temeiul art. 412 alin. 1 pct. 7 Cod procedură civilă, a solicitat suspendarea soluționării recursului până la pronunțarea hotărârii de către CJUE a întrebării preliminare în cauza C-76/14 M..
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 9/2013, timbrul de mediu se aplică pentru categoriile M1, M2, M3 și N1, N2, N3, astfel cum sunt acestea definite în RNTR2.
Conform art. 4 din același act normativ, obligația de plată a timbrului intervine o singură dată, astfel:
a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
b) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7;
c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării;
d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
Rezultă din cuprinsul textelor de lege învederate că timbrul de mediu este impus fără discriminare tuturor autovehiculelor, atât celor de producție internă cât și a celor de producție comunitară, la prima înmatriculare pe teritoriul țării cât și celor rulate cu privire la care se transcrie dreptul de proprietate și pentru care, fie nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării, fie s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule sau a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
O.U.G. nr. 9/2013, respectiv art. 4, prin reglementările sale, nu aduce atingere în mod direct sau indirect egalității de tratament între produsele naționale și cele importate, iar interdicția pe care o stabilește art. 110 ( fost 90) par. 1 prin Tratatul de Instituire a Comunității Europene și potrivit căruia ”Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne sau de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare”, trebuie aplicată de fiecare dată când o prevedere fiscală este de natură să descurajeze importul de bunuri din alte state membre, favorizând producția internă sau bunurile disponibile pe piața națională.
Nu este dat caracterul discriminatoriu al O.U.G. nr. 9/2013 în ceea ce privește achiziționarea efectivă a unui autoturism fie de pe teritoriul României, fie dintr-un stat membru U.E. Câtă vreme se invocă încălcarea liberei circulații a bunurilor, ceea ce prezintă relevanță e achiziționarea efectivă a unui asemenea bun și condițiile în care ea poate fi realizată, nu împrejurarea că e posibil să se afle în circulație autoturisme pentru care nu s-a achitat taxa de poluare sau taxa specială pentru autoturisme ori acestea au fost restituite.
Susținerile privind efectul descurajant al timbrului în ceea ce privește achiziționarea autoturismelor din spațiul comunitar au un caracter general, nefiind suficient de precise și concordante. Câtă vreme nu s-a descris și dovedit printr-un calcul concret faptul că regimul timbrului de mediu este astfel stabilit încât descurajează, la modul real și obiectiv punerea în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate din statele membre U.E., fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură, de pe piața națională, motivele recurentului rămân simple alegații.
Cauzele pronunțate de CJUE în legătură cu taxa de poluare nu sunt incidente, întrucât nu există o discriminare rezultată din faptul că reclamantul, ce a achiziționat vehicul rulat înmatriculat anterior într-un alt stat membru, este obligat a plăti taxa de timbru de mediu, în condițiile în care aceasta este datorată atât de cei care achiziționează un vehicul produs/rulat în România, cât și de cei cărora li s-a restituit taxa pe poluare sau taxa pentru emisii poluante printr-o hotărâre judecătorească.
Totodată, apreciază Curtea a fi de reținut și faptul că nu există nici o dispoziție a dreptului UE care să interzică statelor membre a institui un sistem general de impozite interne aplicabile potrivit unor criterii obiective unei categorii determinate de bunuri, precum autovehiculele.
Față de aceste aspecte, constatând legală și temeinică hotărârea instanței de fond, nefiind date motivele de recurs invocate și că, nici din oficiu nu există motive de casare, în temeiul art. 488, art. 496 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul V. S., cu domiciliul în ., jud. Suceava, împotriva sentinței nr. 6395 din 30.10.2014 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția C. Administrativ și Fiscală, în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava, cu sediul în mun. Suceava, .. 7, jud. Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19 martie 2015.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. S. O.
Jud. fond: D.I. B.
Tehnored. B.N. 4 ex./25.03.2015
| ← Pretentii. Decizia nr. 1797/2015. Curtea de Apel SUCEAVA | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 2926/2015.... → |
|---|
