Pretentii. Decizia nr. 182/2015. Curtea de Apel SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 182/2015 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 20-01-2015 în dosarul nr. 1173/86/2014
Dosar nr._ - pretenții -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 182
Ședința publică din 20 ianuarie 2015
Președinte A. C.
Judecător A. Ș. F.
JudecătorCiută O.
Grefier B. Z.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul O. A. (CNP_), domiciliat în mun. Suceava, .. 58, jud. Suceava, împotriva sentinței nr. 5058 din 25 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal (dosar nr._ ), intimată fiind pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava, cu sediul în municipiul Suceava, .. 7, județul Suceava.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că reclamantul O. A. a depus la dosar chitanța . Nr._ din 17.11.2014 emisă de Primăria mun. Suceava, reprezentând taxă judiciară de timbru în sumă de 100 lei, aferentă cererii de recurs (fila 8 dosar), care a fost anulată la dosar.
Totodată văzând că în cauză s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal sub nr._ /06.02.2014, reclamantul O. A., în contradictoriu cu pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava, a solicitat obligarea acesteia la restituirea sumei de 5.393 lei achitată cu titlul de timbru de mediu, actualizată cu dobânda aferentă, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea prezentului litigiu.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că a achiziționat autoturismul marca Audi, nr. de identificare WAUZZZ8E02A169186, iar pentru înmatricularea acestuia în România a fost obligat să achite timbrul de mediu în cuantum de 5.393 lei.
Tribunalul Suceava prin sentința civilă nr. 5058 din 25 septembrie 2014 a respins, ca nefondată, cererea având ca obiect „pretenții”, formulată de reclamantul O. A., în contradictoriu cu pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul O. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apreciază recurentul că în mod greșit tribunalul a dispus respingerea ca nefondată a cererii formulate de reclamant, având ca obiect restituirea taxei de poluare în suma de 5393 lei, achitata cu ocazia primei înmatriculări în România a autoturismului marca AUDI TIP SE achiziționat de reclamant dintr-un stat membru al Uniunii Europene.
Consideră că în mod greșit, instanța a considerat că în speță nu se poate dispune restituirea taxei pe poluare achitată de reclamant, întrucât în această cauză este incidentă Legea nr. 9/2012.
În practica judiciară s-a stabilit în mod unitar că și această taxă pe poluarea este ilegală și că trebuie restituită. Chiar dacă la data de 1.01.2013 a intrat în vigoare aliniatul 2 din art. 1 din O.U.G. nr. 1/2012, având în vedere că la 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene, și că potrivit art. 148 din Constituția României „ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (...)”, iar „Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor din actul aderării și din prevederile alin. 2” (principiul supremației dreptului comunitar), aprecieză că dispozițiile privitoare la taxa pe poluare contravin dispozițiilor comunitare, întrucât sunt destinate să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru al Uniunii Europene (în speță fiind vorba despre Germania), favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România.
Prin obligarea la plata acestei taxe la aceea data au fost încălcate o . principii, respectiv principiul priorității dreptului comunitar față de cel național, principiul aplicării directe a dreptului comunitar, principiul nediscriminării și principiul restituirii în integrum și ab origine a sumelor încasate în baza textelor de lege cu efect echivalent.
Legal citată pârâta intimată nu a formulat întâmpinare.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Reclamantul a achitat pentru înmatricularea unui autovehicul o taxă pentru timbru de mediu provenită de la autovehicule în sumă de 5393 lei, la data de 11.12.2013.
Potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 9/2013, timbrul de mediu se aplică pentru categoriile M1, M2, M3 și N1, N2, N3, astfel cum sunt acestea definite în RNTR2.
Conform art. 4 din același act normativ, obligația de plată a timbrului intervine o singură dată, astfel:
a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
b) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7;
c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării;
d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
Rezultă din cuprinsul textelor de lege învederate că timbrul de mediu este impus fără discriminare tuturor autovehiculelor, atât celor de producție internă cât și a celor de producție comunitară, la prima înmatriculare pe teritoriul țării cât și celor rulate cu privire la care se transcrie dreptul de proprietate și pentru care, fie nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării, fie s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule sau a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
O.U.G. nr. 9/2013, respectiv art. 4, prin reglementările sale, nu aduce atingere în mod direct sau indirect egalității de tratament între produsele naționale și cele importate, iar interdicția pe care o stabilește art. 110 ( fost 90) par. 1 prin Tratatul de Instituire a Comunității Europene și potrivit căruia ” Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne sau de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare”, trebuie aplicată de fiecare dată când o prevedere fiscală este de natură să descurajeze importul de bunuri din alte state membre, favorizând producția internă sau bunurile disponibile pe piața națională.
Nu este dat caracterul discriminatoriu al O.U.G. nr. 9/2013 în ceea ce privește achiziționarea efectivă a unui autoturism fie de pe teritoriul României, fie dintr-un stat membru U.E. Câtă vreme se invocă încălcarea liberei circulații a bunurilor, ceea ce prezintă relevanță e achiziționarea efectivă a unui asemenea bun și condițiile în care ea poate fi realizată, nu împrejurarea că e posibil să se afle în circulație autoturisme pentru care nu s-a achitat taxa de poluare sau taxa specială pentru autoturisme ori acestea au fost restituite.
Susținerile privind efectul descurajant al timbrului în ceea ce privește achiziționarea autoturismelor din spațiul comunitar au un caracter general, nefiind suficient de precise și concordante. Câtă vreme nu s-a descris și dovedit printr-un calcul concret faptul că regimul timbrului de mediu este astfel stabilit încât descurajează, la modul real și obiectiv punerea în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate din statele membre U.E., fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură, de pe piața națională, motivele recurentului rămân simple alegații.
Cauzele pronunțate de CJUE în legătură cu taxa de poluare nu sunt incidente, întrucât nu există o discriminare rezultată din faptul că reclamantul, ce a achiziționat vehicul rulat înmatriculat anterior într-un alt stat membru, este obligat a plăti taxa de timbru de mediu, în condițiile în care aceasta este datorată atât de cei care achiziționează un vehicul produs/rulat în România, cât și de cei cărora li s-a restituit taxa pe poluare sau taxa pentru emisii poluante printr-o hotărâre judecătorească.
Totodată, apreciază Curtea a fi de reținut și faptul că nu există nici o dispoziție a dreptului UE care să interzică statelor membre a institui un sistem general de impozite interne aplicabile potrivit unor criterii obiective unei categorii determinate de bunuri, precum autovehiculele.
Față de aceste aspecte, constatând legală și temeinică hotărârea instanței de fond, nefiind date motivele de recurs invocate și că, nici din oficiu nu există motive de casare, în temeiul art. 488, art. 496 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul O. A. (CNP_), domiciliat în mun. Suceava, .. 58, jud. Suceava, împotriva sentinței nr. 5058 din 25 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal (dosar nr._ ), intimată fiind pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava, cu sediul în municipiul Suceava, .. 7, județul Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20 ianuarie 2015.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. A.Șt.
Jud. fond: H. L.
Tehnored. B.Z.
Ex. 4 /4.02.2015
| ← Pretentii. Decizia nr. 225/2015. Curtea de Apel SUCEAVA | Pretentii. Decizia nr. 183/2015. Curtea de Apel SUCEAVA → |
|---|
