Pretentii. Decizia nr. 1896/2015. Curtea de Apel SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1896/2015 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 20-04-2015 în dosarul nr. 2100/40/2014
Dosar nr._ - pretenții –
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV ȘI F.
DECIZIA NR. 1896
Ședința publică din 20 aprilie 2015
Președinte M. L.
Judecător M. M. D.
Judecător G. D.
Grefier B. E.
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. cu sediul în B., Piața Revoluției nr. 5, județ B., împotriva sentinței nr. 1839 din 27.11.2014 a Tribunalului B. – Secția a II-a civilă, de C. Administrativ și F. - dosar nr._, intimați fiind pârâtul S. F. Municipal D. cu sediul în D., .. 28, județ B. și reclamanta C. A. L. cu domiciliul în ., ., județ B..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanța verificând actele și lucrările dosarului, văzând că s-a solicitat judecata în lipsă în temeiul art. 411 Cod procedură civilă, constată probatoriul administrat în cauză ca fiind epuizat și recursul în stare de judecată, sens în care rămâne în pronunțare asupra acestuia.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 15.05.2014 reclamanta C. A.-L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași și S. F. Municipal D., județul B. ca, prin hotărâre judecătorească, instanța să oblige pe aceasta la restituirea sumei de 5.179 lei reprezentând contravaloarea taxei pentru emisii poluante provenite de la autoturisme, achitată pentru înmatricularea autoturismului proprietatea sa, cumpărat din spațiul U.E., plus dobânda legală aferentă calculată conform art. 124 Cod procedură fiscală, cu cheltuieli de judecată.
Prinsentința nr. 1839 din 27.11.2014 Tribunalul a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă prin întâmpinare.
A admis acțiunea formulată de reclamanta C. A. - L., în contradictoriu cu pârâții Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași și S. F. Municipal D.. A obligat pârâta să restituie reclamantei suma de 5179 lei, reprezentând contravaloarea taxei de poluare plătită cu chitanța . nr._ din 16.11.2012, precum și dobânda prevăzută de art. 124 Cod procedură Fiscală, începând cu data achitării acesteia și până la data plății efective. Totodată a obligat pârâții să plătească reclamantului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași –Administrația Județeană a Finanțelor Publice B..
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta a arătat că în speță calitatea procesuală pasivă revine A.F.M., având în vedere că taxa de poluare nu se face venit la bugetul de stat, ea constituind venit la bugetul fondului pentru mediu conform prev. art. 5 alin. 4 din OUG nr. 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.
A mai arătat că taxa de poluare a fost introdusă de Guvern pentru a proteja mediul conform reglementărilor UE de limitare a emisiilor de noxe și nu pentru a restricționa cantitativ importul de mașini second-hand.
Ca urmare, libera circulație a mărfurilor în spațiul comunitar este dovedită atât timp cât reclamantul beneficiază de proprietatea unui autoturism din U.E., scopul general al art.90 din T.C.E. fiind acela de a asigura libera circulație a mărfurilor, nefiind încălcat de autoritățile române.
De altfel, reclamantul putea uza de prevederile Legii nr. 9/2012 art.12 alin.1 stabilind că, în cazul în care taxa de poluare pentru autovehicule achitată de către contribuabili începând cu 01 iulie 2008 până la data intrării în vigoare a prezentei legi, potrivit prevederilor OUG nr.50/2008, aprobată prin Legea nr.140/2011, este mai mare decât taxa rezultată din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, calculată în lei la cursul de schimb valutar aplicabil la momentul înmatriculării în România, se pot restitui sumele reprezentând diferența de taxă plătită, numai către titularul obligației de plată, pe baza procedurii stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Calculul diferenței de restituit se face pe baza formulei de calcul din prezenta lege, în care se utilizează elementele avute în vedere la momentul înmatriculării autovehiculului în România.
Sumele prevăzute la alin.1 se restituie la cererea contribuabilului adresată organului fiscal competent, în conformitate cu prevederile O.G. nr.92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, potrivit reglementărilor menționate mai sus, taxa rezultată ca diferență dintre suma achitată de contribuabil cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule în termenul de prescripție prevăzut de legea fiscală, pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a Legii nr.9/2012.
Examinând legalitatea sentinței recurate, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Susținerea recurentei că Administrației Fondului pentru Mediu îi revine calitatea procesuală pasivă nu poate fi reținută în prezenta cale de atac atât timp cât nu s-a prevalat în fața instanței de fond de disp. art. 72 al. 1 din Noul Cod de proc. civilă.
Pe fondul cauzei, Curtea a reținut că, potrivit art. 110 TFUE „Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect, produselor naționale similare.”
Dreptul comunitar este incident în speță, mai exact dispozițiile art. 110 TFUE, primul paragraf (ex. art.90 alin.1 TCE), care interzic orice discriminare între produsele naționale și produsele altor state membre, așadar și o discriminare determinată de o diferență între impozitele aplicate „produselor altor state membre” și impozitele „interne de orice natură care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare”.
Așadar, discriminarea la care se referă acest text legal are în vedere o comparație între nivelul de impozitare a produselor altor state membre ale Uniunii Europene, în comparație cu nivelul de impozitare a produselor de pe piața internă a Statului Român.
La data formulării cererii de către reclamant era în vigoare taxa de poluare prevăzută de Legea nr. 9/2012, denumită taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, ce constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu, fiind gestionată de Administrația Fondului pentru Mediu, în scopul finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Ca și taxa stabilită prin O.U.G. 50/2008 cu modificările și completările ulterioare, taxa ce i se impune reclamantului la prima înmatriculare a autoturismului în România nu este în mod evident o taxă vamală în sens strict și nici o taxă cu efect echivalent unei taxe vamale, impusă asupra mărfurilor pentru simplul fapt al trecerii frontierei de stat. Taxa nu este percepută în temeiul faptului că vehiculul trece frontiera statului român, ci cu ocazia primei înmatriculări a vehiculului pe teritoriul României, în vederea punerii sale în circulație. Prin urmare taxa se încadrează în regimul general intern de impozitare a mărfurilor și trebuie analizată în raport cu art. 110 TFUE.
În hotărârea preliminară în cauza C - 402/09 din 07.04.2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Deși în cauza T. se constată că regimul de impozitare în discuție nu discriminează direct mărfurile de import, Curtea amintește că, chiar dacă nu sunt întrunite condițiile unei discriminări directe, un impozit intern poate fi indirect discriminatoriu din cauza efectelor sale (Hotărârea Nádasdi și Németh, punctul 47).
Deși prin Legea 9/2012 s-a stabilit o altă formulă de calcul ce are ca efect perceperea unor taxe mai reduse cu până la 25 % comparativ cu taxa anterioară, taxa pentru emisii poluante contravine art. 110 TFUE, întrucât este indirect discriminatorie prin efectul de descurajare a importurilor de ocazie. Prin art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2012, aplicarea dispozițiilor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012 se suspendă până la 1 ianuarie 2013. Aceasta înseamnă că în acest timp potențialii cumpărători sunt orientați tot spre piața internă, având în vedere că nu se percepe nici o taxă în cazul transferului dreptului de proprietate al autovehiculelor deja înmatriculate în România. Taxa pentru emisii poluante nu se percepe nici de la autoturismele deja înmatriculate și care nu sunt ofertate pe piața liberă, dar care, prin vechime, reprezintă factori de poluare. În acest context, taxa nu are ca scop real descurajarea cumpărării unor vehicule poluante, indiferent de proveniența lor, ci dorește să protejeze piața internă și producția proprie de autoturisme.
Prin urmare, perceperea taxei prevăzută de Legea nr. 9/2012 este nelegală, deoarece încalcă normele de drept comunitar.
Cum dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare în fața dreptului național (cauza C. Enel), iar judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale (cauza Simmenthal), instanța, în lumina principiilor enunțate, va da eficiență normei de drept comunitar, astfel cum este ea interpretată de către Curtea de Justiție a Comunității Europene.
Față de aceste aspecte, constatând legală hotărârea instanței de fond, nefiind date motivele de recurs invocate și că, nici din oficiu nu există motive de casare, în temeiul art. 488, art. 496 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. cu sediul în B., Piața Revoluției nr. 5, județ B., împotriva sentinței nr. 1839 din 27.11.2014 a Tribunalului B. – Secția a II-a civilă, de C. Administrativ și F. - dosar nr._, intimați fiind pârâtul S. F. Municipal D. cu sediul în D., .. 28, județ B. și reclamanta C. A. L. cu domiciliul în ., ., județ B..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 aprilie 2015.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. G.D.
Jud. fond P. L.
Tehnored. V.G.
5ex/30.04.2015
| ← Pretentii. Decizia nr. 1942/2015. Curtea de Apel SUCEAVA | Pretentii. Decizia nr. 1397/2015. Curtea de Apel SUCEAVA → |
|---|
