Anulare act administrativ. Sentința nr. 183/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 183/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 26-03-2013 în dosarul nr. 876/59/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARAOperator 2928
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ -10.07.2012
SENTINȚA CIVILĂ NR. 183
Ședința publică din 26 martie 2013
PREȘEDINTE: M. C. D.
GREFIER: G. S.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul G. I. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat Bilboacă R. în reprezentarea reclamantului lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul reclamantului depune la dosar note scrise precum și chitanță și factură, în copie, în sumă de 500 lei reprezentând onorariu avocațial.
Nemaifiind alte cererii de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra acțiunii de față, constată următoarele:
I. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 10.07.2012, reclamantul G. I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate anularea ca fiind nelegal și netemeinic a Raportului de evaluare nr._/G/II emis de intimată la data de 15.06.2012.
În motivare arată că în cursul procedurii de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților pârâta a încălcat dreptul la apărare. Reclamantul arată că pârâta l-a informat că „s-a declanșat evaluarea respectării regimului juridic al incompatibilităților și conflictelor de interese" și i-a solicitat să prezint un punct de vedere în acest sens.
Deși obligația de a solicita punctul de vedere al persoanei în cauză este unul dintre mecanismele legale de asigurare a dreptului la apărare, în speță, reclamantul susține că dreptul său nu a fost unul efectiv ci unul iluzoriu, datorită comportamentului intimatei.
In primul rând arată că, pârâta a făcut să creadă că se află într-o fază prealabilă a procedurii de evaluare, fază în care colectează doar informații preliminare. Astfel, pârâta a afirmat că, după ce va primi punctul său de vedere, „în cazul în care vor fi identificate elemente în sensul existenței unui conflict de interese, vă vom transmite o nouă informare înainte de întocmirea Raportului de evaluare."
Cu toate acestea, reclamantul susține că pârâta nu i-a mai transmis nici o altă informare ci a întocmit raportul de evaluare, care este în defavoarea sa.
În al doilea rând susține că pârâta nu a menționat nici acțiunile sau inacțiunile care formează obiectul evaluării și nici normele legale pe care le utilizează pentru a caracteriza comportamentul său.
Reclamantul arată că a răspuns cu bună credință și a indicat toate situațiile în care societățile comerciale la care a avut o participare au avut relații contractuale cu societăți aflate în subordinea Consiliului Județean.
In considerarea angajamentului intimatei de a-i trimite o nouă informare și în lipsa mențiunilor referitoare la normele legale care formau obiectul verificării, reclamantul susține că nu a putut formula apărări suplimentare și nu și-a angajat un avocat, care să poată formula apărări mai consistente referitoare la starea de fapt și la interpretarea normelor de drept, susținând că i-a fost încălcat astfel dreptul la apărare.
Caracterul formal al procedurii și inefectivitatea dreptului său la apărare rezultă și din conținutul raportului. Astfel, la pagina 2 din raport, intimata afirmă că a primit informații relevante de la „Primăria municipiului B." iar la capitolul IV - „Concluzii" afirmă că ar avea calitatea de „consilier juridic". Este evident că raportul atacat a fost emis în baza unor soluții anterioare, care au fost folosite cu titlu de formulare.
Reclamantul susține că pârâta a interpretat greșit prevederile art. 90 din Legea 161/2003, potrivit cărora consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul în care funcțiile sau calitățile respective sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului local.
Susține că, în esență, interpretarea pârâtei poate fi expusă sintetic astfel: este interzis ca o entitate economică în care un consilier județean are o participație să intre în raporturi juridice de drept privat cu consiliul județean sau cu o entitate în care acesta are o participație, această interpretare fiind greșită. Interpretarea corectă a acestei norme presupune îndeplinirea în mod concomitent a funcției și a calității menționate în prima parte a textului legal citat.
Reclamantul învederează că nu are niciuna dintre funcțiile prevăzute de lege, fiind un simplu membru al Consiliului Județean. De asemenea, niciuna dintre hotărârile Consiliului Județean nu a produs vreun beneficiu pentru reclamant sau pentru o societate în care are o participație.
Pentru toate motivele de mai sus, reclamantul solicită instanței să admită contestația și să anuleze raportul atacat.
II. Legal citată pârâta Agenția Naționala de Integritate a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestației formulate de reclamantul G. I. împotriva raportului de evaluare nr._/G/II/15.06.2012 emis de către Agenția Națională de Integritate la data de 15.06.2012
Pârâta arată că la data de 30.11.2011 Agenția Națională de Integritate s-a sesizat din oficiu cu privire la "starea de incompatibilitate a d-lui G. I., consilier județean în cadrul Consiliului Județean A., incompatibilitate determinată de cumularea calității de consilier județean cu cea de asociat și administrator, S.C. Prodalco Mat S.R.L cu . Public SA A., instituție aflată în subordinea Consiliului Județean A..
În scopul verificării aspectelor semnalate, în temeiul dispozițiilor art. 8, art. 10 lit. e) și art. 20 din Legea nr. 176/2010, prin adresa nr._/G/II/14.03.2012 pârâta a procedat la informarea domnului G. I. cu privire la declanșarea procedurii de evaluare a respectării regimului juridic al incompatibilităților, în perioada exercitării funcțiilor și demnităților publice.
Pârâta arată că în raportul de evaluare a cărui anulare se solicită de către reclamant, la capitolul II, este menționat punctul de vedere al persoanei evaluate din care rezultă faptul că în conformitate cu prevederile art. 20 din Legea nr. 176/2010 informarea s-a efectuat prin poștă, cu scrisoare recomandată confirmare de primire pe care acesta a primit-o la data de 26.04.2012, reclamantul fiind informat despre faptul că din activitatea de evaluare au fost identificate elemente în sensul existentei unei stări de incompatibilitate și invitată să prezinte un punct de vedere în acest sens.
Domnul G. I., a fost invitat să prezinte datele și informațiile pe care le consideră necesare, prin transmiterea unul punct de vedere. Astfel, în urma celor doua informări, persoana evaluată a transmis punctul său de vedere, raportul de evaluare nr._/G/II/2012 din data de 15 iunie 2012, fiind întocmit pe baza procedurii prevăzute de 21 alin (3) din Legea 176/2010, în considerarea tuturor celorlalte dispoziții legale incidente.
Cu privire la punctul din contestație referitor la temeinicia contestației sub aspectul chestiunilor de fond, pârâta arată că susținerile reclamantului și la acest capăt sunt nefondate.
Referitor la legea aplicabilă, pârâta arată că incompatibilitățile privind aleșii locali sunt enumerate în contextul art. 90 din Legea nr. 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea si sancționarea corupției.
De asemenea, în Legea nr. 393 / 2004 privind Statutul aleșilor locali, la art. 75 se prevede că: "Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru persoanele arătate la lit. a – e ale articolului menționat.
Aceeași Lege nr. 393 / 2004 prevede că, la art. 9 alin. 2, calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea durate normale a mandatului, în caz de incompatibilitate.
Pârâta arată că informații referitoare la datele personale ale d-lui G. I. și ale soției au fost solicitate Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date - prin adresa nr._/G/II/14.03.2012, Consiliului Județean A. - prin adresa nr._/G/II/05.04.2012 au fost solicitate informații cu privire la date de identificare ale dlui G. I., copii după declarațiile de avere și de interese, funcțiile deținute, precum și contractele, inclusiv cele de achiziții publice, încheiate de societățile comerciale unde dl. G. I. deține calități/funcții;
De asemenea s-au solicitat informații Oficiului Național al Registrului Comerțului - prin adresa nr._/G/I1/26.03.2012 referitoare la toate calitățile și funcțiile pe care le-a deținut sau le deține dl G. I., Centrului Național de Management pentru Societatea informațională (CNMSI) - prin adrese nr._/G/l 1/06.04.2012 au fost solicitate informații referitoare la lista contractelor de achiziții publice încheiate de societățile comerciale unde dl G. I. deține calități/funcții.
Urmare a solicitării nr._/G/l 1/26.03.2012, Oficiul Național al Registrului Comerțului a transmis prin adrese nr._/04.04.2012 că domnul G. I. a fost identificat ca deținând calitatea de asociat unic si administrator la . (J_, CUI_), iar împreună cu soția, G. R., funcțiile și calitățile de asociat și administrator până în prezent, în cadrul . (J_, CU_), aflate în stare de funcțiune.
Reclamantul a fost validat consilier județean începând cu data de 27.06.2008, mandatul acestuia fiind validat prin Hotărârea Consiliului Județean nr. 132/27.06.2008, perioadă în care a încălcat prevederile art. 90 din actul normativ mai sus menționat în sensul că simultan cu calitatea de consilier județean deținea calitatea de administrator la . și .
Prin adresa nr. 5490/08.05,2012, Consiliul Județean A. a transmis că, potrivit evidentelor existente, au fost încheiate contracte între instituții subordonate Consiliului Județean A. și . și ., respectiv:
1.Contract de furnizare de produse nr.17/23.01.2009, încheiat între . Public SA (beneficiar) și . (furnizor), în valoare de 12.060 lei + TVA pentru furnizarea alcool etilic, valabilitate 1 an, factura nr._/16.12.2009 în sumă de 14.351,40 lei;
2.Achiziție directă de lemne de foc de la ., în baza Facturii nr. 516 / 03.11.2009, în valoare de 2.200 lei, TVA inclus;
3.Contract de furnizare de produse nr.192/27.10.2010, încheiat între . Public SA (beneficiar) și . (furnizor), pentru furnizarea de lemne de foc, valabilitate 2 luni, deoarece, conform răspunsului transmis nu s-au efectuat achiziții în baza acestui contract.
Pârâta concluzionează că, reclamantul în calitate de consilier județean, s-a aflat în stare de incompatibilitate și a încălcat interdicția prevăzută de dispozițiile ari. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.
În drept se invocă Legea nr. 161/2003, Legea nr. 176/2010, Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.
III. Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin Raportul de evaluare nr._/G/II/15.06.2012, emis de pârâta Agenția Națională de Integritate, s-a reținut starea de incompatibilitate a reclamantului G. I., pentru perioada 23.01.2009 – 28.04.2011, susținându-se în esență că acesta, consilier județean în perioada de referință, a încălcat dispozițiile art.90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, încheind, în calitate de administrator și asociat al . și ., contracte cu instituții subordonate Consiliului Județean A., respectiv cu . Public SA și . A. SA.
Reclamantul nu contestă încheierea contractelor, el însuși comunicând pârâtei prin adresa aflată în copie la dosar (fila 37) realitatea și valoarea tranzacțiilor.
Ceea ce reclamă însă acesta constă în primul rând în nerespectarea dreptului la un proces echitabil, susținând că pârâta l-a făcut să creadă că se află într-o fază prealabilă a procedurii de evaluare, astfel încât acesta nu și-a angajat un apărător când i s-au solicitat informațiile și că pârâta nu a menționat nici acțiunile sau inacțiunile care formează obiectul evaluării și nici normele legale pe care le utilizează pentru a caracteriza comportamentul său.
Curtea nu reține aceste apărări întrucât reclamantul a avut posibilitatea de a-și angaja apărător încă de la prima informare, neexistând vreo dispoziție legală care să îi interzică această atitudine. În plus, reclamantul nu a demonstrat vătămarea produsă de modul de redactare al primei informări a autorității pârâte, respectiv nu a arătat ce argumente ar fi adus apărătorul și cum ar fi schimbat acele argumente conținutul raportului de evaluare.
Nu în ultimul rând, Curtea reține că procesul echitabil vizează procedura în fața unui organism jurisdicțional, calitate pe care pârâta nu o îndeplinește, precum și în fața instanțelor judecătorești, în acțiunea de față reclamantul beneficiind de asistarea și reprezentarea de către un avocat.
În al doilea rând, reclamantul susține că art.90 din Legea 161/2003 nu îi este aplicabil întrucât interpretarea corectă a acestei norme ar presupune îndeplinirea în mod concomitent a funcției și a calității menționate în prima parte a textului legal citat, reclamantul învederând că nu are niciuna dintre funcțiile prevăzute de lege, fiind un simplu membru al Consiliului Județean.
Curtea nu reține nici acest argument întrucât acesta este bazat pe o interpretare greșită a textului legal. Astfel, se observă că potrivit dispozițiilor art. 90 alin.1 din Legea 161/2003, consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.
Reclamantul pornește de la premiza că funcțiile enumerate de textul legal (președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere) ar viza autoritatea publică în care acesta a îndeplinit atribuțiile de consilier județean, respectiv Consiliu Județean A.. În realitate, din conținutul articolului citat rezultă că aceste funcții vizează societatea comercială, iar nu Consiliul județean, aceste funcții precum și simpla calitate de acționar sau asociat într-o societate comercială fiind suficiente pentru existența interdicției de a încheia contracte cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului județean. Împrejurarea că textul legal folosește sintagma „precum și” nu conduce la o altă interpretare, fiind vorba doar de o redactarea defectuoasă, concluzia că în realitate atât funcțiile cât și calitățile menționate sunt cuprinse în aceeași enumerare rezultând și din împrejurarea că în cel de al doilea alineat al art.90 legiuitorul a folosit de această dată conjuncția „sau” (funcțiile sau calitățile respective).
Prin urmare, pentru constarea încălcării art. 90 alin.1 din Legea 161/2003 este necesară îndeplinirea a oricăreia din funcțiile sau calitățile menționate, precum și încheierea de către consilierul județean care are astfel de funcții sau calități într-o societate comercială a unor contracte de furnizare de produse cu instituțiile sau regiile autonome aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului județean.
Cum contractele menționate (filele 107-110, 114-117) au fost semnate în calitate de administrator de către reclamantul în cauză, care îndeplinea și funcția de consilier județean, este evidentă starea de incompatibilitate în care s-a aflat reclamantul, stare sancționată chiar cu încetarea de drept a mandatului de ales local, potrivit dispozițiilor art. art. 92 alin.1 Legea 161/2003.
Având în vedere considerentele menționate, constatând neîntemeiată acțiunea, Curtea, în conformitate cu dispozițiile art.18 din Legea nr.554/2004, urmează a o respinge ca atare, luând totodată act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul G. I. împotriva pârâtei Agenția Națională de Integritate, având ca obiect anularea raportului de evaluare nr._/G/II/15.06.2012.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.03.2013
PREȘEDINTE,GREFIER,
M. C. D. G. S.
Red.M.C.D. – 07.05.2013
Tehnored.G.S. – 07.05.2013
4ex/SM/emis 2 .>
Se comunică:
reclamantului - G. I. – comuna Vârfurile, .. 226, jud. A.;
pârâtei – Agenția Națională de Integritate – .. 15, sector 1, București.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 09/2013.... | Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 196/2013.... → |
|---|
