Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 5107/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5107/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 06-06-2013 în dosarul nr. 1552/30/2012
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ -10.09.2012
DECIZIA CIVILĂ NR. 5107
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 06 iunie 2013
PREȘEDINTE: Ș. E. P.
JUDECĂTOR: R. C.
JUDECĂTOR: M. I.
GREFIER: F. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de Direcția G. a Finanțelor Publice T. împotriva sentinței civile nr. 1168/24.04.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant B. V. I. și chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu București, având ca obiect contestație act administrativ fiscal-restituire taxă poluare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nefiind alte cereri de formulat ori probe de administrat, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1168/24.04.2012 Tribunalul T. a admis acțiunea formulată de reclamantul BLAGUESCU V. I. în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU și cu pârâta DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE T., având ca obiect pretenții, a dispus restituirea taxei de poluare în cuantum de 787 lei și a dobânzilor legale prevăzute de art.124 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, începând cu data expirării celor 45 de zile curse de la data cererii de restituire până la data restituirii efective a sumelor și a obligat pârâtele la 139,3 lei cheltuieli de judecată restrânse fața de reclamant.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Constatând că instituirea taxei de poluare prin OUG. nr. 50/2008 s-a făcut cu încălcarea prevederilor art. 110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (vechiul art. 90, modificat prin . Tratatului de la Lisabona), Tribunalul a considerat că acțiunea reclamantului este admisibilă, în condițiile în care taxa de poluare achitată de acesta este în contradicție cu legislația europeană în materie.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta recurentă Direcția G. a Finanțelor Publice T. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței și respingerea acțiunii, având în vedere lipsa calității sale procesual pasive în cauză.
Pe fond, recurenta susține că obligația de plată a taxei pe poluare intervine în condițiile prev. de OUG nr.50/2008, act normativ conform dreptului european, iar taxa pe poluare nu este discriminatorie în sensul juriprudenței CJUE câtă vreme se aplică tuturor autoturismelor noi sau second hand înmatriculate pentru prima dată în România indiferent de proveniența acestora.
Analizând recursul declarat, în temeiul art.304/1 și art.304 pct.9 C. proc. civ, Curtea constată următoarele:
Instanța va examina cu prioritate, în temeiul art.137 alin.1 C. proc. civ., excepția lipsei calității procesual pasive în cauză a recurentei, va constata că este fondată, fără examinarea celorlalte motive, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor OUG nr. 50/2008, respectiv, art. 1 alin. 1, taxa pe poluare „constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu”, în art. 5 alin. 4 din același act normativ precizându-se că „taxa se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului, pe numele Administrației F. pentru Mediu”, rezultând că taxa pe poluare este percepută de către organele fiscale teritoriale, care procedează la stabilirea cuantumului acesteia, în numele și pe seama Administrației F. pentru Mediu, putându-se astfel deduce că raportul de drept fiscal se naște în principal, între această autoritate și contribuabilul plătitor, în timp ce organul fiscal teritorial, în speță AFP Timișoara, este autoritatea care stabilește cuantumul taxei pe poluare și încasează taxa, existând deci și un raport juridic subsidiar cu aceasta.
Cum, potrivit acțiunii introductive, reclamantul nu a chemat în judecată nici AFP Timișoara și nici Administrației F. pentru Mediu, ci doar ANAF - DGFP T., autorități față de care nu există un raport juridic obligațional în temeiul dispozițiilor menționate, Curtea va admite recursul, conform art.304 pct. 9 și art.312 alin.3 C. proc. civ., și va modifica în tot sentința recurată în sensul că va respinge acțiunea reclmantului ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesual pasivă în cauză.
Se ia act că nu se impun a fi acordate cheltuieli de judecată în recurs, conform art.274 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Direcția G. a Finanțelor Publice T. împotriva sentinței civile nr. 1168/24.04.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant B. V. I. și chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu București și modifică în tot sentința recuzată în sensul că respinge acțiunea reclamantului, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesual pasivă în cauză.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată azi, 06.06.2013, în ședință publică.
PREȘEDINTE Pt. JUDECĂTOR JUDECĂTOR Ș. E. P. R. C. M. I.
Aflată în CO
Vicepreședinte,
F. D.
GREFIER
F. C.
Red.MI - 28 .06.2013
Thred.FC- 28.06.2013, 2 ex
Primă instanță:Tribunalul T.
Judecător:M. T.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 5105/2013.... | Pretentii. Decizia nr. 8430/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|
