Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 1167/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1167/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 18-03-2013 în dosarul nr. 3372/108/2012
Dosar nr._ operator nr.2928
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1167/2013
Ședința publică din 18 Martie 2013
Completul compus din:
Președinte A. B.
Judecător P. M.
Judecător M. O. G.
Grefier M. O.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta recurentă D.G.F.P. A. în reprezentarea A.F.P. Chișineu Criș împotriva sentinței civile nr.3899/03.10.2012 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamantul intimat R. Ș. și cu chemata în garanție intimată Administrația F. pentru Mediu București, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică sunt lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că reclamantul intimat a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare.
Curtea, văzând că s-a cerut judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242 C.p.c., reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3899/03.10.2012 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Administrația Finanțelor Publice A.; s-a respins excepția lipsei procedurii prealabile, invocată de pârâta Administrația Finanțelor Publice Chișineu Criș; s-a admis acțiunea formulată de reclamantul R. Ș., împotriva pârâtei Administrația Finanțelor Publice Chișineu Criș, pentru restituire taxa auto, fiind obligată Administrația Finanțelor Publice Chișineu Criș, la restituirea sumei de 5043 lei reprezentând taxa de poluare către reclamant și a dobânzilor aferente conform art.124 din Codul de procedură fiscală, ce se vor calcula din ziua următoare expirării termenului de 45 de zile de la înregistrarea în evidența pârâtei a cererii de restituire și până la data restituirii efective; s-a admis cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu și a fost obligată chemata în garanție să plătească suma de 5043 lei reprezentând taxa de poluare și a dobânzilor aferente conform art.124 din Codul de procedură fiscală către pârâta Administrația Finanțelor Publice Chișineu Criș; a fost obligată pârâta la plata sumei de 39,3 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Împotriva acestei hotărâri, pârâta D.G.F.P. A. în reprezentarea A.F.P. Chișineu Criș a declarat recurs, criticând hotărârea pe fond, susținându-se compatibilitatea dintre Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 și Tratatul UE, statele având libertatea de a reglementa în domeniul taxelor, impozitelor, altor contribuții sau amenzi, sens în care este invocat aliniatul (2) al art. 1 din Protocolul adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența C.E.D.O.
Totodată, se solicită observarea dispozițiilor art. 247 (1) Cod procedură civilă, context în care se apreciază că, greșit, chemata în garanție, Administrația F. pentru Mediu, București, nu a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamantul intimat a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului formulat de pârâtă, menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate.
Verificând recursul astfel declarat, Curtea constată legalitatea și temeinicia hotărârii, din perspectiva dispozițiilor art. 299 și urm. Cod procedură civilă, art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă în cauză nefiind incidente temeiurile de casare/modificare a hotărârii, prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă și nici alte temeiuri în sensul art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, motiv pentru care va respinge recursul, ca nefondat, în baza art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă.
Cât privește fondul cauzei, Curtea reține că recurenta susține compatibilitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 cu dreptul european, în raport cu art. 110 din TFUE.
Impedimentul de analiză a argumentelor expuse în motivele de recurs derivă din faptul pronunțării unor hotărâri în procedura reglementată de art. 267 din TFUE de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin care a fost lămurit înțelesul art. 110 din Tratat, incident în cauza de față, la care se adaugă: prioritatea normelor europene față de cele interne, contrare sau incompatibile cu dreptul Uniunii Europene; efectul direct al normelor europene în fața instanțelor naționale, obligația de interpretare a dreptului intern conform dreptului european, obligația reparării prejudiciilor cauzate persoanelor prin încălcarea normelor europene, ca urmare a emiterii unor norme contrare sau incompatibile cu dreptul european.
În acest cadru, Curtea evocă Hotărârea din 7 aprilie 2011 a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. contra Satului Român, prin care s-a statuat că, art. 110 din TFUE (fost art. 90 CE) trebuie interpretat în sensul că "se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără, însă, a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de piața națională".
Din această perspectivă, judecătorul național a constatat incompatibilitatea dispozițiilor cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 cu norma europeană menționată, dat fiind că, taxa prevăzută de norma internă română nu este impusă și vehiculelor similare puse în vânzare pe piața națională, cu ocazia înmatriculării/reînmatriculării lor, constatare care obligă la admiterea acțiunii și restituirea sumei încasate cu titlu taxă de poluare către reclamanți, conform principiului arătat mai sus. Cât privește critica relativă la plata cheltuielilor de judecată, Curtea reține că hotărârea este legală în raport cu împrejurarea că Administrația Finanțelor Publice Chișineu Criș are calitatea de pârâtă în cauză, fiind în raporturi juridice directe cu reclamantul în cauză. Pe de altă parte, prejudiciile produse ca urmare a aprecierii unor norme interne incompatibile cu dreptul european, în măsura în care există o pronunțarea a Curții de Justiție a Uniunii Europene în cadrul procedurii întrebării preliminare, de admiterea a sesizării, se impun a fi reparate de stat de îndată, pe cale administrativă, fără a impune celui astfel prejudiciat să apeleze la procedura contencioasă judiciară, generatoare de alte cheltuieli, suplimentare.
Sub acest aspect, Curtea a reținut că în cadrul unei astfel de proceduri administrative, pârâta în cauză se impunea „a se desocoti” cu chemata în garanție, ambele instituții fiind instituții de stat. În speța de față nu a fost urmat acest demers.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta D.G.F.P. A. în reprezentarea A.F.P. Chișineu Criș împotriva sentinței civile nr.3899/03.10.2012 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 martie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
Dr. A. B. Dr. P. MicuMaria O. G.
Grefier,
M. O.
Red.A.B./17.04.2013
tehn.M.O./ 2 ex./17.04.2013
Primă instanță:Tribunalul A.
judecător: E. I.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 968/2013. Curtea de Apel... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 6003/2013.... → |
|---|








