Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 9553/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9553/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 18-10-2013 în dosarul nr. 8367/115/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARAOperator 2928
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ nr.9553
Ședința publică din 18 octombrie 2013
PREȘEDINTE: L. L.
JUDECĂTOR: C. P.
JUDECĂTOR: F. Ș.
GREFIER: O. IOȚCOVICI
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE C.-S. - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI REȘIȚA împotriva sentinței civile nr.899/05.04.2013, pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamantul C. N. și chemata în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depusă la dosar prin registratura instanței la data de 04.10.2013 întâmpinarea formulată de reclamantul intimat C. N., la care s-a anexat în xerocopie certificată chitanța de achitare a taxei de poluare și dovada primei înmatriculări a autoturismului într-un stat membru al Uniunii Europene, respectiv în Germania.
De asemenea, se constată că atât pârâta recurentă, în cuprinsul cererii de declarare a recursului, cât și reclamantul intimat, în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar, au solicitat judecata și în lipsă de la dezbateri, invocând în acest sens dispozițiile art.242 al.2 C.pr.civ.
Nemaifiind alte cereri formulate și excepții invocate și față de faptul că s-a solicitat judecata și în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Deliberând, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.886/05.04.2013 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul C.-S. a admis acțiunea formulată de către reclamantul C. N. în contradictoriu cu pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice C.-S. - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Reșița; a obligat pârâta să restituie reclamantului suma de 2505 lei, reprezentând taxa de poluare și dobânda aferentă acesteia, calculată din ziua următoare expirării termenului de 45 de zile de la data de 20.01.2012 până la data plății efective a taxei de poluare; a obligat pârâta la plata față de reclamant a sumei de 39,30 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată; a admis cererea de chemare în garanție a Administrației F. Pentru Mediu și obligă chematul în garanție să plătească pârâtei suma de 2505 lei, reprezentând taxa de poluare și dobânda legală aferentă.
Împotriva acestei hotărâri pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice C.-S. - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Reșița, a declarat recurs, invocând nelegalitatea hotărârii pentru neadmiterea excepției inadmisibilității acțiunii reclamantului, care nu a urmat procedura prealabilă administrativă, prevăzută de art.7 (1) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, republicată de art.205 Cod procedură fiscală, art.41 Cod procedură fiscală.
Pe fondul cauzei, se susține compatibilitatea OUG nr.50/2008 cu art.110 din TFUE, actul normativ fiind emis tocmai pentru a asigura conformitatea dreptului intern cu dreptul Uniunii Europene.
Verificând recursul astfel declarat, din perspectiva dispozițiilor art.299 și următoarele C.pr.civ., Curtea constată că hotărârea atacată este legală și temeinică, în cauză nefiind incidente temeiurile de casare/modificare a hotărârii, prevăzute de art.304 și art.304 ind.1 C.pr.civ.
Astfel, cât privește inadmisibilitatea acțiunii reclamantului, prin aceea că nu s-a urmat procedura prealabilă administrativă, Curtea constată că hotărârea instanței de fond este în spiritul Deciziei nr.24/14.11.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a statuat că acțiunile de domeniu Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2008 sunt admisibile, procedura prealabilă de contestare prevăzută de art.7 din ordonanță, cu referire la Codul de procedură fiscală, nefiind aplicabilă cererilor de restituire a taxei de poluare.
Mai mult, Curtea constată că tribunalul a dezlegat această problemă de drept în spiritul legii, context în care se impune a se menționa că instanțele au constatat că Statul nu s-a angajat să restituie administrativ asemenea taxe, problema fiind, încă, în discuție în spațiul public, iar cetățenii justițiabili care au inițiat menționata procedură prealabilă administrativă au întâmpinat un refuz de rezolvare, în sensul că li s-au respins astfel de cereri, consolidându-se chiar o practică a autorităților administrative în acest sens.
În același sens, în jurisprudența CJUE - cauza Metallgesellschaft și Hoechst, s-a statuat că restituirea taxelor prevalate cu încălcarea dreptului european nu poate fi condiționată de contestarea reglementării în momentul efectuării plății, mai ales atunci când practica administrativă este în sensul respingerii contestațiilor contribuabililor, ipoteză identificată în prezenta cauză.
Astfel, cât privește fondul cauzei, Curtea reține că recurenta susține compatibilitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2008 cu dreptul european, în raport cu art.110 din TFUE.
Impedimentul de analiză a argumentelor expuse în motivele de recurs derivă din faptul pronunțării unor hotărâri în procedura reglementată de art.267 din TFUE de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin care a fost lămurit înțelesul art.110 din Tratat, incident în cauza de față, la care se adaugă: prioritatea normelor europene față de cele interne, contrare sau incompatibile cu dreptul Uniunii Europene; efectul direct al normelor europene în fața instanțelor naționale, obligația de interpretare a dreptului intern conform dreptului european, obligația reparării prejudiciilor cauzate persoanelor prin încălcarea normelor europene, ca urmare a emiterii unor norme contrare sau incompatibile cu dreptul european.
În acest cadru, Curtea evocă Hotărârea din 7 aprilie 2011 a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. contra Statului Român, prin care s-a statuat că art.110 din TFUE (fost art.90 CE) trebuie interpretat în sensul că „se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără, însă, a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de piața națională".
Din această perspectivă, judecătorul național a constatat incompatibilitatea dispozițiilor cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2008 cu norma europeană menționată, dat fiind că, taxa prevăzută de norma internă română nu este impusă și vehiculelor similare puse în vânzare pe piața națională, cu ocazia înmatriculării/reînmatriculării lor, constatare care obligă la admiterea acțiunii și restituirea sumei încasate cu titlu taxă de poluare către reclamanți, conform principiului arătat mai sus.
Văzând că nu s–au solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE C.-S. - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI REȘIȚA împotriva sentinței civile nr.899/05.04.2013, pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamantul C. N. și chemata în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 octombrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
L. L. C. P. F. Ș.
Grefier,
O. IOȚCOVICI
Red.LL/11.11.2013
Tehnored.MM/2 ex./12.11.2013
Instanță fond: Tribunalul C.-S. – jud.I. M.
| ← Pretentii. Decizia nr. 5164/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 8537/2013.... → |
|---|
