Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 20/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Decizia nr. 20/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 20-11-2013 în dosarul nr. 9124/30/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARAOperator 2928

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR._

Ședința publică din 20.11.2013

PREȘEDINTE: C. D. O.

JUDECĂTOR: M. C. D.

JUDECĂTOR: M. BACĂU

GREFIER: A. D. B.

S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta Administrația Finanțelor Publice Timișoara împotriva sentinței civile nr. 2564/28.05.2013 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanta intimată F. R. I., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța lasă cauza în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului T. la data de 01.10.2012, sub nr._, reclamanta F. R. I. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE TIMIȘOARA, să se pronunțe o hotărâre prin care să se dispună anularea deciziei pentru emisiile poluante nr._ din 2012, restituirea sumei de 5102 lei si plata dobânzii legale la nivelul majorării de întârziere, aferente acestei sume, conform dispozițiilor prevăzute la art. 120 si 124 Cod procedura fiscala, pana la restituirea efectiva, precum si plata cheltuielilor de judecata.

Prin Sentința Civilă nr. 2564/28.05.2013, pronunțată în dosar nr._, Tribunalul T. a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta A. Timișoara, a admis acțiunea precizata formulata de reclamantă, a dispus anularea deciziei de calcul al taxei pentru emisii poluante nr._ emisa la data de 27.06.2012 de catre pârâtă, a obligat pârâta A. Timișoara să restituie reclamantei suma de 5102 lei, reprezentând taxă pentru emisiile poluante, achitată la data de 28.06.2012, precum și dobânda legală aferentă acestei sume, la nivelul majorării de întârziere prevăzute de Codul de procedură fiscală aprobat prin OG nr. 92/2003, cu începere de la data achitării taxei, 28.06.2012 și până la restituirea integrală a sumei și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 543,3 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice Timișoara, considerând-o ca netemeinică și nelegală.

În principal, pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a A.F.P. Timișoara, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În motivarea excepției lipsei calității procesuale pasive arată că taxa de poluare se face venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de A.F. Mediu.

Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii in ce privește restituirea taxei de poluare achitată pentru autovehicul, apreciind în esență că taxa pentru emisii poluante solicitată în cauză a fost achitată în temeiul Legii nr. 9/2013 privind taxa pentru emisiile poluante, publicată în Monitorul Oficial nr. 17/10.01.2012 și intrată în vigoare la data de 13.01.2012. Menționează că art. 4 ar fi această lege se referă la aplicarea unitară a taxării autovehiculelor în ceea ce privește sfera de aplicare a acestora, înlăturându-se astfel favorizarea indirectă autoturismelor second hand autohtone.

Astfel s-a soluționat și problema autoturismelor înmatriculate înainte de 1 ianuarie 2007 deoarece s-a introdus obligativitatea plății la prima transcriere a dreptului de proprietate. Așadar taxa pentru emisiile poluante va fi plătită în mod nediscriminatoriu de către toți cei ce achiziționează autovehicule, dar pentru care nu a fost achitată această taxă.

Taxa se calculează pe baza unor criterii obiective. Totodată, prin introducerea modificărilor, se ajunge în unele cazuri la reducerea taxei cu 25%. Pentru autoturismele care au fost supuse acestei taxe fiscale nu se mai achită taxă pentru emisiile poluante la prima transcriere a dreptului de proprietate cu excepția cazului când aceste taxe au fost restituite contribuabililor prin sentințe judecătorești.

Pârâta – recurentă apreciază că față de reglementarea actuală Hotărârea pronunțată în cauza T. este irelevantă în cauză, întrucât decizia a avut ca obiect taxa pe poluare prevăzută de O.U.G. nr. 50/2008, iar nu actuala taxă pentru emisii poluante prevăzută de Legea nr. 9/2012.

Reclamanta intimată, deși legal citată nu a formulat întâmpinare.

Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente inclusiv art. 3041 Cod procedură civilă, și văzând că nu sunt incidente disp. Art. 306 alin. 2 C. pr. Civilă, instanța constată că recursul formulat este neîntemeiat, urmând a fi respins, după cum urmează:

În analizarea legalității soluției pronunțate de instanța de fond și a cererii formulate de reclamant, Curtea consideră necesară expunerea prealabilă a legislației naționale aplicabile, a dispozițiilor art. 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene în domeniu, urmând ca în raport cu acestea să examineze fondul cauzei.

Pe plan intern, Curtea retine ca taxa pentru emisii poluante a fost instituită prin Legea nr.9/2012, care a abrogat prevederile din OUG nr.50/2008, referitoare la taxa de poluare. Reglementarea în baza căreia a fost achitată taxa pentru emisii poluante nu diferă ca regim juridic de reglementarea anterioară a taxei de poluare, care a format obiectul unor întrebări preliminare adresate Curtea de Justiție a Comunităților Europene.

Astfel, Curtea de Justiție a Comunităților Europene, în cauza T. și în cauza N. a analizând art.110 TFUE din perspectiva unor versiuni diferite ale OUG nr.50/2008. Cu toate acestea, instanța apreciază că hotărârile menționate sunt aplicabile speței în primul rând pentru că instanța europeană a interpretat o normă comunitară, interpretare care este valabilă indiferent de modificările intervenite în legislația națională. Cu alte cuvinte este necesar a se stabili doar dacă modificările ulteriore corespund sau nu normei comunitare, așa cum a fost ea interpretată de Curtea de Justiție a Comunităților Europene.

În al doilea rând, unul dintre argumentele hotărârilor instanței europene are aplicabilitate și în cauză, întrucât vizează o caracteristică nemodificată a taxei de poluare.

Curtea de Justiție a Comunităților Europene a constatat astfel că taxa de poluare instituită conform OUG nr. 50/2008 este impusă numai pentru autovehiculele care se înmatriculează pentru prima dată în România după . acestui act normativ – 1.07.2008 – cu excluderea de la plata acestei taxe pentru autovehiculele deja înmatriculate în România anterior acestei date. Această caracteristică esențială a taxei de poluare a rămas neschimbată până în prezent, indiferent de modificările aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008.

În plus, Curtea a apreciat că nu este respectat nici principiul poluatorul plătește, această taxă fiind aplicabilă doar autoturismelor de ocazie importate, obiectivul protecției mediului putând fi atins prin instituire unei taxe anuale care nu ar mai favoriza piața națională a vehiculelor de ocazie în detrimentul punerii în circulație a vehiculelor de ocazie importate.

Aceste argumente ale instanței europene sunt valabile și în cazul noii reglementări, reprezentată de Legea nr. 9/2012, întrucât situația constatată de Curtea Europeană de Justiție a rămas nemodificată, singura noutate introdusă de legea nouă constând în instituirea unei alte modalități de calcul, care nu schimbă cu nimic reținerile Curții Europene de Justiție. În plus, dispozițiile art.4 alin 2 din Legea nr. 9/2012, care ar fi corespuns criticilor instanței europene, erau suspendate la data achitării taxei din prezentul dosar.

Prin urmare, având în vedere argumentele Curții Europeane de Justiție redate în cauza T. (cauza C-402/09) și în cauza N. (C‑263/10), precum și principiul priorității dreptului comunitar față de dreptul național, Curtea constată neîntemeiate susținerile pârâtei recurente cu privire la respectarea art.110 TFUE (fostul articol 90), sub acest aspect, sentința civilă atacată fiind corectă.

Constatând așadar neîntemeiat recursul, Curtea urmează a-l respinge ca atare în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1 Cod procedură civilă.

Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursul formulat de pârâta recurentă Administrația Finanțelor Publice Timișoara împotriva Sentinței Civile nr.2564/2013 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._ .

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 20.11.2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

C. D. O. M. C. D. M. Bacău

GREFIER

A. D. B.

Red. M.B. -07.01.2014

Tehnored. A.D.B. –07.01.2014/2 ex.

Prima instanță: Tribunalul T.

Judecător: I. I.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 20/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA