Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 4126/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4126/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 27-05-2013 în dosarul nr. 6628/30/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 4126
Ședința publică din 27 mai 2013
PREȘEDINTE: Prof. Univ. Dr. L. B.
JUDECĂTOR: E. N.
JUDECĂTOR: Ș. L.
GREFIER:J. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE T. în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SANNICOLAU M. în contradictoriu cu intimata T. C. A. și chemata în garanței Administrația F. Pentru Mediu București, împotriva sentinței civile nr. 604/07.03.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ având ca obiect contestație împotriva actului administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantei intimate, avocat R. I., cu împuternicire la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, prin serviciul Registratură, la data de 22.12.2012, reclamanta intimată a depus întâmpinare. Tot prin registratura instanței, s-a depus de catre recurenta mandatul de reprezentare din partea Administrației Finanțelor Publice Sannicolau M..
Reprezentantul reclamante intimate a depus la dosar chitanță fiscală ce atestă achitarea onorariului de avocat în cuantum de 500 lei.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea în fond recursului
Reprezentantul reclamantei intimate, având cuvântul, a solicitat respingerea recursului, menținerea hotărârii atacate, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 604/07.03.2012 pronunțata de Tribunalul T. a fost admisa acțiunea formulată de reclamanta T. C. A., în contradictoriu cu pârâtele Direcția G. a Finanțelor Publice Timișoara, Administrația Finanțelor Publice Sannicolau M. și chemata în garanție Administrația F. Pentru Mediu București, având ca obiect anulare act administrativ, în parte.
A dispus anularea Deciziei de calcul a taxei de poluare înregistrată cu nr. 2504/27.09.2010 și a Deciziei de calcul nr. 1690/383/14.09.2011 emise de pârâtele Administrația Finanțelor Publice Sânnicolau M. și Direcția G. a Finanțelor Publice T..
A fost obligată pârâta Administrația Finanțelor Publice Sânnicolau M. la restituirea către reclamant a sumei de 2.509 lei și a dobânzilor legale, începând cu a 45-a zi de la data înregistrării cererii de restituire a sumei până în momentul achitării efective.
Au fost obligate pârâtele Administrația Finanțelor Publice Sânnicolau M. și Direcția G. a Finanțelor Publice T. la plata cheltuielilor judiciare efectuate de reclamant, respectiv la plata sumei de 543,3 lei.
A fost respinsă în rest acțiunea.
A fost admisă cererea de chemare în garanție.
A fost obligată Administrația F. pentru Mediu București la restituirea către pârâta Administrația Finanțelor Publice Sânnicolau M. a sumei de 2.509 lei.
Împotriva acestei hotărâri, pârâta DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE T. în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SANNICOLAU M. a declarat recurs, invocând nelegalitatea hotărârii, prin aceea că, temeiul perceperii taxei de poluare a fost O.G 50/2008, act normativ în deplin acord cu art. 110 TFUE.
Împotriva acestei hotărâri pârâta DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE T. în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SANNICOLAU M., a declarat recurs, invocând nelegalitatea hotărârii prin aceea că temeiul perceperii taxei de poluare a fost O.G 50/2008, act normativ în deplin acord cu art. 110 TFUE
În cauză, intimata reclamanta a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului.
Verificând recursul declarat, Curtea constată legalitatea și temeinicia hotărârii, din perspectiva dispozițiilor art. 299 și urm. Cod procedură civilă, 304 ind. 1 Cod procedură civilă, în cauză nefiind incidente temeiurile de casare/modificare a hotărârii, prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă și nici alte temeiuri în sensul art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, motiv pentru care va respinge recursul, ca nefondat, în baza art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă.
Astfel, cât privește fondul cauzei, Curtea reține că recurenta susține compatibilitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 cu dreptul european, în raport cu art. 110 din TFUE.
Impedimentul de analiză a argumentelor expuse în motivele de recurs derivă din faptul pronunțării unor hotărâri în procedura reglementată de art. 267 din TFUE de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin care a fost lămurit înțelesul art. 110 din Tratat, incident în cauza de față, la care se adaugă: prioritatea normelor europene față de cele interne, contrare sau incompatibile cu dreptul Uniunii Europene; efectul direct al normelor europene în fața instanțelor naționale, obligația de interpretare a dreptului intern conform dreptului european, obligația reparării prejudiciilor cauzate persoanelor prin încălcarea normelor europene, ca urmare a emiterii unor norme contrare sau incompatibile cu dreptul european.
În acest cadru, Curtea evocă Hotărârea din 7 aprilie 2011 a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. contra Satului Român, prin care s-a statuat că, art. 110 din TFUE (fost art. 90 CE) trebuie interpretat în sensul că "se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără, însă, a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de piața națională".
Din această perspectivă, judecătorul național a constatat incompatibilitatea dispozițiilor cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 cu norma europeană menționată, dat fiind că, taxa prevăzută de norma internă română nu este impusă și vehiculelor similare puse în vânzare pe piața națională, cu ocazia înmatriculării / reînmatriculării lor, constatare care obligă la admiterea acțiunii și restituirea sumei încasate cu titlu taxă de poluare către reclamanți, conform principiului arătat mai sus.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, va obliga pârâta să plătească intimatului reclamant suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul formulat de pârâta DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE T. în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE SANNICOLAU M. în contradictoriu cu intimata T. C. A. și chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu București, împotriva sentinței civile nr. 604/07.03.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ .
Obligă pârâta să plătească intimatei reclamante suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.05.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
L. B. E. N. Ș. L.
GREFIER,
J. C.
Red.L.B./29.05.2013
Tehnored. .J.C 2 ex./30.05.2013
Primă instanță:N. A. - Tribunalul T.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 28/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 2013/2013.... → |
|---|
