Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 51/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 51/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 21-01-2013 în dosarul nr. 7648/30/2011
ROMÂ N I AOPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ – 19.06.2012
SENTINȚA CIVILĂ NR.51
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 21 ianuarie 2013
PREȘEDINTE: D. D.
GREFIER: M. L.
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta . TIMIȘOARA, a chemat în judecată pe pârâta Agenția P. Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi M. și Mijlocii București, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
Dată fără citarea părților.
Mersul dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul din 14 ianuarie 2013 încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care instanța a amânat pronunțarea la 21 ianuarie 2013.
CURTEA
Deliberând asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul T. sub nr._ reclamanta . TIMIȘOARA, a chemat în judecată pe pârâta Agenția P. Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi M. și Mijlocii București, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Scrisorii NR.1000/16.11.2011; constatarea faptului că, în termen legal a depus contestație; constatarea faptului că prin refuzul nejustificat de a i se aproba cererea de finanțare, arătând că au fost încălcate prev. art.25 alin.3,litera 1, teza a 2-a din Legea nr. 346/16.07.2004 republicată; obligarea pârâtei la acordarea finanțării proiectului depus, conform Planului de investiții, în sumă de 100.000 lei, și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că la data de 16.09.2011 Agenția P. Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi M. și Mijlocii București, prin Scrisoarea cu nr. 1000 i-a respins fără o motivare temeinică cererea și Planul de investiții depuse în scopul obținerii unei finanțări nerambursabile, în baza Legii nr. 346/2004.
Prin precizarea de acțiune reclamanta a solicitat atât obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată cât și obligarea la daune morale în sumă de 1.290 lei, respectiv 15.000 lei.
Prin întâmpinare pârâta a invocat excepția necompetentei materiale a Tribunalului T. invocând prevederile art.10 alin.1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamanta .. Timișoara a arătat că, este de acord cu excepția ridicată de pârâtă privind necompetența materială a Tribunalului T. și achiesează la prevederea legală privind judecarea în primă instanță de către Curțile de Apel a proceselor și cererilor în materie de contencios administrativ, privind acte ale autorităților și instituțiilor centrale; în ceea ce privește fondul susținerilor pârâtei din întâmpinare, solicită să se constate că începând cu aliniatul 3 din fila nr. 2 a întâmpinării și până la aliniatul 1, inclusiv, al filei 4 pârâta nu face decât să reproducă tehnica și prevederile legale privind acordarea punctajului, în cazul în care i se prezintă un plan de investiții, dar cu o singură referire la planul reclamantei. Despre acesta, în chiar ultimul aliniat se menționează: „în ceea ce privește punctajul Planului de Investiții, respectiv 36,5 puncte... precizăm faptul că acest punctaj este cât se poate de corect în raport cu modul superficial de abordare și conținutul acestui plan".
Instanța este ținută să se pronunțe cine are dreptate. Pârâta cu sublinierea ei de la punctul 2.1., sau reclamanta cu precizările de la punctele I și II din contestație... Mai ales și pentru faptul că nici în răspunsul la contestație, nici în contestație pârâta nu a făcut vreo referire la ele, acest lucru constituie o încălcare a prevederilor art. 115 punctul 3 și 4 Cod procedură civilă, încălcare ce nu o poate nimeni ignora.
Așa înțelege pârâta să se conformeze prevederilor art. 1 lit. c din Legea nr. 52/2003 republicată, privind transparența decizională în administrația publică.
Succint, obiectivele planului de investiții erau cumpărarea, în completare, a unui spațiu (în condițiile deciziei nr. 103 din 30 mai 2011, privind aprobarea proceduri de implementare a Programului de dezvoltare și modernizare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață -pct.5 lit. k), precum și achiziționarea de echipamente (prevăzute la litera a și b de la același punct din Decizie). Aceasta e realitatea rezultată din documentele reclamantei ., ei i se opun susținerile de mai sus ale pârâtei.
Conform grilei de evaluare în discuție, punctele 5,6 și 7 din cadrul Planului, trebuiau notate cu 8, 7 și respectiv 10 puncte, în total 25, dar pârâta nu i-a punctat pentru ele.
Cum însă pârâta, nici în actul de respingere a Planului, nici în răspunsul la contestație și nici chiar în întâmpinare, nu a înțeles să se conformeze măcar bunei-cuviințe?de a răspunde punctual, cum a ajuns să i se acorde un total doar 36,50 puncte, pentru cererea prezentată, poate opina că a fost nedreptățită de agenții statului care au făcut un abuz, ce trebuie sancționat de justiție. Dacă din 36,50 puncte, 10 se acordă - conform legii - pentru simpla prezentare a Planului, mai rămâneau de justificat 26,50. Numai că la solicitarea reclamantei de a i se comunica modul în care s-a ajuns la un punctaj cu zecimale, de vreme ce GRILA, nu prevede așa ceva, pârâta, deliberat, a uitat să răspundă.
Consideră că aceste ultime trei reproșuri (5.6.7.) notate cu 25 puncte, chiar dacă erau reale - însă pârâta oricum nu a probat acest lucru
Pe lângă cele de mai sus, pârâta a mai făcut un abuz, acela de a nu –i transmite, o dată cu întâmpinarea și copiii certificate de pe cele 5 anexe la ea, de aceea a fost nevoie să caute pentru a fi în cunoștință de cauză - GRILA de evaluare a Planului de investiții.
Prin precizările depuse la dosar pârâta Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru întreprinderi M. și Mijlocii (A.I.P.P.I.M.M.), autoritate publică centrală în subordinea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, a solicitat respingerea cererii de acordare a daunelor morale ca netemeinică și nelegală.
Așa cum a arătat în motivele din întâmpinare, consideră că evaluarea Planului de investiții depus de reclamată și înregistrat în R.U.E. sub nr. 1000/23.06.2011 s-a realizat cu respectarea strictă ă prevederilor Deciziei Președintelui A.I.P.P.I.M.M. nr. 126/08.07.2011 privind aprobarea Procedurii operaționale - selectarea, evaluarea, contractarea și derularea contractelor astfel că AIPPIMM nu se poate face vinovată de producerea unor daune morale.
Potrivit dispozițiilor art. 112 pct. 5 din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată va cuprinde și arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Este consacrarea legală a principiului potrivit căruia sarcina probei revine reclamantului, actori incumbit onus probandi. Potrivit regulilor din dreptul comun, reclamanta trebuie să facă dovada existenței prejudiciului moral încercat a caracterului ilicit al faptei pârâtului, săvârșirea de acesta cu vinovăție și a raportului de cauzalitate dintre prejudiciul respectiv și fapta pârâtului.
Astfel, consideră că pentru acordarea daunelor morale este nevoie de existența unor elemente probatorii adecvate care să permită găsirea unor criterii de evaluare a întinderii acestora, nefiind suficientă libera apreciere a instanței bazată pe gradul de percepere al acesteia, al universului psihic al fiecărei persoane.
Pe de altă parte, faptul că cererea de chemare în judecată a fost formulată de către ., deci de o persoană juridică, consideră că cererea de acordare a daunelor morale nu poate fi admisă, atât timp cât principala motivație a solicitării acordării acestora ar fi reprezentată de "consecințele negative suferite în plan psihic" de către o persoană fizică, care nu este parte în proces, fiind doar reprezentantul legal al reclamantei
P. stabilirea cuantumului eventualelor daunelor morale a căror existență urmează a fi dovedită de către reclamantă, solicită instanței să solicite administrarea de probe pentru dovedirea producerii acestora, a impactului concret asupra persoanei vătămate pentru determinarea de la caz la caz, a existenței și a cuantumului acestora. Aceasta, deoarece simplul fapt al anulării actului administrativ, nu este de natură a duce la concluzia producerii de daune morale, cu atât mai mult de vătămări psihice, iar în cazul în care acestea s-au produs, ele diferă în funcție de elementele ce țin de statutul personal și moral al fiecărui vătămat în drepturi.
De asemenea, prin acțiunea reclamantului acesta susține faptul că avea dreptul de a primi alocația financiară nerambursabilă, prin admiterea cererii de finanțare (a planului de investiții), fiind vătămat prin refuzul nejustificat al pârâtei de a-i rezolva cererea referitoare la acest drept.
Or, cererea de acordare a alocației financiare nerambursabile a reclamantului nu reprezintă un drept recunoscut de lege și încălcat de pârâta pentru a justifica pretențiile sale. Deci, pentru a fi atacabil în instanța de contencios administrativ, actul respectiv trebuie să fie apt a produce direct efecte juridice față de cel vătămat, prin care acesta să fie prejudiciat, iar în celălalt caz, refuzul de a răspunde unei cereri trebuie să fie nejustificat. însă, din actele depuse la dosar, nu se poate trage concluzia unui refuz nejustificat din partea pârâtei în a rezolva favorabil solicitarea reclamantului, care să ducă la sancționarea sa prin plata daunelor morale suferite de cel vătămat, aprobarea cererii de finanțare nefiind o obligație din partea pârâtei ce ar corespunde unui drept recunoscut de lege reclamantului, ci o facilitate, care nu a fost posibilă și nu a fost aprobată de către AIPPIMM, din cauza neîndeplinirii de către reclamant a punctajului minim obligatoriu, prevăzut prin procedura Programului
Referitor la cheltuielile de judecată solicitate de către reclamantă, solicită a se observa că în cuantumul sumei solicitate, respectiv 1290 lei, alături de taxa judiciară de timbru au fost incluse și cheltuieli pretinse a fi ocazionate de întocmirea și depunerea cererii de finanțare, deci cheltuieli care nu au fost provocate de judecata prezentei cereri. în plus, se observă că există și greșeli privind calculul aritmetic al cheltuielilor solicitate. De asemenea, reclamanta nu a depus nici o înscris din care să rezulte efectuarea cheltuielilor de judecată invocate.
Prin sentința civilă nr.1582/23.05.2012 pronunțată în dosar nr._ Tribunalul T. a admis excepția necompetentei materiale a Tribunalului T. și a declinat soluționarea cauzei privind pe reclamanta .. Timișoara, cu sediul în Timișoara, ., . cu pârâta Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru întreprinderi M. și Mijlocii (A.I.P.P.I.M.M.), autoritate publică centrală în subordinea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, în favoarea Curții de Apel Timișoara - Secția de C. Administrativ și fiscal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 19.06.2012, sub același număr.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
Curtea constată că reclamanta . s-a înregistrat on line, cu nr.1000, pe site-ul pârâtei în cadrul Programului de dezvoltare și modernizare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piața, în conformitate cu Procedura de implementare a programului, aprobata prin Decizia Președintelui A.I.P.P.I.M.M. nr.130/2011. Reclamantul a fost admis in cadrul acestui program si in data de 19.07.2011 a depus la Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi M. si Mijlocii si Cooperație Timișoara planul de investiții însoțit de documente justificative.
Unitatea Programare, Selecție, Evaluare si Contractare din cadrul AIPPIMM a procedat, conform Deciziei nr.126/2011( filele 49-50 dosar Tribunal), la evaluarea planului de investiții depus de reclamanta.
Prin scrisoarea de înștiințare a respingerii nr.100/16.09.2011 Agenția pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-URI a respins acest proiect al reclamantei întrucât nu a obținut punctajul minim de 70 de puncte în urma evaluării planului de investiții, conform subpct.3.1. lit. f).
Împotriva acestei scrisori reclamanta a formulat contestație care a fost respinsă, reținându-se, în urma reanalizării modului de acordare a punctajului, ca reclamanta are un punctaj de 36,5 puncte iar neîndeplinirea punctajului de minim 70 puncte, conform procedurii programului, echivalează cu respingerea automata a proiectului.
Reclamanta a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună anularea acestei scrisori de respingere întrucât cuprinde o motivare neîntemeiata sau plauzibila.
Curtea constată că în motivarea scrisorii de înștiințare a respingerii s-a reținut că punctajul obținut la evaluarea Planului de investiții a fost de 36,50 puncte. UCSEC din cadrul AIPPIMM a decis neacordarea alocației financiare nerambursabile din următoarele motive: nu prezintă managementul – sistemul decizional și resursele umane, nu prezintă analiza pieței, nu prezintă coerent și cu detalii obiectivul general al planului de investiții, nu descrie planul de investiții, nu descrie avantajele investiției, nu descrie avantajele investiției în termeni de calitate, timp, retehnologizare, nu prezintă coerent și cu detalii fluxul tehnologic, nu prezintă coerent și cu detalii output – urile generate prin implementarea planului de investiții, nu argumentează creșterea cifrei de afaceri și a profitului brut, nu prezintă ponderea diversificării serviciilor și nu prezintă noile servicii în urma implementării planului de investiții, nu prezintă coerent și cu detalii justificarea necesității finanțării nerambursabile și a oportunității achiziției, nu prezintă durabilitatea proiectului, nu menționează coerent și cu detalii sustenabilitatea proiectului după încetarea finanțării nerambursabile.
Față de aceste mențiuni ale Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM-URI, Curtea constată că pârâta a precizat motivele acordării punctajului de 36, 50 de puncte.
Neindicarea punctelor oferite pentru fiecare dintre punctele proiectului în cuprinsul scrisorii de respingere nu este de natură să atragă nulitatea acestui act. Reclamanta nu a dovedit prejudiciul care i-ar fi fost produs prin neindicarea pentru fiecare punct din cadrul proiectului a punctajului acordat, câtă vreme punctajul total obținut se situează sub pragul minim de 70 de puncte. Mai mult, reclamanta avea cunoștința de punctajul acordat pentru fiecare capitol și subcapitol din proiect, câtă vreme în cererea de chemare în judecata face trimitere în concret la punctele de care a fost lipsită pentru fiecare aspect în parte.
Curtea constată că modul de acordare a punctajului face obiectul de reglementare al Grilei de evaluare plan de investiții din Anexa 14 la Procedura.
Reclamantul menționează că a precizat cine este managerul societății, susținând ca nu este relevant cu ce contabil lucrează, numele sau neavând nici un fel de importanță.
Pârâta precizează în răspunsul la contestația formulate ca depunctarea a fost determinate de împrejurarea ca reclamanta nu a prezentat clar care este echipa de management, rolul, atribuțiile acestei echipe, cine se ocupa de partea financiară a societății etc.
Din analiza proiectului depus, Curtea constată ca deși societatea reclamanta a prezentat succint activitatea sa economica, nu a menționat in concret echipa de management, rolul, atribuțiile acestei echipe, cine se ocupa de partea financiara a societății etc.
Obligativitatea prezentării managementului, a sistemului decizional si a resurselor umane este menționata expres in Anexa 14 la Grila de evaluare a planului de investiții.
De asemenea, reclamantul susține ca a făcut analiza pieței, subliniind că societatea își desfășoară activitatea la confluent a doua cartiere importante din Timișoara(A. Est si A. Vest)unde nu exista concurenta.
Curtea constată ca la pct.2.4. Analiza pieței, punctajul maxim care se putea acorda era de 10 puncte, punctaj care se putea obține în condițiile în care erau precizate toate aspectele prevăzute in Anexa 14 la Grila de evaluare a planului de investiții, și anume: descrierea pieței produselor/serviciilor pe care le comercializează – max. 2,25 pct.(la nivel național, la nivel regional, la nivel local); descrierea produsului/produselor/serviciilor pe care le comercializează max.1,75 pct. (nu menționează,menționează sumar, menționează coerent și cu detalii); descrierea concurenței –max. 2 pct. (nu menționează,descrie concurența și exemplifică cu exemple concrete,descrie concurența și exemplifică cu exemple concrete,descrie avantajele produselor pe care le comercializează în raport cu concurența); descrierea clienților – max. 2 pct. (nu menționează,descrie sumar clienții,descrie clienții și exemplifică cu exemple concrete); descrierea furnizorilor – max. 2 pct.(nu menționează, descrie furnizorii și exemplifică cu exemple concrete, descrie modul de selectare al furnizorilor și exemplifică cu exemple concrete).
Din analiza actelor de la dosar ( fila 38 si următoarele din dosar Tribunal), raportat la criteriile anterior enunțate, Curtea constată că, într-adevăr, reclamanta nu a analizat piața produselor sau serviciilor pe care le prestează, nu a descris clienții, furnizorii sau modul in care își selectează furnizorii.
Reclamantul contestă și împrejurarea ca nu i s-au acordat 8 puncte pentru prezentarea obiectivelor planului de investiție, deși a prezentat cifra de afaceri estimata in următorii 3 ani.
Din grila de evaluare rezulta ca la pct.3.1 “Obiectivele planului de investiții” sunt punctate următoarele criterii, și anume, descrierea obiectivului general – max. 2 pct.( nu menționează, menționează sumar, menționează coerent și cu detalii);Descrierea obiectivelor specifice – minimum 3 obiective – max. 3 pct. (nu menționează, menționează sumar cel puțin 1 obiectiv specific,menționează coerent și cu detalii minimum 3 obiective specifice);menționarea celor 3 obiective cuantificabile pe cei 3 ani – 3pct.
Din analiza proiectului propus Curtea constata ca obiectivele specifice sunt sumar prezentate, prin enunțarea a doua aspect cu caracter general, si anume crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a societății si implementarea unui sistem ERP integrat. Nu sunt prezentate nici măcar succint modalitățile prin intermediul cărora se va ajunge la aceste obiective.
Menționarea împrejurării ca se dorește achiziționarea unui spațiu nu echivalează cu îndeplinirea cerinței de menționare a obiectivelor planului de investiții.
Reclamantul susține ca planul de investiții prezentat nu este succint, astfel cum a precizat parata, procedând la depunctarea societății .
La punctul 3.2.”Descrierea succinta a planului pentru care se solicita finanțare”trebuie urmărite următoarele aspecte, și anume, descrierea investiției și a modului în care afectează aceasta dezvoltarea afacerii în continuare, menționând care sunt avantajele investiției în termeni de calitate, timp, retehnologizare (nu menționează, menționează sumar, menționează coerent și cu detalii) – 7pct.
Raportat la aceste criterii, Curtea constata ca in mod corect s-a reținut de către pârâta ca reclamanta nu a precizat avantajele investitei in termini de calitate, timp si retehnologizare.
Curtea constata ca si depunctarea societății pentru nedescrierea detaliata a actualului flux tehnologic sau descrierea fluxului tehnologic după achiziționarea produselor sau serviciilor prin program, neprezentarea fiecărui serviciu, sau bun achiziționat si integrarea lui in flux. Analizarea acestor aspect s-a realizat prin raportare la criteriile care se regăsesc la pct. 3.3.A “Detalierea modului in care bunurile sau serviciilor achiziționate sunt integrate in fluxul tehnologic al activității desfășurate, si anume, ( fila 75 coloana 1).La fel, Curtea constata ca reclamanta nu s-a conformat criteriilor stipulate pentru pct. 3.3.B “Prezentarea output-urilor generate prin implementarea planului de investiții”(pe fiecare bun/serviciu achiziționat), și anume, prezentarea output-urilor generate prin implementarea planului de investiții (pe fiecare bun/serviciu achiziționat)în termeni de profit,C.A. etc. – max. 8 pct.(nu menționează, descrie sumar pe fiecare bun/serviciu achiziționat output-urilor în termeni de CA – 1; descrie sumar pe fiecare bun/serviciu achiziționat output-urilor în termeni de creștere a cotei de piață; descrie coerent și cu detalii pe fiecare bun/serviciu achiziționat output-urilor în termeni de CA -2 ;descrie coerent și cu detalii pe fiecare bun/serviciu achiziționat output-urilor în termeni de profit;descrie coerent și cu descrie pe fiecare bun/serviciu achiziționat output-urilor în termeni de creștere a cotei de piață; descrie coerent și cu detalii pe fiecare bun/serviciu achiziționat output-urilor în termeni alt indicator țintă – exemplu, crearea de locuri de muncă).
Astfel, prezentarea furnizata de societate nu viza fiecare bun/serviciu achiziționat.
Se critica depunctarea societății pentru împrejurarea ca prin finanțare nu ar fi creat decât un singur loc de munca. Curtea constata ca punctajul maxim pentru acest aspect este de 3 puncte, astfel, numărul de locuri de muncă permanente nou create, cu normă întreagă - max. 3 pct. (nici un loc de muncă, 1 loc de muncă, 2-3 locuri de muncă, peste 3 locuri de muncă).
Prin urmare, Curtea constata ca depunctarea s-a făcut cu respectarea criteriilor precizate.
Depunctarea proiectului cu 8 puncte pentru faptul ca societatea nu a justificat necesitatea finanțării a fost contestata de către reclamant, la fel ca si depunctarea cu 10 puncte pentru împrejurarea ca nu s-a justificat sustenabilitatea proiectului constata încetarea finanțării nerambursabile.
In Grila de evaluare la pct. 6 se face precizarea ca durabilitatea proiectului se punctează cu maxim 7 puncte. Astfel, se face precizarea ca trebuie sa se demonstreze că prin Proiect are loc o dezvoltare a afacerii, a creșterii cifrei de afaceri, dar cu respectarea mediului înconjurător, se demonstrează coerent și cu detalii că prin proiect are loc o dezvoltare a afacerii, a creșterii cifrei de afaceri, dar cu respectarea mediului înconjurător – trebuie atinse 3 componente: creșterea economică, protejarea mediului înconjurător, progresul social – contribuind indirect la creșterea calității vieții.
La fel, la pct. 7 din grila se arată că sustenabilitatea proiectului după încetarea finanțării nerambursabile este punctata cu maxim 10 pct., punctaj care se poate acorda daca menționează cu detalii potențialele surse de finanțare viitoare și face și o previziune bugetară pe următorii 3 ani care să atragă sustenabilitatea Proiectului; potențialele surse de finanțare viitoare pot include: granturi ale aceluiași sau ale altor finanțări,taxe pe servicii prestare sau încasări din vânzarea produselor rezultate din proiectul respectiv, alte surse de finanțare.
Raportând criteriile anterior menționate pentru punctele 6, respective 7, la mențiunile făcute de reclamanta in proiectul depus, Curtea constata ca aceasta nu a demonstrate ca prin finanțarea proiectului are loc o dezvoltare a afacerii,o creștere a cifrei de afaceri, cu respectarea mediului înconjurător cu toate aspectele vizate in Grila.
De asemenea, Curtea constata ca reclamanta nu a precizat in concret alte potențiale surse de finanțare viitoare și nu a făcut o previziune bugetara pe următorii 3 ani care sa demonstreze sustenabilitatea proiectului si după încetarea finanțării nerambursabile.
Curtea reține ca reclamanta nu a demonstrat prin probele administrate ca parata ar fi depunctat în mod nelegal proiectul reclamantei. Astfel, Curtea constată că pârâta a respectat criteriile din cadrul procedurii de punctare menționate în Grila de Evaluare.
Față de aceste considerente, Curtea va respinge acțiunea reclamantului ca neîntemeiata si, pe cale de consecința, și capătul de cerere accesoriu având drept obiect obligarea pârâtei la plata daunelor în cuantum de 15.000 lei.
Constatând culpa procesuală a reclamantei în promovarea acțiunii, văzând și dispozițiile art.274 Cod procedura civila, Curtea va respinge cererea reclamante de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de litigiu.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta . TIMIȘOARA, a chemat în judecată pe pârâta Agenția P. Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi M. și Mijlocii București.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi,21 ianuarie 2013.
PREȘEDINTEGREFIER
D. D. M. L.
Red.DD-11.02.2013
Tehnored.LM-11.02.2013
4 expl/SM – emis 2 comunicări
Se comunică:
- reclamantei . TIMIȘOARA – ., .
- pârâtei Agenția P. Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi M. și Mijlocii București –Poterași, nr. 11 Sector 4
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 7810/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 613/2013.... → |
|---|
