Refuz acordare drepturi protecţie sociala. Decizia nr. 11/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Decizia nr. 11/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 11-12-2013 în dosarul nr. 1227/30/2012

ROMÂNIAOPERATOR 2928

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._ -26.04.2013

DECIZIA CIVILĂ NR._

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 11.12.2013

PREȘEDINTE: M. C. D.

JUDECĂTOR: M. BACĂU

JUDECĂTOR:C. D. O.

GREFIER: A. G. S.

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului formulat de pârâta recurentă, Agenția Județeană pentru Prestații Sociale T. împotriva Sentinței Civile nr. 3675/2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanta intimată S. M. A., având ca obiect refuz acordare drepturi protecție socială.

Mersul dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul din 04.12.2013, potrivit căreia instanța a amânat pronunțarea cauzei la data de 11.12.2013, parte integrantă din prezenta hotărâre.

Se constată depuse la dosar, prin registratura instanței, la data de 06.12.2013 întâmpinare din partea reclamantei intimate.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrata la data de 20.02.2012 pe rolul Tribunalului T., sub nr._ reclamanta S. M. A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeană Pentru Prestații Sociale T., a solicitat să se calculeze și să se acorde retroactiv toate drepturile ce se cuvin pentru cel de-al doilea copil, S. Ș. Klaus, născut dintr-o sarcină gemelară, respectiv - 800 lei pentru perioada 1.01._06; - 600 lei pentru perioada 01.01._08; -600 lei sau opțional 85% din media veniturilor pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4000 lei pentru perioada 1.01._09.

Prin Sentința Civilă nr. 3675/26.11.2012, pronunțată în dosarul nr._ Tribunalul T. a admis acțiunea formulată de reclamanta S. M. A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială T.. A obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de_ lei actualizată cu rata inflației de la data înregistrării acțiunii până la data plății efective.

Pentru a hotărî astfel Tribunalul a reținut că, la data de 23 septembrie reclamanta a născut 2 copii și a beneficiat de indemnizația pentru creșterea copilului de până la doi ani în cuantum de 600,apoi 763 lei pe lună până la data la care copiii săi au împlinit vârsta de doi ani.

Ulterior, reclamanta a făcut toate demersurile pe cale administrativă către pârâtă pentru a obține plata indemnizației creșterii celui de-al doilea copil rezultat din sarcina gemelară insă acestea au rămas fără rezultat .fără nici un rezultat

Suma reprezentând indemnizația pentru creșterea copilului nu putea fi mai mare decât 85% din salariul mediu brut utilizat le fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Dreptul la concediul si indemnizația pentru creșterea copilului a cunoscut modificări substanțiale prin OUG nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului - act normativ in vigoare - prin care s-a stabilit ca beneficiază de concediu pentru creșterea copilului in vârsta de pana la 2 ani si de o indemnizație lunara in cuantum de 800 RON (începând cu data de 1 ianuarie 2006), persoanele care, in ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare.

Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cuantumul indemnizației prevăzute la art. 1 alin. 1 din OUG nr. 148/2005 este de 600 RON.

La data intrării in vigoare a acestui act normativ, 1 ianuarie 2006, au fost abrogate prevederile referitoare la concediul si indemnizația pentru creșterea copilului, cuprinse la art. 98, 99, 121, 122, 123, 125, 1251, 129 si 138 din Legea nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare, si cele ale art. 79 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicata, precum si orice alte dispoziții contrare.

Prin abrogarea acestor dispoziții si instituirea unui cuantum unic de 600-800 RON, s-a realizat o restrângerea a dreptului la concediul pentru îngrijirea copilului si la o indemnizație satisfăcătoare, pentru acele familii in care părintele realiza un venit mai mare de 800 lei.

OUG nr. 148/2005 cu modificările și completările ulterioare, abrogă prevederile referitoare la acordarea indemnizației pentru creșterea copilului cuprinse în Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, precum și în alte acte normative care reglementau înainte de 1 ianuarie 2006 acordarea indemnizației pentru îngrijirea copilului până la 2 ani și respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap.

Astfel, începând cu drepturile lunii ianuarie 2006, cuantumul indemnizației pentru creșterea copilului este de 800 lei, pentru toate persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de OUG nr. 148/2005 cu modificările și completările ulterioare, iar începând cu luna ianuarie 2007, indemnizația pentru creșterea copilului devine 200 lei pentru copiii în vârstă de până la 2 (3) ani.

Prin adoptarea OUG nr. 148/2005, indemnizația pentru creșterea copilului a devenit o prestație de asistență socială cu caracter universal bazată pe principiul solidarității sociale menită să asigure tuturor familiilor, indiferent de câștigurile pe care acestea le realizează, condiții egale de creștere a copiilor.

Potrivit prevederilor art. 6 alin. 1 din actul normativ menționat concediul și indemnizația lunară, precum și stimulentul lunar se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau după caz, pentru primii 3 copii adoptați, luați în plasament în regim de urgență ori încredințați în vederea adopției.

Prin H. G. nr.1.825 din 22 decembrie 2005 s-au aprobat Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, al căror art. 2, alineatele 1, 2 și 3, este pus în discuție în prezenta cauză.

Potrivit acestui text legal:„(1) Concediul și indemnizația pentru creșterea copilului sau, după caz, stimulentul se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau, după caz, pentru primii 3 copii încredințați în vederea adopției, adoptați sau aflați în plasament ori în plasament în regim de urgență, precum și pentru cei pentru care a fost instituită tutela.

(2) Alocația de stat pentru copii se cuvine pentru fiecare dintre copiii rezultați în urma primelor 3 nașteri sau, după caz, pentru primii 3 copii încredințați în vederea adopției, adoptați sau aflați în plasament ori în plasament în regim de urgență, precum și pentru cei pentru care a fost instituită tutela.

(3) În înțelesul dispozițiilor alin. (1) și (2) prin naștere se înțelege aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii viii.

Potrivit art. 6 alin. 1 din OUG nr. 148/2005, în raport de care se solicită controlul legalității, concediul și indemnizația lunară prevăzute la art. 1, respectiv la art. 2, precum și stimulentul prevăzut la art. 3 se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau, după caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (2), respectiv persoana care a adoptat copilul, căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență, cu excepția asistentului maternal profesionist, precum și persoana care a fost numită tutore.

Dacă s-ar admite ipoteza că indemnizația s-ar acorda nu pentru fiecare copil născut, ci pentru fiecare naștere, între nou-născuți ar face distincție după cum aceștia s-au născut dintr-o sarcină simplă sau multiplă, ceea ce ar încălca principiul egalității de tratament între aceștia.

Prin urmare, singura împrejurare prin care nou-născuții ar beneficia de un tratament similar ar fi ca, fiecare dintre ei să beneficieze de indemnizație.

O atare interpretare își găsește sprijin chiar în dispozițiile OUG nr. 148/2005, care nu distinge între primii 3 copii ai persoanelor aflate în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (2), respectiv persoana care a adoptat copilul, căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență, cu excepția asistentului maternal profesionist, precum și persoana care a fost numită tutore. Cu aceeași ocazie pot fi plasați sau adoptați doi sau trei copii, ceea ce nu împiedică acordarea drepturilor raportat la numărul lor și nu la împrejurarea care dă naștere dreptului. Având în vedere acest fapt, precum și că OUG nr. 148/2005 nu definește nașterea, nu se justifică o interpretare diferită pentru împrejurarea nașterii față de celelalte împrejurări generatoare ale drepturilor în discuție, și în cazul nașterii elementul de referință trebuind să fie numărul copiilor, iar nu cel al nașterilor.

Astfel în considerarea celor reținute de tribunal s-a pronunțat și Î.C.C.J Secția de contencios administrativ și fiscal prin Decizia nr. 1947 din 4 aprilie 2007 prin care a admis excepția de nelegalitate a art 2 din HG 1825/2005, reținând că ,, Normele metodologice prevăzute în art. 2 sunt în contradicție cu dispozițiile legale pentru aplicarea cărora au fost emise, deoarece definiția stabilită pentru naștere, ca element de referință în acordarea indemnizației lunare, creează o discriminare între persoanele aflate în situații identice, fără să există o justificare de ordin obiectiv,,

Pe de altă parte chiar legiuitorul prin legea 239 din iunie 2009 a adus modificări în acest sens, forma actuală a art.2 din legea 7/2007 ( legea prin care s-a aprobat legea nr 148 /2005) fiind: ,,Cuantumul indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (1) se majorează cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere.",,

Deșii textul arătat se aplică numai pentru viitor, în speță având în vedere considerentele de mai sus și faptul că acțiunea reclamantei se circumscrie prevederilor art. 8 pct. 1 din legea 554/2004, instanța a admis acțiunea reclamantei așa cum a fost formulată și în consecință a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de_ lei actualizată cu rata inflației de la data înregistrării acțiunii până la data plății efective.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta recurentă Agenția Județeană pentru Prestații Sociale T. solicitând admiterea excepției de inadmisibilitate a acțiunii.

Referitor la excepția de inadmisibilitate a acțiunii învederează instanței că potrivit dispozițiilor art.7 alin.(1) din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

În speță, reclamanta nu au formulat plângere prealabilă la A.J.P.S. T. sau la forul superior pentru a cunoaște punctul de vedere al instituției pârâte.

Pe fondul recursului se se arată că instanța de fond în mod greșit a reținut acordarea indemnizației lunare pentru creșterea copilului la numărul copiilor născuți, iar nu la numărul nașterilor, având în vedere legislația in vigoare la acea data, adică 23 septembrie 2007 anul în care s-au născut cei doi copii, S. R.-Andreas și S. Ș..

În ceea ce privește acordarea mai multor indemnizații, învederează instanței ca potrivit dispozițiilor art.6 alin.(1) din OUG nr.148/2005, cu modificările si completările ulterioare, concediul si indemnizația lunara prevăzute la art. 1, respectiv la art. 2, precum si stimulentul prevăzut la art. 3 se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau, după caz, pentru primii trei copii adoptați, luați in plasament sau in plasament in regim de urgenta ori încredințați în vederea adopției.

Textul menționat, cuprins în OUG nr.148/2005, cu modificările si completările ulterioare, prevede acordarea indemnizației pentru naștere si nu pentru fiecare copil rezultat în urma unei nașteri.

Dispozițiile Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobate prin HG nr. 1025/2006, cu modificările si completările ulterioare, definesc nașterea ca fiind aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii. Definiția a fost preluată din Dicționarul explicativ al limbii romane si a fost însușita de Guvernul României prin adoptarea acestei hotărâri.

Recurenta arată că, fata de cele menționate, indiferent de numărul copiilor rezultați dintr-o singura naștere se acorda o singura indemnizație.

Astfel in cazul îndeplinirii condițiilor de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului, familia va beneficia de o singura indemnizație in cuantum de 600 lei sau, opțional, în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei si de una, doua sau mai multe alocații de stat, în funcție de numărul copiilor în vârsta de pană la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap.

Precizează că potrivit dispozițiilor art.4 din OUG nr.148/2005 cu modificările si completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2007, alocația de stat pentru copii prevăzută de Legea nr.61/1993, republicată, se acorda pentru fiecare dintre copiii în vârsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copiilor cu handicap, în cuantum de 200 lei, alocația de stat fiind un drept al fiecărui copil.

Față de pretențiile reclamantei și de motivarea în drept Decizia nr.26 dată în 14 noiembrie 2011, de către I.C.C.J, precizează că, în conformitate cu principiul separației puterilor în stat, I.C.C.J decide asupra interpretării și aplicării unitare a Legii de către toate instanțele de judecată din țara, în consecință, decizia I.C.C.J nu are efecte asupra părților Indemnizația pentru creșterea copilului constituie o formă de sprijin din partea statului sub forma unui ajutor bănesc pe care statul îl acordă părintelui când acesta a optat să își întrerupă activitatea profesională în vederea creșterii copilului, indemnizația fiind finanțată din bugetul de stat.

Având în vedere cele menționate mai sus și ținând cont de Legea nr. 239/2009 recurenta solicită admiterea recursului modificând în tot Sentința Civila Nr.3675/2012 pronunțata în ședința publica din data de 26 Noiembrie 2012 în dosarul_ .

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate de către recurentă cât și în conformitate cu dispozițiile art. 3041 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acesta este neîntemeiat, motiv pentru care urmează a fi respins, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Excepția inadmisibilității a fost în mod corect respinsă având în vedere la pârâta nu a făcut dovada comunicării vreunei decizii de acordare a indemnizației pentru ca reclamanta să poată formula plângerea prealabilă în termenul de 30 de zile prevăzut de dispozițiile art.7 din Legea nr.554/2004.

Cât privește fondul cauzei, prima instanță a reținut că indemnizația se plătește pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți.

Curtea apreciază că această concluzie este corectă întrucât potrivit dispozițiilor art. 6 alin.1 din OUG nr. 148/2005, astfel cum erau în vigoare la data nașterii celor trei copii ai reclamantei, indemnizația lunară pentru creșterea copilului se acordă pentru primele 3 nașteri, sau după caz pentru primii 3 copii.

Este evident că textul menționat se referă la indemnizația acordată prin raportare în concret la numărul de copii și nicidecum la numărul de nașterilor, această interpretarea rezultând din folosirea sintagmei ”pentru primii trei copii”.

Este adevărat că prin Normele Metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 148/2005, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.1025/2006, dispozițiile art. 6 alin. 1 din ordonanța menționată au fost interpretate în mod restrictiv în sensul raportării indemnizației la numărul de nașteri, iar nu la numărul de copii, însă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Deciziile sale nr.1947/04.04.2007 și nr.3386/2008 a constatat că prevederile art. 2 din Normele Metodologice aprobate prin H.G. nr.1825/2005 sunt nelegale, deoarece prin acestea se „definește nașterea drept aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii. Se adaugă astfel actului normativ cu forță juridică superioară și în aplicarea căruia a fost adoptat, cu încălcarea principiului egalității de tratament între copii proveniți dintr-o sarcină simplă și una multiplă, acordarea indemnizației lunare de creștere a copiilor fiind necesar a fi făcută, în virtutea dispozițiilor O.U.G. nr.148/2005, prin raportare la numărul copiilor născuți, iar nu la numărul nașterilor."

Prin urmare, instanța este pusă în situația de a da eficiență actului normativ cu forță juridică superioară, respectiv OUG nr.148/2005, fiind astfel evident că, de vreme ce reclamanta a născut trei copii, indemnizația se cuvine a fi calculată pentru toți iar nu pentru unul singur.

De altfel, ÎCCJ a statuat deja prin Decizia nr. 26/14.11.2011 pronunțată în recursul în interesul legii, că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că, până la . Legii nr. 239/2009 pentru modificarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005, indemnizația lunară pentru creșterea copilului prevăzută de art. 1 alin. (1) din ordonanță se acordă pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, în cuantum de: 800 lei pentru perioada 1 ianuarie 2006-31 decembrie 2006; 600 lei pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2008; 600 lei sau, opțional, 85% din media veniturilor pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 de lei pentru perioada 1 ianuarie 2009-17 iunie 2009.

Nu în ultimul rând, Curtea observă că în prezent art. 2 din OUG nr. 148/2005, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 341/2009, prevede că plata indemnizației se majorează pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu cel de al doilea copil.

Chiar dacă dispoziții legale invocate au dobândit redactarea menționată ulterior nașterii copiilor reclamantei, această modificare legislativă este de natură a confirma punctul de vedere al Curții și anume cel potrivit căruia cuantumul indemnizației trebuie raportat la numărul de copii născuți, iar nu la numărul nașterilor. Modificarea legislativă intervenită ulterior dovedește astfel că legiuitorul a conștientizat carența ce rezulta din interpretarea dispozițiilor OUG nr. 148/2005 și din aplicarea dispozițiilor cuprinse în Hotărârea Guvernului nr.1025/2006.

Constatând așadar neîntemeiat recursul, Curtea urmează a-l respinge ca atare în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1 Cod procedură civilă, luând totodată act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de pârâta recurentă Agenția Județeană pentru Prestații Sociale T. împotriva Sentinței Civile nr. 3675/26.11.2012, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ .

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 11.12.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,

M. C. D. M. BACĂU C. D. O.

GREFIER,

A. G. S.

Red. M.C.D/08.01.2014

Tehnored. G.S. – 09.01.2014

2 expl/SM

Prima instanță – Tribunalul T.

Judecător – C. T.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Refuz acordare drepturi protecţie sociala. Decizia nr. 11/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA