CSJ. Decizia nr. 523/2001. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.523
Dosar nr.3497/2001
Şedinţa publică din11 februarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de DirecţiaGenerală a Finanţelor Publice a judeţului Olt împotrivasentinţei civile nr.447 din 20 iunie 2001a Curţii de Apel Craiova –Secţia de Contencios Administrativ.
La apelul nominals-au prezentat: recurenta pârâtă Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Olt reprezentată de consilierul juridic V.C.S. şi Societatea Agricolă „Avântul" Bărăşti reprezentată dePreşedintele Asociaţiei – M.G., lipsind intimata-pârâtă Administraţia Finanţelor Publice Scorniceşti.
Procedura completă.
Consilierul juridic V.C.S. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi în fond respingerea acţiunii arătândcă reclamanta datorează accize întrucât nu a făcut dovada necomercializării alcoolului produs.
Reprezentantul Asociaţiei Agricole „Avântul" a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea hotărârii instanţei de fond ca legală şi temeinică.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului formulat , precizând căprodusele din agricultură nu se impozitează şi nu sunt purtătoare de accizeîn temeiul dispoziţiilorOG nr.73/1999 şi OG nr.27/2000.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 16 martie 2002, Societatea Agricolă „Avântul Bărăşti Olt, a solicitat anularea deciziei nr.25 din 16 februarie 2000 emisă de Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de StatOlt; hotărârii nr.12 din 14 noiembrie 2000 pronunţate de Circumscripţia FinanciarăScorniceşti şi procesul verbal nr.11510 din 3 noiembrie 2000, întocmit de organele de control ale acesteia din urmă, precum şi exonerarea de plata sumei de 395.708.656 lei, reprezentândaccize, majorări de întârziere la plata accizelor şi taxă de timbru.
In motivarea cererii sale, reclamanta a susţinut că s-a înfiinţatîn temeiul Legii nr.36/1991 – membrii asociaţi fiind proprietarii terenurilor aduse în asociaţie iar produsele obţinute reprezintă rezultatul muncii în asociaţiei şile revin de drept -fiind greşit interpretate, „acte de comerţ".
Prin sentinţa civilă nr.447/20 iunie 2001 a Curţii de Apel Craiova, a admis acţiunea, a anulat actele contestate şi a exonerat reclamanta de plata accizelor reţinute în sarcina sa.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că reclamantanu este producător, importator sau comerciant de alcool sau debăuturi alcooliceîn sensul Legii nr.42/1993 – şica atare nu datoreazăaccize pentru echivalentul înţuică aprunelorrecoltate.
Impotriva acestei sentinţe a declarat recurs Direcţia Generală a Finanţelor Publicea Controlului Financiar de StatOlt, susţinând în esenţă că, instanţafondului nu a avut în vedere că accizele reprezintă taxe deconsumaţie,iarplătitorii suntagenţiieconomici care produc, importă sau comercializează produsele supuse accizelor, inclusiv pentrucantităţilede produse acordate ca dividendesau ca plată în natură a acţionarilor.
Recursul nu este fondat.
In conformitate cu dispoziţiile art.1din OUG nr.27/2000, accizele reprezintă taxe speciale de consumaţie care se datorează bugetului de stat de cătreagenţii economici – persoanejuridice, asociaţiilefamiliale, persoane fiziceautorizate, care produc, importă sau comercializează alcool, produse de tutun, produsepetroliere, etc.
Reclamanta, Asociaţia Agricolă „Avântul Bărăşti" Olt, nu face parte din nici una din aceste categorii de persoane.
Ea s-a constituitîn temeiul Legii nr.36/1991 ca o societate de tipprivat cu capital variabil şi un număr nelimitat şi variabil de asociaţi, avândca obiect de activitateexploatarea agricolă apământului,uneltelor, animalelor şi altor mijloaceaduse în societate şi care rămânproprietatea asociaţilor. Potrivitaceleiaşireglementări, societatea nu arecaracter comercial ( art.1 alin.2).
Astfel fiind este evident, că nupoate fi caracterizatădreptun producătorautorizatîn sensul OUG nr.27/2000.
Cu toate acesteaorganele fiscale de control au considerat cădistribuireacătremembrii asociaţi a unei cote dinrecolta de prune, transformată în ţuică, reprezintă o platăîn natură sau dividente – şi estepurtătoare de accize.
Constatarea este evident greşită.
Faptul că proprietarii terenurilor le muncesc în asociaţieşi nu individual, nu înseamnăcă aceasta îi transformăîntr-o societate comercială,unicul scop al înfiinţării acestor asociaţii fiind de a obţineeconomii sau beneficii dinfolosirea serviciilor şi nicidecum de exploatarea capitalului pentru obţinerea de dividende.
Că este aşa rezultă şi din faptul călegiuitorul a creat un regim preferenţial – fiind scutiţi de impozit şi taxe pe terenuri şi pe produseleobţinute, indiferent de forma în care estemuncitterenul.
Astfel fiind transformarea produselor obţinute de pe terenurile proprietate privată a membrilor asociaţi şi distribuirea lorcătre aceştia în raport desuprafaţa de teren deţinută – nu reprezintăun act de comerţ şi nici o platăîn natură saudividende, nefiind îndeplinite nici una din condiţiile prevăzute de art. 1 dinOUG nr.27/2000.
In raport de aceste considerente urmează a se aprecia drept legală şi temeinică hotărâreaCurţii de Apel Craiova, şi pe cale de consecinţă repinge ca nefondat recursul declarat de DGFPCFS Olt.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Olt împotrivasentinţei nr.447 din 20 iunie 2001 a Curţii de Apel Craiova Secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 februarie2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 754/2001. Contencios | CSJ. Decizia nr. 458/2001. Contencios → |
|---|
