CSJ. Decizia nr. 1062/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1062
Dosar nr.2712/2002
Şedinţa publică din18 martie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bihor împotriva sentinţei civile nr.394/CA/-P din 2 septembrie 2002 a Curţii de Apel Oradea.
La apelul nominal au lipsit recurenta pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Bihor, precum şi intimatul reclamant U.F.
Procedura completă.
Magistratul asistent a făcut referatul cauzei, arătând că, recurenta pârâtă Casa Judeţeană Judeţeană Pensii Bihor în temeiul dispoziţiilor art.242 Cod procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr.394/2 septembrie 2002 a Curţii de Apel Oradea a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul U.F.. A fost anulată hotărârea nr.1337/7.V.2002 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Bihor şi pârâta a fost obligată să recunoscă reclamantului calitatea de beneficiar al Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000.
S-a reţinut că reclamantul s-a născut în localitatea în care părinţii săi au fost strămutaţi suferind aceleaşi persecuţii din motive etnice.
Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen pârâta criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
In motivarea recursului s-a arătat că reclamantul nu era născut la data strămutării părinţilor săi, nu avea domiciliu de unde să fie strămutat, astfel cum prevăd dispoziţiile art.1 lit.c) din Legea nr.189/2000 şi că neexistând nu avea capacitate juridică iar legislaţiaromână nu recunoaşte capacitatea de folosinţă în favoarea fătului conceput, cu excepţia drepturilor la moştenire.
Verificând cauza în funcţie de recursului formulat conform dispoziţiilor art.3041 Cod procedură civilă, Curtea constată că sentinţa este legală şi temeinică.
Copiii persoanelor de cetăţenie română, strămutate ca urmare a Dictatului de la Viena, copiii născuţi în localitatea de strămutare, au fost supuşi aceloraşi privaţiuni şi au suferit aceleaşi persecuţii, din motive etnice, ca şi părinţii lor. Ca urmare, aceste persoane au calitatea de beneficiare ale drepturilor conferite de Ordonanţa Guvernului nr.105/1999 modificată prin Legea nr.189/2000, neavând relevanţă faptul că s-au născut în localitatea în care părinţii au fost strămutaţi, adică după strămutarea părinţilor. Astfel, soluţia instanţeide fond este corectă şi echitabilă.
Cât priveşte susţinerea recurentei în sensul că fătului conceput nu i se recunosc drepturi decât în situaţia moştenirii, Curtea o va înlătura ca nelegală. Potrivit dispoziţiilor art.7 alin.2 din Decretul nr.31/1954 drepturile copilului sunt recunoscute de la concepţiune, dacă se naşte viu.
Pentru considerentele expuse recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de ordine publică a sentinţei, conform dispoziţiilor art.306 alin.2 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bihor împotriva sentinţei civile nr.394/CA/-P din 2 septembrie 2002 a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 martie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 1061/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 1069/2002. Contencios. Recurs anulare Hotarâre... → |
---|