CSJ. Decizia nr. 728/2002. Contencios. Anulare decizie M.F.si acte vamale. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.728
Dosar nr.1530/2002
Şedinţa publică din 21 februarie 2003
S-au luat în examinare recursurile declarate de Direcţia Generală a Vămilor prin Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Bucureşti, precum şi de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Prahova în numele Ministerului Finanţelor Publice, împotriva sentinţei civile nr.37 din22 martie 2002 a Curţii de Apel Ploieşti – Secţia comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal s-au prezentat Direcţia Generală a Vămilor şi Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Bucureşti prin consilierul juridic A.C., D.G.F.P. Prahova şi Ministerul Finanţelor Publice prin consilierul juridic B.E. şi SC „D" SRLreprezentată de avocatul P.V.
Procedura completă.
Consilierii juridici A.C. şi B.E. au susţinut recursurile şi au solicitat admiterea acestora cu referire la motivele scrise.
Avocatul P.V. a solicitat respingerea recursului, invocând argumenteledin concluziile scrise depuse la dosar.
Reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a pus concluzii de admitere a recursurilor şi pe fond respingerea acţiunii.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată la 8 mai 2002, la Curtea de Apel Ploieşti, Direcţia Generală a Vămilor prin Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Bucureşti, a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr.37 din 22 martie 2002, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, în dosarul civil nr.7212/2002, solicitând casarea hotărârii şi menţinerea deciziei nr.1584/ 11.10.2001 emisă de Ministerul Finanţelor şi a procesului-verbal nr.19282/ 5 martie 2001 încheiat de Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Bucureşti – S.S.L.I.F.V.
În motivarea recursului, s-a susţinut că SC „D" SRL, nu poate beneficia de scutire de taxe vamale în baza legislaţiei referitoare la zonele defavorizate, întrucât deşi societatea comercială a desfăşurat o activitate de producţie care a constat în vopsirea, finisarea profilelor(profilelor de aluminiu), nu se poate spune că această activitate de producţie s-ar fi desfăşurat conform celor prescrise în HG nr.656/1997 la codul CAEN nr.2743.
La 12 februarie 2002, D.G.F.P. Prahova, în numele Ministerului Finanţelor Publice, a declarat recurs împotriva aceleiaşi sentinţe, susţinând că aceasta este netemeinică şi nelegală.
În motivarea recursului Ministerul Finanţelor a susţinut că potrivit HG nr.656/ 1997 privind clasificarea activităţilor din economia naţională cod 2743 la prelucrarea aluminiului sunt menţionate:
- „producţia de pulberi şi palete din aluminiu, bare, vergele şi profile de aluminiu, sârmă de aluminiu, plăci, lamele, foi, fâşii şi faţă de aluminiu, ţevi de diferite diametre şi fitinguri din aluminiu".
Recurentul a susţinutcă societatea comercială, desfăşoară activitatea de producţie – profile de aluminiu – cod 2743. Societatea a importat profile de aluminiu, aşa cum rezultă din Declaraţiile vamale de import, deci acestea nu mai aveau de ce să fie supuse activităţii de producţie, cu atât mai mult cu cât la data importului SC „D" SRL nu avea pusă în funcţiune, instalaţia de extrudare, prin care aliajul de aluminiu să fie deformat sub influienţa presiunii şi a unei matriţe.
Recurentul a mai susţinut că prin tratarea şi uscarea profilului de aluminiu importat, introducerea în vopsea şi ambalarea în folie de plastic, nu se obţine un produs nou, care să-l schimbe substanţial pe cel iniţial.
Societatea comercială, susţine recurentul, a efectuat doar operaţiuni de finisare, în vederea comercializării.
Mai mult, această comercializare de profile, a condus la schimbarea destinaţiei mărfurilor prin neutilizarea lor în procesul de producţie pentru care se încadra în regim de scutire de plata taxelor vamale.
În concluziile scrise aflate la fila 19, societatea comercială a cerut respingerea recursurilor invocând expertiza efectuată în cauză ce a concluzionat că activitatea societăţii este una de producţie, şi mai mult, că „nu există un agent comercial care să desfăşoare activitatea de producţie de la A la Z, ci doar faze ale procesului de producţie.
Verificându-se actele cauzei, Curtea Supremă de Justiţie reţine următoarele:
Prin sentinţa nr.37/ 22 martie 2002 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, s-a admis acţiunea formulată de SC „D" SRL în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice şi Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană şi s-a anulat Decizia nr.1584/ 11 octombrie 2001 a Ministerului Finanţelor şi procesul-verbal nr.19282 din 5 martie 2001 întocmit de Direcţia Regională Vamală Bucureşti, exonerând reclamanta de plata sumei de 3.846.994.028 lei.
Instanţa a reţinut că: „potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză de expertul D.R., şi a răspunsului la obiecţiuni ale aceluiaşi expert, rezultă că faţă de prevederile HG nr.656/ 1997, referitoare la cod CAEN 274, clasa 2743 şi STAS 10973/ 1 – 85, profilele cu contur deschis şi închis extrudate din aluminiu şi aliaje de aluminiu, corespund activiăţii de producţie".
A mai reţinut instanţa, potrivit expertizei efectuate în cauză, că „deşi în perioada în care profilul brut extrudat a fost importat, SC D SRL, nu avea în funcţiune instalaţia de extrudare dar nu se poate susţine că reclamanta nu a desfăşurat activitate de producţie".
Recursurile declarate în cauză sunt întemeiate şi urmează a fi admise, hotărârea atacată fiind nelegală şi netemeinică.
Activitatea desfăşurată de societate, aşa cum de altfel Agenţia pentru Dezvoltare Regională 3 Sud-Muntenia i-a comunicat prin adresa nr.386/ 24 iulie 2001, reprezintă activitate de producţie şi se încadrează în codul CAEN 2743 Cap 1 pct.3.
În cauză însă, importurile din perioada august 2000 – ianuarie 2001, de profile de aluminiu, vopsea electrostatică şi folie de plastic, nu beneficiază de scutire de la plata drepturilor vamale conform art.6 alin.1 lit.d din OUG nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată, astfel cum a fost modificată prin OUG nr.75/2000 şi a avizelor pentru Dezvoltare Regională 3 Sud-Muntenia.
Scutirea de la plata taxelor vamale priveşte materiile prime importate necesare realizării producţiei proprii în zonă, deci inclusiv pentru producerea de profile de aluminiu extrudate. Societatea comercială a importat însă profile de aluminiu extrudate pe care le-a vopsit, finisat, împachetat în plastic, ceea ce nu constituie producţie de profile de aluminiu extrudate nefiind în situaţia unui proces de prelucrare, transformare sau asamblare a unor bunuri în cadrul unităţii de producţie în vederea obţinerii unor produse cu caracteristici fizice, chimice sau tehnico-funcţionale distincte faţă de cele ale bunurilor incorporate în produsul nou rezultat.
De altfel, în perioada respectivă, aşa cum a reţinut expertul, instalaţia de extrudare nici nu a funcţionat.
Aşa fiind, în mod greşit instanţa de fond a exonerat societatea comercială de plata taxelor vamale în sumă de 3.846.994.028 lei, sumă de constituie datorie vamală pentru societatea comercială.
Prin admiterea recursurilor declarate, sentinţa urmează a fi casată, iar în fond acţiunea reclamantei va fi respinsă, actele administrative atacate (Decizia Ministerului Finanţelor nr.1584/ 11.10.2001 şi procesul-verbal nr.19282/ 5.03.2001), fiind corecte.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Direcţia Generală a Vămilor prin Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Bucureşti, precum şi de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Prahova în numele Ministerului Finanţelor Publice împotriva sentinţei civile nr.37 din 22 martie 2002 a Curţii de Apel Ploieşti – Secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi în fond respinge acţiunea.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 725/2002. Contencios. Anulare Ordin M.J. Recurs | CSJ. Decizia nr. 729/2002. Contencios. Pensie. Recurs → |
|---|
