CSJ. Decizia nr. 848/2002. Contencios. Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.848
Dosar nr.1129/2002
Şedinţa publică din 4 martie 2003
S-au luat în examinare recursurile declarate de S.C. „S" SA Bucureşti şi Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei împotriva sentinţei civile nr.66 din 28 ianuarie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ.
La apelul nominal s-au prezentat: recurentul pârât MinisterulLucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei reprezentat de consilierul juridic T.R. şi intimata reclamantă SC „D" SAPopeşti-Leordeni prin consilierul juridic D.Ş. , lipsind recurenta pârâtă SC „S" SA Bucureşti.
Procedura completă.
După prezentarea referatului cauzei, Curtea aapreciat pricina în stare de judecată şi aacordat cuvântul în fond părţilor prezente.
Consilierul juridic T.R. a solicitat admiterea ambelor recursuri, susţinând motivele de casare invocate în scris.
Penru intimata reclamantă, consilierul juridic D.Ş. a formulat oral concluzii în sensul respingerii recursurilor, canefondate, în considerarea celor expuse în întâmpinarea depusă la dosar.
CURTEA
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 9 aprilie 2001 reclamanta S.C. „D" SA a solicitat anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M 10 nr.0481 din 26 iulie 1999 emis de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în favoarea S.C. „S" S.A. privind suprafaţa de 13697,97 m.p., plus cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii, s-a arătat că reclamantei îi aparţine terenul în discuţie, conformcertificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M 03 nr.1396/1994.
Prin sentinţa civilă nr.66/2002 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ, acţiunea a fost admisăreţinându-se că actul atacat a fost emis fără încheierea procesului-verbal de vecinătate cu S.C. „D" SA iar terenul de 3,6 ha. menţionat în planul anexă la Ordinul M.I.C.P. nr.305/1987, emis în baza Decretului nr.258/1987, nueste acelaşi cu terenul menţionat în certificatul emis S.C. „S" S.A. de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recursuri în termen S.C. „S" SA şiMinisterul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei criticând-opentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului formulat de S.C. „S" SA se arată că instanţa a reţinut greşit că certificatul atacat a fost emis fără încheierea procesului-verbal devecinătate, întrucât terenul nu se învecinează cu cel al reclamantei;că nu există identitate între cele două terenuri iar pentru lămurirea acestui aspect instanţa trebuia să pună în discuţia părţilor efectuarea unei expertize topografice.
În motivarea recursului declarat de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei s-a arătat că acţiunea şi plângerea prealabilă sunt tardive; că cele două societăţi comerciale nu se învecinează şi că se impunea efectuarea unei expertize.
Verificând cauza în funcţie de motivele derecurs formulate în lumina dispoziţiilor art.3041 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursurile sunt fondate urmând a fi admise. Sentinţa se va casa şi cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe pentru următoarele considerente:
Având în vedere că intimata-reclamantă a formulat plângere prealabilă la data de5 martie 2001 (fila 10 dosar fond) iar actul atacat a fost emis la data de 26 iulie 1999, se impune a se stabili data luării la cunoştinţă a existenţei certificatului de către S.C. „D" S.A. pentru a se verifica respectarea dispoziţiilor art.5 din Legea nr.29/1990.
În măsura în care se va stabili că procedura prealabilă nu a fost tardiv efectuată şi că acţiunea a fost promovată în termen legal, instanţa de fond va ordona efectuarea unei expertize topografice, conform solicitărilor S.C. „S" S.A. şi Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, expertiză care să stabilească situarea terenurilor, vecinătăţile şi dacă terenurile se suprapun parţial sau total.
Pentru motivele arătate recursurile vor fi admise, hotărârea atacată se va casa şi cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe, în temeiul art.313 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâtele S.C. „S" SA Bucureşti şi Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei împotriva sentinţei civile nr.66 din 28 ianuarie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 847/2002. Contencios. împotriva deciziei... | CSJ. Decizia nr. 849/2002. Contencios. Anulare Ordin M.C.C.... → |
|---|
